Biblioteca · Ediție integrală HTML și EPUB

Practicile epocii ignoranței

مسائل الجاهلية

Ṣāliḥ ibn Fawzān al-Fawzān

Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026

O sută douăzeci și opt de practici ale epocii ignoranței, explicate în lumina Coranului și a Sunnei. Comentariul lămurește deosebirea dintre monoteism și asociere, cunoaștere și imitarea oarbă, dreptate și nedreptate, pentru ca cititorul să recunoască aceste practici și să se ferească de ele.

Cuprinsul cărții

Căutarea include textul și notele din toate capitolele.

Mărimea textului
20px

Text integral · Pasaje · 5

Chemarea oamenilor la necredință, deși cunosc adevărul

Chestiunea a șaptezeci și cincea

دَعْوَتُهُمْ إِيَّاهُمْ إِلَى الكُفْرِ، مَعَ العِلْمِ .

Chemarea lor la necredință, deși cunosc adevărul.

Comentariul

Aceasta este o altă categorie de chemători la rătăcire: cei care cheamă la îndepărtarea oamenilor de adevăr, deși îl cunosc, din nedreptate și îndărătnicie. Prima categorie îi cheamă pe oameni la fals fără să cunoască adevărul. Amândouă categoriile sunt primejdioase. Ei nu le spun oamenilor „Fiți necredincioși!”, ci li se înfățișează pe o cale împodobită, care pare bună, dar ascunde necredință. Așa sunt chemătorii la rătăcire. Iblīs a venit la neamul lui Nūḥ când i-a găsit întristați pentru oamenii drepți care muriseră. A venit la ei pe calea religiei și le-a spus: „Faceți-le chipurile, pentru ca, atunci când le vedeți, să vă însuflețiți pentru adorare și să vă amintiți de starea, dreptatea și religia lor, iar acestea să vă îndemne la adorare.” A venit pe calea sfatului și a religiei, dar voia ca acele chipuri să ajungă, în cele din urmă, idoli. Și au ajuns idoli. Când învățații au murit și acea generație a trecut, a venit după ei o generație neștiutoare. Atunci Satana a spus: „Părinții voștri nu au ridicat aceste chipuri decât ca să le adore și prin ele primeau ploaia.” Astfel le-au adorat în afara lui Allah, Mărețul și Preaînaltul.

Tot astfel, chemătorii la rătăcire nu vin la oameni cu o chemare la rău pe față. Ei vin pe o cale împodobită, pe care o înfățișează oamenilor ca fiind frumoasă, până când, în cele din urmă, își ating scopul. Când i-au chemat pe oameni la asociere prin adorarea mausoleelor, nu le-au spus „Adorați-le!”, ci: „Aceștia sunt apropiați ai lui Allah și oameni drepți, care au rang la Allah. Apropiați-vă de ei ca să vă apropie de Allah și să vă fie mijlocitori și căi de apropiere la Allah, Mărețul și Preaînaltul.” Au venit astfel sub chipul iubirii pentru cei drepți și al luării lor ca mijloace și mijlocitori la Allah, Mărețul și Preaînaltul. Prin această înșelătorie diavolească oamenii au adorat mormintele și mausoleele și I-au făcut asociați lui Allah, Mărețul și Preaînaltul. Chemătorii la necredință îi cheamă pe oameni prin felurite metode, în care nu se arată nimic lesne de osândit și pe care nu le recunosc decât cei cu discernământ. Din aceste două chestiuni reiese că sunt două categorii de chemători la rătăcire: unii îi cheamă pe oameni fără știință, iar alții îi cheamă să se împotrivească adevărului, deși îl cunosc. Cei dintâi sunt rătăciți, iar cei din urmă sunt nelegiuiți.

Despre ediție și verificarea textului

Textul integral păstrează pasajele, citatele, referințele și notele manuscrisului românesc aprobat. Text integral în română, cu citatele arabe prezente în manuscrisul aprobat. Căutarea și acțiunile de studiu sunt instrumente ale acestei ediții digitale.

Dār al-ʿĀṣimah, ediția întâi, 1421 H / 2001.

Textul și notele reproduc ediția PDF publicată.

Text de bază: Muḥammad ibn ʿAbd al-Wahhāb. Comentariu: Ṣāliḥ ibn Fawzān al-Fawzān. Textul arab coranic: Tanzil Project, Uthmani v1.1, © 2007–2026 Tanzil Project, CC BY 3.0 · https://tanzil.net. Fragmentele sunt reproduse fără modificarea textului.