Practicile epocii ignoranței

A douăzecea chestiune

Credința că faptele neobișnuite ale vrăjitorilor și ale celor asemenea lor sunt minuni ale celor drepți și atribuirea acestora profeților, așa cum i le-au atribuit lui Sulaymān — pacea fie asupra lui.

Comentariul

Prin fapte extraordinare se înțeleg lucrurile care ies din obișnuit și pe care numai Allah le poate face. Dacă se petrec prin mâna unui profet, sunt minuni profetice: prefacerea toiagului în șarpe pentru Mūsā — pacea fie asupra lui —, vindecarea orbului din naștere și a leprosului și învierea morților, cu îngăduința lui Allah, de către ʿĪsā — pacea fie asupra lui —, precum și minunile pe care Allah i le-a dăruit lui Muḥammad ﷺ. Cea mai mare dintre ele este acest Coran măreț, înaintea căruia întreaga omenire a fost neputincioasă: nici djinnii, nici oamenii nu au putut să aducă ceva asemenea lui.

Dacă un lucru ieșit din obișnuit se petrece prin mâna unui rob drept, temător de Allah și credincios, acesta se numește karāmah, un dar minunat de la Allah, Preamăritul și Preaînaltul. El l-a făcut să se petreacă prin mâna acelui rob, fie ca dovadă în religie, fie pentru o nevoie a musulmanilor. Așa s-a întâmplat cu Maryam — pacea fie asupra ei —: de câte ori Zakariyyā intra la ea în locul de rugăciune, găsea la ea hrană, deși ea se dăruise adorării în acel loc de rugăciune. Tot astfel s-a întâmplat cu oamenii Peșterii: somnul lor îndelungat și păstrarea stării lor, fără ca pământul să le fi mistuit trupurile și fără ca viața lor să fi fost vătămată. Acestea sunt dintre minunile apropiaților lui Allah.

Însă cele care seamănă cu lucrurile ieșite din obișnuit și se petrec prin mâinile necredincioșilor sunt socotite fapte ale diavolilor. Ele sunt scamatorii, tertipuri, vrăjitorie care înșală văzul ori fapte ale diavolilor și folosirea acestora pentru stricarea credinței oamenilor și pentru vătămarea lor, nu minuni ale celor drepți. Așa este cel care zboară prin aer ori merge pe apă, deși este nelegiuit. Aceasta este lucrarea diavolilor: fiindcă acei oameni s-au apropiat de ei prin necredință și asociere, diavolii i-au slujit, i-au purtat prin aer și au mers cu ei pe apă.

Scamatoriile și asocierea care se petrec prin mâinile acestor nelegiuiți sunt faptele diavolilor ori tertipurile și înșelătoriile lor față de oameni. Sunt lucruri pe care le învață între ei, așa cum învață vrăjitoria. Nimic din acestea nu le este atribuit profeților și urmașilor lor. De aceea, când evreii i-au atribuit vrăjitoria profetului lui Allah, Sulaymān — pacea fie asupra lui —, Allah le-a răspuns că vrăjitoria este necredință, iar necredința nu le este atribuită profeților. Sulaymān — pacea fie asupra lui — este dintre ei, iar vrăjitoria nu i se cuvine.