Text integral · Pasaje · 14
Tăgăduirea Domnului, Slavă Lui, Preaînaltul
Chestiunea a patruzecea
التَّعْطِيلُ، كَقَوْلِ آلِ فِرْعَوْنَ .
Negarea Creatorului, asemenea vorbelor celor din neamul lui Faraon.
Comentariul
În sensul său de bază, taʿṭīl înseamnă golirea unui lucru. Se spune: „A lăsat locul gol”, atunci când l-a golit. Se spune și „o femeie ʿāṭil”, adică lipsită de podoabe. Așadar, taʿṭīl înseamnă a lăsa un lucru lipsit de altceva.
Aici se are în vedere lipsirea universului de Creatorul său: negarea existenței unui creator al acestui univers și susținerea că el a apărut ca rezultat al naturii, după cum spun ei.
Înaintașul celor care neagă Creatorul este Faraon, care spune:
﴿يَـٰٓأَيُّهَا ٱلْمَلَأُ مَا عَلِمْتُ لَكُم مِّنْ إِلَـٰهٍ غَيْرِى﴾
O, voi, căpetenii! Eu nu știu pentru voi alt dumnezeu în afara mea.
(Al-Qaṣaṣ 28:38). · fragment
Însă aceasta ține de trufie și îndărătnicie. În celălalt verset spune:
﴿يَـٰهَـٰمَـٰنُ ٱبْنِ لِى صَرْحًا لَّعَلِّىٓ أَبْلُغُ ٱلْأَسْبَـٰبَ أَسْبَـٰبَ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ فَأَطَّلِعَ إِلَىٰٓ إِلَـٰهِ مُوسَىٰ وَإِنِّى لَأَظُنُّهُۥ كَـٰذِبًا﴾
O, Hāmān! Clădește-mi un turn, poate că voi ajunge la căi, la căile cerurilor, ca să-l văd pe Dumnezeul lui Mūsā! Eu îl socotesc mincinos.
(Ġāfir 40:36–37). · fragment
﴿فَأَوْقِدْ لِى يَـٰهَـٰمَـٰنُ عَلَى ٱلطِّينِ فَٱجْعَل لِّى صَرْحًا لَّعَلِّىٓ أَطَّلِعُ إِلَىٰٓ إِلَـٰهِ مُوسَىٰ وَإِنِّى لَأَظُنُّهُۥ مِنَ ٱلْكَـٰذِبِينَ﴾
Arde pentru mine lutul, Hāmān, și fă-mi un turn, poate că voi ajunge la Dumnezeul lui Mūsā! Eu îl socotesc dintre mincinoși.
(Al-Qaṣaṣ 28:38). · fragment
Aceasta este negarea Creatorului.
Firea înnăscută și rațiunea dovedesc falsitatea acestei afirmații: nu poate exista o făptură fără creator, după cum nu poate exista nicicând o faptă fără făptuitor.
﴿أَمْ خُلِقُوا۟ مِنْ غَيْرِ شَىْءٍ أَمْ هُمُ ٱلْخَـٰلِقُونَ أَمْ خَلَقُوا۟ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضَ ۚ بَل لَّا يُوقِنُونَ﴾
Oare au fost creați din nimic sau ei sunt creatorii? Oare au creat ei cerurile și pământul? Nu, ei nu au convingere!
(Aṭ-Ṭūr 52:35–36).
Nu au răspuns la niciuna dintre acestea. Ei nu i-au creat pe alții, nu s-au creat pe ei înșiși și nici nu au apărut fără un creator. Trebuie să existe un creator. Iar dacă există un creator, sunt ei acel creator? S-au creat ei înșiși? Au creat idolii lor ceva din ceruri și pământ? Nicidecum! Rațiunea și firea înnăscută dezmint această afirmație.