Asbāb al-Nuzūl

Versetul 3

﴿وَإِنْ خِفْتُمْ أَلَّا تُقْسِطُوا فِي الْيَتَامَى﴾

„Iar dacă vă temeți că nu veți fi drepți cu orfanele…”

al‑Nisāʾ, 4:3 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 307: Ibrāhīm ibn Mūsā mi-a relatat; Hishām ne-a informat, de la Ibn Jurayj, care a spus: Hishām ibn ʿUrwah m-a informat, de la tatăl său, de la ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea:

Un bărbat avea în grijă o orfană și s-a căsătorit cu ea. Avea un palmier și o ținea [în căsătorie] pentru acesta, fără să simtă vreo înclinație față de ea. Atunci a fost revelat, în privința lui:

﴿وَإِنْ خِفْتُمْ أَلَّا تُقْسِطُوا فِي الْيَتَامَى﴾

„Iar dacă vă temeți că nu veți fi drepți cu orfanele…”

al‑Nisāʾ, 4:3 — fragment

Cred că a spus³⁸: ea era părtașă cu el la acel palmier și la averea lui.

Hadithul a fost consemnat de Ibn Jarīr în Tafsīr-ul său, vol. 4, p. 232, și de Muslim, vol. 18, p. 155.

Versetul 6

﴿وَمَنْ كَانَ فَقِيرًا فَلْيَأْكُلْ بِالْمَعْرُوفِ﴾

„Iar cel care este sărac să consume în chip cuviincios.”

al‑Nisāʾ, 4:6 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 309: Isḥāq mi-a relatat; ʿAbd Allāh ibn Numayr m-a informat; Hishām ne-a relatat, de la tatăl său, de la ʿĀʾishah — Allah Preaînaltul să fie mulțumit de ea — despre cuvintele Sale, Preaînaltul:

﴿وَمَنْ كَانَ غَنِيًّا فَلْيَسْتَعْفِفْ وَمَنْ كَانَ فَقِيرًا فَلْيَأْكُلْ بِالْمَعْرُوفِ﴾

„Cel care este înstărit să se abțină, iar cel care este sărac să consume în chip cuviincios.”

al‑Nisāʾ, 4:6 — fragment

Acestea au fost revelate cu privire la averea orfanului: dacă [cel care o administrează] este sărac, poate consuma din ea în chip cuviincios, în schimbul administrării ei.

Hadithul a fost consemnat de Muslim, vol. 18, pp. 165–166.

Versetele 11–12

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:11; secțiune referitoare la 4:11–12 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 311: Ibrāhīm ibn Mūsā mi-a relatat; Hishām ne-a informat că Ibn Jurayj a spus: Ibn al‑Munkadir m-a informat, de la Jābir — Allah să fie mulțumit de el — care a spus:

Mesagerul lui Allah ﷺ și Abū Bakr au venit pe jos să mă viziteze, la Banū Salimah. Profetul ﷺ m-a găsit fără cunoștință. A cerut apă, a făcut abluțiunea și apoi m-a stropit, iar eu mi-am revenit. Am spus: «Ce îmi poruncești să fac cu averea mea, o, Mesager al lui Allah?» Atunci a fost revelat:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

Hadithul a fost consemnat de al‑Bukhārī, vol. 1, p. 313, cu formularea: „Au fost revelate prescripțiile moștenirii”; vol. 12, p. 218: „A fost revelat versetul moștenirilor”; vol. 15, p. 4: „Până când a fost revelat versetul moștenirilor”; și vol. 17 [fără indicarea paginii], cu aceeași formulare.³⁹ Muslim l-a consemnat în vol. 11, p. 55, cu mențiunea că a fost revelat:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ لِلذَّكَرِ مِثْلُ حَظِّ الْأُنْثَيَيْنِ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri: băiatului îi revine cât partea a două fete.”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

Și la p. 56, cu formularea: „A fost revelat versetul moștenirii”. Al‑Tirmidhī l-a consemnat în vol. 3, p. 179, spunând: „Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ”, cu mențiunea revelării cuvintelor:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

Și în vol. 4, p. 86, spunând: „Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ”, cu mențiunea revelării cuvintelor:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ لِلذَّكَرِ مِثْلُ حَظِّ الْأُنْثَيَيْنِ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri: băiatului îi revine cât partea a două fete.”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

L-au mai consemnat Ibn al‑Jārūd în al‑Muntaqā, p. 319, și Ibn Jarīr, vol. 14, p. 276.

Imamul al‑Tirmidhī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 3, p. 179: ʿAbd ibn Ḥumayd ne-a relatat; Zakariyyā ibn ʿAdī ne-a relatat; ʿUbayd Allāh ibn ʿAmr ne-a relatat, de la ʿAbd Allāh ibn Muḥammad ibn ʿAqīl, de la Jābir ibn ʿAbd Allāh, care a spus:

Soția lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ a venit la Mesagerul lui Allah ﷺ cu cele două fiice pe care le avea de la Saʿd și a spus: «O, Mesager al lui Allah, acestea sunt cele două fiice ale lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ. Tatăl lor a fost ucis alături de tine în ziua de la Uḥud, ca martir. Unchiul lor le-a luat averea și nu le-a lăsat nimic, iar ele nu se pot căsători decât dacă au avere.» El a spus: «Allah va hotărî în această privință.» Atunci a fost revelat versetul moștenirii. Mesagerul lui Allah ﷺ a trimis la unchiul lor și i-a spus: «Dă-le celor două fiice ale lui Saʿd două treimi, dă-i mamei lor o optime, iar ceea ce rămâne îți revine ție.»

Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ. Nu îl cunoaștem decât din hadithul lui ʿAbd Allāh ibn Muḥammad ibn ʿAqīl. Și Sharīk l-a relatat de la ʿAbd Allāh ibn Muḥammad ibn ʿAqīl.

Hadithul a fost consemnat de Abū Dāwūd, vol. 3, p. 80; Ibn Mājah, nr. 2720; imamul Aḥmad, vol. 3, p. 352; Ibn Saʿd în al‑Ṭabaqāt, vol. 3, partea a doua, p. 78; și al‑Ḥākim, care a spus: „Isnād ṣaḥīḥ”, iar al‑Dhahabī nu a comentat. [Relatarea este] de la Jābir — Allah să fie mulțumit de el — care a spus:

Soția lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ a venit și a spus: «O, Mesager al lui Allah, acestea sunt cele două fiice ale lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ. Tatăl lor a fost ucis alături de tine în ziua de la Uḥud, ca martir. Unchiul lor le-a luat averea și nu le-a lăsat nimic.» El a spus: «Allah va hotărî în această privință.» Atunci a fost revelat versetul moștenirilor. Mesagerul lui Allah ﷺ a trimis la unchiul lor și i-a spus: «Dă-le celor două fiice ale lui Saʿd două treimi, mamei lor o optime, iar ceea ce rămâne îți revine ție.»

Istorisirea lui Jābir este mai autentică, deoarece este consemnată de amândoi [al‑Bukhārī și Muslim]. Cât despre istorisirea fiicelor lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ, în lanțul ei se află ʿAbd Allāh ibn Muḥammad ibn ʿAqīl, care este sincer, dar cu memoria slabă. Totuși, cele două istorisiri nu se exclud, astfel că se poate înțelege că versetul a fost revelat în legătură cu amândouă.

Al‑Ḥāfiẓ a spus în al‑Fatḥ: „Este posibil ca începutul să fi fost revelat în legătură cu cele două fete, iar sfârșitul, anume cuvintele Sale:

﴿وَإِنْ كَانَ رَجُلٌ يُورَثُ كَلَالَةً﴾

„Iar dacă un bărbat de la care se moștenește nu are nici ascendenți, nici descendenți…”

al‑Nisāʾ, 4:12 — fragment

— în legătură cu Jābir. Iar prin spusele lui Jābir: «Atunci a fost revelat:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

» să se înțeleagă menționarea kalālah, legată de acest verset. Allah știe mai bine.” Sfârșitul citatului.

Eu spun: cuvintele lui al‑Ḥāfiẓ — Allah să aibă milă de el — comportă o problemă, fiindcă spusele Sale:

﴿وَإِنْ كَانَ رَجُلٌ يُورَثُ كَلَالَةً﴾

„Iar dacă un bărbat de la care se moștenește nu are nici ascendenți, nici descendenți…”

al‑Nisāʾ, 4:12 — fragment

privesc moștenirea fraților după mamă. Mai potrivit este să se spună că nimic nu împiedică revelarea versetului în legătură cu ambele împrejurări, după cum a afirmat el însuși înainte. Allah știe mai bine. Totuși, ți s-a arătat deja că [relatarea despre] cauza revelării versetului în legătură cu fiicele lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ este slabă.

Versetul 19

﴿يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا لَا يَحِلُّ لَكُمْ أَنْ تَرِثُوا النِّسَاءَ كَرْهًا﴾

„O, voi cei care credeți! Nu vă este îngăduit să moșteniți femeile împotriva voinței lor.”

al‑Nisāʾ, 4:19 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 314: Muḥammad ibn Muqātil ne-a relatat; Asbāṭ ibn Muḥammad ne-a informat; al‑Shaybānī⁴⁰ ne-a relatat, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās. Al‑Shaybānī a spus: l-a menționat și Abū al‑Ḥasan al‑Suwāʾī⁴¹ și nu cred că l-a menționat decât de la Ibn ʿAbbās:

﴿يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا لَا يَحِلُّ لَكُمْ أَنْ تَرِثُوا النِّسَاءَ كَرْهًا﴾

„O, voi cei care credeți! Nu vă este îngăduit să moșteniți femeile împotriva voinței lor.”

al‑Nisāʾ, 4:19 — fragment

Când murea un bărbat, rudele sale aveau mai mult drept asupra soției lui. Dacă unii dintre ei doreau, se căsătoreau cu ea; dacă doreau, o măritau; iar dacă doreau, nu o măritau. Aveau mai mult drept asupra ei decât familia ei. Acest verset a fost revelat în legătură cu aceasta.

Hadithul a fost consemnat și în Cartea constrângerii, vol. 5, p. 353; de Abū Dāwūd, vol. 2, p. 193; și de Ibn Jarīr, vol. 4, p. 305.

Al‑Ḥāfiẓ Ibn Kathīr a spus, vol. 1, p. 465: Wakīʿ a relatat de la Sufyān, de la ʿAlī ibn Badhīmah, de la Miqsam, de la Ibn ʿAbbās:

În perioada ignoranței, când soțul unei femei murea și un bărbat venea și arunca peste ea o haină, el avea mai mult drept asupra ei. Atunci a fost revelat [versetul].

Sfârșitul citatului. ʿAlī ibn Badhīmah este un transmițător folosit de autorii cărților Sunan și este de încredere; ceilalți transmițători ai lanțului sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului. Al‑Ṭabarī a relatat, vol. 4, p. 305, de la Abū Umāmah: când a murit Abū Qays ibn al‑Aslat, fiul lui a vrut să se căsătorească cu soția acestuia, așa cum le era îngăduit în perioada ignoranței; atunci a fost revelat [versetul]. Al‑Ḥāfiẓ în al‑Fatḥ, vol. 9, p. 305, și al‑Suyūṭī în al‑Lubāb au spus: „Isnādul său este ḥasan.” Eu spun: Abū Umāmah este Asʿad ibn Sahl ibn Ḥunayf. Profetul ﷺ a murit pe când el nu ajunsese la vârsta discernământului. El are onoarea de a fi Companion, însă hadithul său este mursal, iar mursal-ul este o categorie a hadithului slab.

Versetul 22

﴿وَلَا تَنْكِحُوا مَا نَكَحَ آبَاؤُكُمْ﴾

„Nu vă căsătoriți cu cele cu care s-au căsătorit tații voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:22 — fragment

Ibn Jarīr, vol. 4, p. 318: Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al‑Mukharrimī mi-a relatat, spunând: Qurād ne-a relatat, spunând: Ibn ʿUyaynah ne-a relatat, de la ʿAmr, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:

Oamenii din perioada ignoranței socoteau oprite cele care sunt oprite [în căsătorie], cu excepția soției tatălui și a căsătoriei cu două surori în același timp. Atunci Allah a revelat:

﴿وَلَا تَنْكِحُوا مَا نَكَحَ آبَاؤُكُمْ مِنَ النِّسَاءِ إِلَّا مَا قَدْ سَلَفَ﴾

„Nu vă căsătoriți cu femeile cu care s-au căsătorit tații voștri, în afară de ceea ce s-a petrecut deja.”

al‑Nisāʾ, 4:22 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿وَأَنْ تَجْمَعُوا بَيْنَ الْأُخْتَيْنِ﴾

„Și [vă este oprit] să aveți două surori în căsătorie în același timp.”

al‑Nisāʾ, 4:23 — fragment

Transmițătorii hadithului sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului, cu excepția lui Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al‑Mukharrimī, care este de încredere și ḥāfiẓ.

Atenționare

În isnād a apărut: „Ibn ʿUyaynah și ʿAmr ne-au relatat”. Este o greșeală; corect este ceea ce am consemnat [„Ibn ʿUyaynah, de la ʿAmr”], fiindcă Sufyān nu a relatat de la ʿIkrimah. În Tahdhīb al‑Tahdhīb, vol. 4, p. 119, se menționează că Sufyān s-a născut în anul 107. Apoi, în biografia lui ʿIkrimah, se menționează că acesta a murit în anul 107; s-a spus și 110, precum și alte date. Oricum, Sufyān este cunoscut pentru relatarea de la ʿAmr, adică Ibn Dīnār. Am atras atenția asupra acestui lucru ca să nu se creadă că formularea de aici este greșită. În Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr apare corect, după cum a transmis shaykhul nostru — Allah să-l ocrotească.

Versetul 24

﴿وَالْمُحْصَنَاتُ مِنَ النِّسَاءِ إِلَّا مَا مَلَكَتْ أَيْمَانُكُمْ﴾

„Și [vă sunt oprite] femeile căsătorite, în afară de cele aflate în stăpânirea mâinilor voastre drepte.”

al‑Nisāʾ, 4:24 — fragment

Muslim, vol. 10, p. 35: ʿUbayd Allāh ibn [ʿUmar ibn] Maysarah al‑Qawārīrī⁴² ne-a relatat; Yazīd ibn Zurayʿ ne-a relatat; Saʿīd ibn Abī ʿArūbah ne-a relatat, de la Qatādah, de la Ṣāliḥ Abū al‑Khalīl, de la Abū ʿAlqamah al‑Hāshimī, de la Abū Saʿīd al‑Khudrī:

În ziua de la Ḥunayn, Mesagerul lui Allah ﷺ a trimis o oaste la Awṭās. Ei au întâlnit un inamic, s-au luptat cu el, l-au învins și au luat captive dintre femeile lor. Unii dintre Companionii Mesagerului se fereau să aibă relații cu ele din pricina soților lor dintre politeiști. Atunci Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat:

﴿وَالْمُحْصَنَاتُ مِنَ النِّسَاءِ إِلَّا مَا مَلَكَتْ أَيْمَانُكُمْ﴾

„Și [vă sunt oprite] femeile căsătorite, în afară de cele aflate în stăpânirea mâinilor voastre drepte.”

al‑Nisāʾ, 4:24 — fragment

Adică ele vă sunt îngăduite după ce se încheie perioada lor de așteptare.

Apoi a menționat o altă cale până la Qatādah, iar cel care relatează de la el este Shuʿbah. Astfel, nu ne mai temem de tadlīs-ul lui, fiindcă Shuʿbah, când relatează de la el, se asigură [de transmiterea directă]. Shuʿbah a spus: „V-am scutit de tadlīs-ul lui al‑Aʿmash, al lui Abū Isḥāq și al lui Qatādah”, după cum apare în Fatḥ al‑Mughīth al lui al‑Sakhāwī.

Hadithul a fost consemnat de al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 86, care a spus: „Hadith ḥasan ṣaḥīḥ”; Abū Dāwūd, vol. 2, p. 213; al‑Nasāʾī, vol. 1, p. 91; imamul Aḥmad, vol. 3, pp. 72 și 84; și Ibn Jarīr, vol. 5, p. 2.

Versetele 51–52

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ أُوتُوا نَصِيبًا مِنَ الْكِتَابِ يُؤْمِنُونَ بِالْجِبْتِ وَالطَّاغُوتِ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei cărora li s-a dat o parte din Scriptură? Ei cred în al‑jibt și al‑ṭāghūt.”

al‑Nisāʾ, 4:51 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿فَلَنْ تَجِدَ لَهُ نَصِيرًا﴾

„Nu vei găsi pentru el niciun ajutător.”

al‑Nisāʾ, 4:52 — fragment

Ibn Jarīr, vol. 5, p. 133: Muḥammad ibn al‑Muthannā ne-a relatat; Ibn Abī ʿAdī ne-a relatat, de la Dāwūd, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:

Când Kaʿb ibn al‑Ashraf a venit la Mecca, cei din Quraysh i-au spus: «Tu ești cel mai bun dintre oamenii Medinei și căpetenia lor?» El a răspuns: «Da.» Au spus: «Nu-l vezi pe acest om singur și fără sprijin,⁴³ rupt de neamul lui, care pretinde că este mai bun decât noi? Noi suntem cei care îi îngrijesc pe pelerini, păzesc Casa și le dau apă.» El a spus: «Voi sunteți mai buni decât el.» Atunci au fost revelate:

﴿إِنَّ شَانِئَكَ هُوَ الْأَبْتَرُ﴾

„Cu adevărat, cel care te urăște este cel lipsit de urmași.”

al‑Kawthar, 108:3

Și au fost revelate:

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ أُوتُوا نَصِيبًا مِنَ الْكِتَابِ يُؤْمِنُونَ بِالْجِبْتِ وَالطَّاغُوتِ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei cărora li s-a dat o parte din Scriptură? Ei cred în al‑jibt și al‑ṭāghūt.”

al‑Nisāʾ, 4:51 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿فَلَنْ تَجِدَ لَهُ نَصِيرًا﴾

„Nu vei găsi pentru el niciun ajutător.”

al‑Nisāʾ, 4:52 — fragment

Al‑Ḥāfiẓ Ibn Kathīr a menționat hadithul în Tafsīr-ul său, vol. 1, p. 513, spunând: imamul Aḥmad a spus: Muḥammad ibn Abī ʿAdī mi-a relatat, cu acest lanț. L-a consemnat și Ibn Ḥibbān în Ṣaḥīḥ-ul său, după cum apare în Mawārid al‑Ẓamʾān, p. 428. Transmițătorii lui sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului. Totuși, forma mursal este cea preponderentă, după cum s-a arătat în verificarea hadithurilor din Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr.

Versetul 59

﴿يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا أَطِيعُوا اللَّهَ وَأَطِيعُوا الرَّسُولَ وَأُولِي الْأَمْرِ مِنْكُمْ﴾

„O, voi cei care credeți! Ascultați de Allah, ascultați de Mesager și de cei care dețin autoritatea dintre voi.”

al‑Nisāʾ, 4:59 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 322: Ṣadaqah ibn al‑Faḍl ne-a relatat; Ḥajjāj ibn Muḥammad ne-a informat, de la Ibn Jurayj, de la Yaʿlā ibn Muslim, de la Saʿīd ibn Jubayr, de la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el — cu privire la:

﴿أَطِيعُوا اللَّهَ وَأَطِيعُوا الرَّسُولَ وَأُولِي الْأَمْرِ مِنْكُمْ﴾

„Ascultați de Allah, ascultați de Mesager și de cei care dețin autoritatea dintre voi.”

al‑Nisāʾ, 4:59 — fragment

A fost revelat în legătură cu ʿAbd Allāh ibn Ḥudhāfah ibn Qays, când Profetul ﷺ l-a trimis într-un detașament.

Al‑Ḥāfiẓ Ibn Kathīr a spus în Tafsīr-ul său că hadithul a fost consemnat de ceilalți autori ai colecțiilor [principale], cu excepția lui Ibn Mājah. El se află în al‑Musnad, vol. 1, p. 337. L-au consemnat și Ibn al‑Jārūd, p. 346, și Ibn Jarīr, vol. 5, pp. 147–148.

Lămurirea primului hadith

Imamul al‑Bukhārī — Allah Preaînaltul să aibă milă de el — a spus, vol. 9, p. 121: Musaddad ne-a relatat; ʿAbd al‑Wāḥid ne-a relatat; al‑Aʿmash ne-a relatat; Saʿīd ibn ʿUbaydah mi-a relatat, de la Abū ʿAbd al‑Raḥmān, de la ʿAlī — Allah să fie mulțumit de el — care a spus:

Profetul ﷺ a trimis un detașament, a pus în fruntea lui un bărbat dintre Anṣār și le-a poruncit să-l asculte. Acesta s-a mâniat și a spus: «Oare Profetul ﷺ nu v-a poruncit să mă ascultați?» Au spus: «Ba da.» A spus: «Atunci adunați-mi lemne!» Le-au adunat. A spus: «Aprindeți un foc!» L-au aprins. A spus: «Intrați în el!» S-au gândit să o facă, dar au început să se oprească unii pe alții, spunând: «Noi am fugit la Profetul ﷺ tocmai de Foc!» Au rămas astfel până când focul s-a stins, iar mânia lui s-a potolit. Vestea a ajuns la Profetul ﷺ, care a spus: «Dacă ar fi intrat în el, nu ar fi ieșit din el până în Ziua Învierii. Ascultarea este numai în ceea ce este cuviincios.»

Versetul 60

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ يَزْعُمُونَ أَنَّهُمْ آمَنُوا بِمَا أُنْزِلَ إِلَيْكَ وَمَا أُنْزِلَ مِنْ قَبْلِكَ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei care pretind că au crezut în ceea ce ți-a fost revelat și în ceea ce a fost revelat înaintea ta?”

al‑Nisāʾ, 4:60 — fragment

Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr, vol. 1, p. 519: al‑Ṭabarānī a spus: Abū Zayd Aḥmad ibn Yazīd al‑Ḥawṭī ne-a relatat; Abū al‑Yamān ne-a relatat; Ṣafwān ibn ʿAmr⁴⁴ ne-a relatat, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:

Abū Barzah al‑Aslamī era un ghicitor care judeca între evrei în disputele lor. Niște politeiști au venit să-și supună lui disputa. Atunci Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat:

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ يَزْعُمُونَ أَنَّهُمْ آمَنُوا بِمَا أُنْزِلَ إِلَيْكَ وَمَا أُنْزِلَ مِنْ قَبْلِكَ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei care pretind că au crezut în ceea ce ți-a fost revelat și în ceea ce a fost revelat înaintea ta?”

al‑Nisāʾ, 4:60 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿إِنْ أَرَدْنَا إِلَّا إِحْسَانًا وَتَوْفِيقًا﴾

„Nu am dorit decât binele și împăcarea.”

al‑Nisāʾ, 4:62 — fragment

Al‑Wāḥidī a menționat hadithul în Asbāb al‑Nuzūl cu acest isnād. Al‑Haythamī a spus în Majmaʿ al‑Zawāʾid, vol. 7, p. 6: „L-a relatat al‑Ṭabarānī, iar transmițătorii lui sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului.”

Abū ʿAbd al‑Raḥmān a spus: nu am găsit biografia shaykhului lui al‑Ṭabarānī, însă Ibrāhīm ibn Saʿīd al‑Jawharī îl urmează în transmitere, la al‑Wāḥidī.⁴⁵

Versetul 65

﴿فَلَا وَرَبِّكَ لَا يُؤْمِنُونَ حَتَّى يُحَكِّمُوكَ فِيمَا شَجَرَ بَيْنَهُمْ﴾

„Dar nu! Pe Domnul tău! Ei nu vor crede până când nu te vor lua drept judecător în cele asupra cărora se ceartă.”

al‑Nisāʾ, 4:65 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 323: ʿAlī ibn ʿAbd Allāh ne-a relatat; Muḥammad ibn Jaʿfar ne-a relatat; Maʿmar ne-a informat, de la al‑Zuhrī, de la ʿUrwah, care a spus:

Al‑Zubayr s-a certat cu un bărbat dintre Anṣār pentru un canal de irigație din al‑Ḥarrah. Profetul ﷺ a spus: «Udă, o, Zubayr, apoi lasă apa să curgă către vecinul tău.» Anṣārī-ul a spus: «O, Mesager al lui Allah, [spui aceasta] pentru că este fiul mătușii tale?» Atunci fața lui și-a schimbat culoarea și a spus: «Udă, o, Zubayr, apoi reține apa până când ajunge la zidurile [din jurul palmierilor], după aceea las-o să curgă către vecinul tău.» Profetul ﷺ i-a acordat lui al‑Zubayr întregul său drept prin hotărârea explicită, după ce anṣārī-ul l-a mâniat; înainte le recomandase amândurora o soluție care le oferea înlesnire.

Al‑Zubayr a spus: „Nu cred decât că acest verset a fost revelat în legătură cu aceasta:”

﴿فَلَا وَرَبِّكَ لَا يُؤْمِنُونَ حَتَّى يُحَكِّمُوكَ فِيمَا شَجَرَ بَيْنَهُمْ﴾

„Dar nu! Pe Domnul tău! Ei nu vor crede până când nu te vor lua drept judecător în cele asupra cărora se ceartă.”

al‑Nisāʾ, 4:65 — fragment

Hadithul a fost consemnat de autorii colecțiilor [principale], după cum a spus al‑Ḥāfiẓ Ibn Kathīr în Tafsīr-ul său, vol. 1, p. 520. Al‑Bukhārī l-a menționat în mai multe locuri, între care vol. 5, pp. 431–437. Muslim l-a consemnat în vol. 15, p. 107, unde apare: „De la ʿUrwah, că ʿAbd Allāh ibn al‑Zubayr i-a relatat că un bărbat dintre Anṣār…”, la fel ca la al‑Bukhārī, vol. 5, p. 431. Astfel este înlăturată aparența de irsāl din unele căi. Al‑Tirmidhī l-a consemnat în vol. 2, p. 289, unde apare: „De la ʿUrwah, că ʿAbd Allāh i-a relatat”, și a spus: „Acesta este un hadith ḥasan.” L-a repetat în secțiunea de tafsīr, vol. 4, p. 89, cu același isnād. L-au mai consemnat Abū Dāwūd, vol. 3, p. 352; Ibn Mājah, nr. 15 și 2480; imamul Aḥmad, vol. 4, p. 5; Ibn Jarīr, vol. 5, p. 158, unde ʿAbd Allāh relatează de la tatăl său, al‑Zubayr; și Ibn al‑Jārūd, p. 339, la fel ca al‑Ṭabarī.

Versetul 69

﴿وَمَنْ يُطِعِ اللَّهَ وَالرَّسُولَ﴾

„Iar cel care ascultă de Allah și de Mesager…”

al‑Nisāʾ, 4:69 — fragment

Al‑Ṭabarānī în al‑Ṣaghīr, vol. 1, p. 26: Aḥmad ibn ʿAmr al‑Khallāl al‑Makkī Abū ʿAbd Allāh⁴⁶ ne-a relatat; ʿAbd Allāh ibn ʿImrān al‑ʿĀbidī ne-a relatat; Fuḍayl ibn ʿIyāḍ ne-a relatat, de la Manṣūr, de la Ibrāhīm, de la al‑Aswad, de la ʿĀʾishah, care a spus:

Un bărbat a venit la Profet ﷺ și a spus: «O, Mesager al lui Allah, tu îmi ești mai drag decât mine însumi, mai drag decât familia și averea mea, mai drag decât copilul meu. Când sunt acasă și îmi amintesc de tine, nu pot răbda până când vin la tine și te privesc. Când mă gândesc la moartea mea și la moartea ta, știu că, atunci când vei intra în Paradis, vei fi înălțat alături de profeți. Iar dacă eu voi intra în Paradis, mă tem că nu te voi vedea.» Profetul ﷺ nu i-a răspuns până când Jibrīl — pacea fie asupra lui — a coborât cu acest verset:

﴿وَمَنْ يُطِعِ اللَّهَ وَالرَّسُولَ فَأُولَئِكَ مَعَ الَّذِينَ أَنْعَمَ اللَّهُ عَلَيْهِمْ مِنَ النَّبِيِّينَ وَالصِّدِّيقِينَ وَالشُّهَدَاءِ وَالصَّالِحِينَ﴾

„Cel care ascultă de Allah și de Mesager va fi alături de cei asupra cărora Allah Și-a revărsat binefacerea: profeții, cei pe deplin sinceri, martirii și cei drepți.”

al‑Nisāʾ, 4:69 — fragment

Nimeni nu l-a relatat de la Manṣūr, de la Ibrāhīm, de la al‑Aswad, de la ʿĀʾishah, în afară de Fuḍayl. ʿAbd Allāh ibn ʿImrān l-a transmis singur [de la el].

Despre hadith, al‑Haythamī a spus în Majmaʿ al‑Zawāʾid, vol. 7, p. 7: „Transmițătorii lui sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului, cu excepția lui ʿAbd Allāh ibn ʿImrān, care este de încredere.” Are un martor din hadithul lui Ibn ʿAbbās, după cum apare în al‑Majmaʿ, vol. 7, p. 7, însă în lanțul lui se află ʿAṭāʾ ibn al‑Sāʾib, care a suferit de confuzie [la memorare].

L-au consemnat Abū Nuʿaym în al‑Ḥilyah, vol. 4, p. 240, și vol. 8, p. 125, precum și al‑Wāḥidī în Asbāb al‑Nuzūl, cu acest isnād. Al‑Shawkānī a spus că al‑Maqdisī l-a apreciat drept ḥasan. El are relatări-martor, după cum se arată în Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr, vol. 1, p. 523, care îl întăresc.

Versetul 77

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ قِيلَ لَهُمْ كُفُّوا أَيْدِيَكُمْ وَأَقِيمُوا الصَّلَاةَ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei cărora li s-a spus: «Opriți-vă mâinile și împliniți rugăciunea»?”

al‑Nisāʾ, 4:77 — fragment

Al‑Nasāʾī, vol. 2, p. 3: Muḥammad ibn ʿAlī ibn al‑Ḥasan ibn Shaqīq ne-a informat, spunând: tatăl meu ne-a informat, spunând: al‑Ḥusayn ibn Wāqid ne-a informat, de la ʿAmr ibn Dīnār, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās:

ʿAbd al‑Raḥmān ibn ʿAwf și unii dintre însoțitorii săi au venit la Profet ﷺ, la Mecca, și au spus: «O, Mesager al lui Allah, aveam putere când eram politeiști, dar, după ce am crezut, am devenit umiliți.» El a spus: «Mi s-a poruncit să iert, așadar nu luptați.» Când Allah ne-a mutat la Medina, ne-a poruncit să luptăm, dar ei s-au abținut. Atunci Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat:

﴿أَلَمْ تَرَ إِلَى الَّذِينَ قِيلَ لَهُمْ كُفُّوا أَيْدِيَكُمْ وَأَقِيمُوا الصَّلَاةَ﴾

„Nu i-ai văzut pe cei cărora li s-a spus: «Opriți-vă mâinile și împliniți rugăciunea»?”

al‑Nisāʾ, 4:77 — fragment

Hadithul a fost consemnat de al‑Ḥākim, vol. 2, pp. 66 și 307. În ambele locuri a spus: „Ṣaḥīḥ potrivit condiției lui al‑Bukhārī, însă cei doi nu l-au consemnat”, iar al‑Dhahabī nu a comentat. În ceea ce au spus există o problemă, fiindcă al‑Ḥusayn ibn Wāqid nu este dintre transmițătorii lui al‑Bukhārī. Mai potrivit este să se spună: „Transmițătorii lui sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului”, căci al‑Ḥusayn este dintre transmițătorii lui Muslim, iar ʿIkrimah dintre cei ai lui al‑Bukhārī și dintre cei ai lui Muslim, când este asociat altui transmițător. L-a consemnat și Ibn Jarīr, vol. 5, p. 171.

Versetul 83

﴿وَإِذَا جَاءَهُمْ أَمْرٌ مِنَ الْأَمْنِ أَوِ الْخَوْفِ أَذَاعُوا بِهِ﴾

„Când le vine o veste privitoare la siguranță sau teamă, o răspândesc.”

al‑Nisāʾ, 4:83 — fragment

Muslim — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 10, p. 82: Zuhayr ibn Ḥarb mi-a relatat; ʿUmar ibn Yūnus al‑Ḥanafī ne-a relatat; ʿIkrimah ibn ʿAmmār ne-a relatat, de la Simāk Abū Zumayl; ʿAbd Allāh ibn ʿAbbās mi-a relatat; ʿUmar ibn al‑Khaṭṭāb mi-a relatat:

Când Profetul lui Allah s-a retras de la soțiile sale, am intrat în moschee. Oamenii răscoleau pietricelele și spuneau: «Mesagerul lui Allah a divorțat de soțiile sale.» Aceasta era înainte să li se poruncească [soțiilor sale] ḥijābul. ʿUmar a spus: Mi-am zis: «Astăzi voi afla negreșit adevărul.»

Am intrat la ʿĀʾishah și am spus: «O, fiică a lui Abū Bakr, ai ajuns până acolo încât să-i pricinuiești suferință Mesagerului lui Allah ﷺ?» Ea a spus: «Ce ai tu cu mine, o, Ibn al‑Khaṭṭāb? Vezi-ți de ai tăi!» Am intrat apoi la Ḥafṣah bint ʿUmar și i-am spus: «O, Ḥafṣah, ai ajuns până acolo încât să-i pricinuiești suferință Mesagerului lui Allah? Pe Allah, știi bine că Mesagerul lui Allah nu te iubește; dacă nu aș fi eu, ar divorța de tine!» Ea a plâns cu putere. Am întrebat: «Unde este Mesagerul lui Allah ﷺ?» A spus: «În încăperea sa de sus, unde își păstrează proviziile.»

Am intrat și l-am găsit pe Ribāḥ, slujitorul Mesagerului lui Allah ﷺ, așezat pe pragul încăperii de sus, cu picioarele atârnând peste un trunchi scobit, pe care Mesagerul lui Allah urca și cobora. L-am strigat: «O, Ribāḥ, cere îngăduință pentru mine să intru la Mesagerul lui Allah!» Ribāḥ s-a uitat spre încăpere, apoi spre mine, fără să spună nimic. Am spus din nou: «O, Ribāḥ, cere îngăduință pentru mine să intru la Mesagerul lui Allah ﷺ!» El s-a uitat spre încăpere, apoi spre mine, fără să spună nimic. Mi-am ridicat vocea și am spus: «O, Ribāḥ, cere îngăduință pentru mine să intru la Mesagerul lui Allah! Cred că Mesagerul lui Allah socotește că am venit din pricina Ḥafṣei. Pe Allah, dacă Mesagerul lui Allah mi-ar porunci să-i tai capul, i l-aș tăia!» Și mi-am ridicat vocea.

Atunci mi-a făcut semn să urc. Am intrat la Mesagerul lui Allah ﷺ, care era întins pe o rogojină. M-am așezat, iar el și-a tras peste sine izārul; nu purta altceva. Rogojina îi lăsase urme pe coastă. Am privit prin încăperea în care Mesagerul lui Allah ﷺ își păstra proviziile: era doar o mână de orz, cam un ṣāʿ, tot atât de qarẓ [folosit la tăbăcire] într-un colț și o piele atârnată. Ochii mi s-au umplut de lacrimi.

El a spus: «Ce te face să plângi, o, Ibn al‑Khaṭṭāb?» Am spus: «O, Profet al lui Allah, cum să nu plâng? Rogojina ți-a lăsat urme pe coastă, iar aceasta este încăperea ta și nu văd în ea decât ceea ce văd. Cezarul și Kisrā sunt în mijlocul fructelor și al râurilor, iar tu ești Mesagerul lui Allah și alesul Său, și aceasta este încăperea ta!» El a spus: «O, Ibn al‑Khaṭṭāb, nu ești mulțumit ca a noastră să fie Viața de Apoi, iar a lor viața aceasta?» Am spus: «Ba da.»

Când am intrat la el, i-am văzut mânia pe chip, așa că am spus: «O, Mesager al lui Allah, de ce te-ar apăsa situația femeilor? Dacă ai divorțat de ele, atunci Allah este cu tine, precum și îngerii Săi, Jibrīl, Mīkāʾīl, eu, Abū Bakr și credincioșii.» Rareori spuneam ceva — și Îl laud pe Allah — fără să nădăjduiesc că Allah va confirma ceea ce spuneam. Și a fost revelat acest verset, versetul alegerii:

﴿إِنْ تَتُوبَا إِلَى اللَّهِ فَقَدْ صَغَتْ قُلُوبُكُمَا وَإِنْ تَظَاهَرَا عَلَيْهِ فَإِنَّ اللَّهَ هُوَ مَوْلَاهُ وَجِبْرِيلُ وَصَالِحُ الْمُؤْمِنِينَ وَالْمَلَائِكَةُ بَعْدَ ذَلِكَ ظَهِيرٌ﴾

„Dacă voi două vă căiți înaintea lui Allah, [aveți motiv], căci inimile voastre s-au abătut. Iar dacă vă sprijiniți una pe alta împotriva lui, atunci Allah este Ocrotitorul lui, precum și Jibrīl și cei drepți dintre credincioși; iar îngerii îi sunt, pe lângă aceștia, sprijin.”

al‑Taḥrīm, 66:4

﴿عَسَى رَبُّهُ إِنْ طَلَّقَكُنَّ أَنْ يُبْدِلَهُ أَزْوَاجًا خَيْرًا مِنْكُنَّ مُسْلِمَاتٍ﴾

„Dacă divorțează de voi, Domnul său îi poate da în loc soții mai bune decât voi, musulmane…”

al‑Taḥrīm, 66:5 — fragment⁴⁷

ʿĀʾishah bint Abī Bakr și Ḥafṣah se sprijineau una pe alta împotriva celorlalte soții ale Profetului. Am spus: «O, Mesager al lui Allah, ai divorțat de ele?» A spus: «Nu.» Am spus: «O, Mesager al lui Allah, am intrat în moschee, iar musulmanii răscoleau pietricelele și spuneau: Mesagerul lui Allah ﷺ a divorțat de soțiile sale. Să cobor și să le spun că nu ai divorțat de ele?» A spus: «Da, dacă dorești.»

Am continuat să vorbesc cu el până când mânia i s-a risipit de pe chip și a râs, arătându-și dinții; avea un zâmbet dintre cele mai frumoase. Apoi Profetul lui Allah a coborât. Eu am coborât agățându-mă de trunchi, în timp ce Mesagerul lui Allah cobora de parcă ar fi mers pe pământ, fără să-l atingă cu mâna. Am spus: «O, Mesager al lui Allah, ai stat în încăpere numai douăzeci și nouă [de zile]!» El a spus: «Luna poate avea douăzeci și nouă [de zile].»

M-am oprit la ușa moscheii și am strigat cât am putut de tare: «Mesagerul lui Allah ﷺ nu a divorțat de soțiile sale!» Atunci a fost revelat acest verset:

﴿وَإِذَا جَاءَهُمْ أَمْرٌ مِنَ الْأَمْنِ أَوِ الْخَوْفِ أَذَاعُوا بِهِ وَلَوْ رَدُّوهُ إِلَى الرَّسُولِ وَإِلَى أُولِي الْأَمْرِ مِنْهُمْ لَعَلِمَهُ الَّذِينَ يَسْتَنْبِطُونَهُ مِنْهُمْ﴾

„Când le vine o veste privitoare la siguranță sau teamă, o răspândesc. Dacă ar fi încredințat-o Mesagerului și celor care dețin autoritatea dintre ei, ar fi cunoscut-o cei dintre ei care pot să-i deslușească înțelesul.”

al‑Nisāʾ, 4:83 — fragment

Eu am fost cel care a deslușit acea situație. Și Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat versetul alegerii.

Versetul 88

﴿فَمَا لَكُمْ فِي الْمُنَافِقِينَ فِئَتَيْنِ﴾

„De ce sunteți împărțiți în două tabere în privința ipocriților?”

al‑Nisāʾ, 4:88 — fragment

Imamul al‑Bukhārī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 8, p. 359: Abū al‑Walīd ne-a relatat; Shuʿbah ne-a relatat, de la ʿAdī ibn Thābit: l-am auzit pe ʿAbd Allāh ibn Yazīd relatând de la Zayd ibn Thābit — Allah să fie mulțumit de el — care a spus:

Când Mesagerul lui Allah ﷺ a pornit spre Uḥud, unii dintre cei care ieșiseră împreună cu el s-au întors. Companionii Profetului ﷺ s-au împărțit în două grupuri: unii spuneau: «Să luptăm împotriva lor», iar alții spuneau: «Să nu luptăm împotriva lor.» Atunci a fost revelat:

﴿فَمَا لَكُمْ فِي الْمُنَافِقِينَ فِئَتَيْنِ وَاللَّهُ أَرْكَسَهُمْ بِمَا كَسَبُوا﴾

„De ce sunteți împărțiți în două tabere în privința ipocriților, când Allah i-a întors [la necredință] pentru ceea ce au săvârșit?”

al‑Nisāʾ, 4:88 — fragment

El a spus: «Ea este Ṭaybah [Medina]: îndepărtează păcatele așa cum focul îndepărtează zgura fierului.»

Hadithul a fost consemnat și în secțiunea de tafsīr, vol. 9, p. 325; de Muslim, vol. 17, p. 123; de al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 89, care a spus: „Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ”; de Aḥmad în al‑Musnad, vol. 5, pp. 184, 187 și 188; de Ibn Jarīr, vol. 5, p. 192; și de al‑Ṭabarānī în al‑Kabīr, vol. 5, p. 129.

Versetul 94

﴿يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا إِذَا ضَرَبْتُمْ فِي سَبِيلِ اللَّهِ فَتَبَيَّنُوا وَلَا تَقُولُوا لِمَنْ أَلْقَى إِلَيْكُمُ السَّلَامَ لَسْتَ مُؤْمِنًا تَبْتَغُونَ عَرَضَ الْحَيَاةِ الدُّنْيَا﴾

„O, voi cei care credeți! Când porniți pe calea lui Allah, cercetați cu grijă și nu-i spuneți celui care vă oferă salutul păcii: «Nu ești credincios», căutând bunurile vieții lumești.”

al‑Nisāʾ, 4:94 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 327: ʿAlī ibn ʿAbd Allāh mi-a relatat; Sufyān ne-a relatat, de la ʿAmr, de la ʿAṭāʾ, de la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de ei amândoi — despre:

﴿وَلَا تَقُولُوا لِمَنْ أَلْقَى إِلَيْكُمُ السَّلَامَ لَسْتَ مُؤْمِنًا﴾

„Nu-i spuneți celui care vă oferă salutul păcii: «Nu ești credincios».”

al‑Nisāʾ, 4:94 — fragment

Ibn ʿAbbās a spus: un bărbat se afla cu mica sa turmă de oi. Musulmanii l-au ajuns din urmă, iar el a spus: «Pacea fie asupra voastră!» Ei l-au ucis și i-au luat turma. Atunci Allah a revelat, în legătură cu aceasta, până la cuvintele Sale:

﴿عَرَضَ الْحَيَاةِ الدُّنْيَا﴾

„Bunurile vieții lumești.”

al‑Nisāʾ, 4:94 — fragment

[Acestea erau] acea mică turmă.

Hadithul a fost consemnat de Muslim, vol. 18, p. 161, și de al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 90, care a spus: „Acesta este un hadith ḥasan.” Al‑Mubārakfūrī a spus: „L-au consemnat și Abū Dāwūd în al‑Ḥurūf, și al‑Nasāʾī în al‑Siyar și în al‑Tafsīr.” Sfârșitul citatului. L-au consemnat și imamul Aḥmad, vol. 1, pp. 229 și 324; al‑Ḥākim, vol. 2, p. 235, care a spus: „Isnād ṣaḥīḥ, însă cei doi nu l-au consemnat”, iar al‑Dhahabī nu a comentat — intenția lui fiind că nu l-au consemnat prin acest isnād până la Ibn ʿAbbās —; și Ibn Jarīr, vol. 5, p. 223.

În relatările lui al‑Tirmidhī, Aḥmad, al‑Ḥākim și Ibn Jarīr este identificat cel ucis: el era dintre Banū Sulaym. La al‑Bazzār — iar al‑Haythamī a spus în vol. 7, p. 9: „Isnādul său este bun” — este identificat ucigașul: al‑Miqdād.⁴⁸ La prima vedere, istorisirea lui al‑Miqdād pare diferită, însă al‑Ḥāfiẓ a spus în al‑Fatḥ, vol. 9, p. 327: „Ea se raportează la prima, fiindcă cele două se pot armoniza.” Sfârșitul redării sensului.

Imamul Aḥmad — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 6, p. 11: Yaʿqūb ne-a relatat; tatăl meu ne-a relatat, de la Ibn Isḥāq: Yazīd ibn ʿAbd Allāh ibn Qusayṭ mi-a relatat, de la al‑Qaʿqāʿ ibn ʿAbd Allāh ibn Abī Ḥadrad, de la tatăl său, ʿAbd Allāh ibn Abī Ḥadrad, care a spus:

Mesagerul lui Allah ﷺ ne-a trimis la Iḍam. Am pornit cu un grup de musulmani, între care erau Abū Qatādah al‑Ḥārith ibn Ribʿī și Muḥallim ibn Jaththāmah ibn Qays. Când am ajuns în valea Iḍam, a trecut pe lângă noi ʿĀmir al‑Ashjaʿī, pe o cămilă tânără, având cu el niște lucruri și un burduf cu lapte. Când a trecut, ne-a salutat cu salutul păcii și l-am lăsat în pace. Muḥallim ibn Jaththāmah s-a năpustit însă asupra lui și l-a ucis pentru o pricină care exista între ei, apoi i-a luat cămila și lucrurile. Când am ajuns la Mesagerul lui Allah ﷺ și i-am povestit, a fost revelat în privința noastră:

﴿يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا إِذَا ضَرَبْتُمْ فِي سَبِيلِ اللَّهِ فَتَبَيَّنُوا وَلَا تَقُولُوا لِمَنْ أَلْقَى إِلَيْكُمُ السَّلَامَ لَسْتَ مُؤْمِنًا تَبْتَغُونَ عَرَضَ الْحَيَاةِ الدُّنْيَا فَعِنْدَ اللَّهِ مَغَانِمُ كَثِيرَةٌ كَذَلِكَ كُنْتُمْ مِنْ قَبْلُ فَمَنَّ اللَّهُ عَلَيْكُمْ فَتَبَيَّنُوا إِنَّ اللَّهَ كَانَ بِمَا تَعْمَلُونَ خَبِيرًا﴾

„O, voi cei care credeți! Când porniți pe calea lui Allah, cercetați cu grijă și nu-i spuneți celui care vă oferă salutul păcii: «Nu ești credincios», căutând bunurile vieții lumești. La Allah sunt prăzi din belșug. Așa erați și voi mai înainte, dar Allah Și-a revărsat binefacerea asupra voastră. Așadar, cercetați cu grijă! Cu adevărat, Allah este Bineștiutor a ceea ce faceți.”

al‑Nisāʾ, 4:94

Hadithul a fost consemnat de Ibn al‑Jārūd, p. 263.

Hadithul este ḥasan li-ghayrihi. În lanțul lui se află al‑Qaʿqāʿ ibn Abī Ḥadrad. Al‑Bukhārī a spus: „A fost Companion”, fără să aducă o dovadă pentru aceasta. Ibn Abī Ḥātim a spus: „Nu se confirmă că a fost Companion”, în al‑Jarḥ wa-l‑Taʿdīl, vol. 7, p. 136. Și Ibn ʿAsākir i-a negat calitatea de Companion, după cum apare în Taʿjīl al‑Manfaʿah. Au relatat de la el doi oameni, însă nicio autoritate recunoscută nu l-a acreditat. Prin urmare, este mastūr al‑ḥāl, iar relatarea lui poate fi folosită ca relatare-martor și ca transmitere paralelă.

Al‑Ḥāfiẓ a spus în al‑Fatḥ, vol. 9, p. 327: „După părerea mea, aceasta este o altă istorisire și nimic nu împiedică faptul ca versetul să fi fost revelat în legătură cu ambele împrejurări.” Sfârșitul citatului.

Versetul 95

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ وَالْمُجَاهِدُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ بِأَمْوَالِهِمْ وَأَنْفُسِهِمْ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință, și cei care luptă pe calea lui Allah cu averile și cu viețile lor.”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Al‑Bukhārī: Abū al‑Walīd ne-a relatat; Shuʿbah ne-a relatat, de la Abū Isḥāq, care a spus: l-am auzit pe al‑Barāʾ — Allah să fie mulțumit de el — spunând: când a fost revelat:

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă…”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Mesagerul lui Allah ﷺ l-a chemat pe Zayd, care a venit cu un os de omoplat și a scris [versetul]. Ibn Umm Maktūm s-a plâns de neputința sa, iar atunci a fost revelat:

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință…”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Vol. 9, p. 329. Al‑Wāḥidī a spus în Asbāb al‑Nuzūl: „L-a relatat Muslim de la Bundār, de la Ghundar, de la Shuʿbah.” L-au consemnat al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 91, care a spus: „Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ”; al‑Nasāʾī, vol. 6, p. 10; imamul Aḥmad, vol. 4, pp. 282, 284, 290, 299 și 300; al‑Ṭayālisī, vol. 2, p. 17; al‑Dārimī, vol. 2, p. 209; Ibn Saʿd, vol. 4, p. 154;⁴⁹ Ibn Jarīr, vol. 5, p. 228; și al‑Bayhaqī, vol. 9, p. 23.

Al‑Bukhārī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 6, p. 385: ʿAbd al‑ʿAzīz ibn ʿAbd Allāh ne-a relatat; Ibrāhīm ibn [Saʿd] al‑Zuhrī⁵⁰ ne-a relatat, spunând: Ṣāliḥ ibn Kaysān mi-a relatat, de la Ibn Shihāb, de la Sahl ibn Saʿd al‑Sāʿidī, care a spus:

L-am văzut pe Marwān ibn al‑Ḥakam așezat în moschee. M-am apropiat și m-am așezat lângă el. Ne-a informat că Zayd ibn Thābit îi spusese că Mesagerul lui Allah ﷺ i-a dictat:

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ وَالْمُجَاهِدُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință, și cei care luptă pe calea lui Allah…”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment⁵¹

Ibn Umm Maktūm a venit în timp ce mi-l dicta și a spus: «O, Mesager al lui Allah, dacă aș putea lupta, aș lupta!» Era un om orb. Atunci Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, i-a trimis revelația Mesagerului Său, iar coapsa lui era pe coapsa mea. S-a îngreunat atât de mult, încât m-am temut că îmi va zdrobi coapsa. Apoi [starea revelației] l-a părăsit și Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat:

﴿غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ﴾

„Fără a avea vreo neputință.”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Hadithul a fost consemnat și de al‑Bukhārī, vol. 9, p. 328; de al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 92, care l-a declarat autentic; de Abū Dāwūd, vol. 2, p. 319; de al‑Nasāʾī, vol. 6, p. 9; de Aḥmad, vol. 5, p. 155 din partea întâi; de Ibn Jarīr, vol. 5, p. 329; de al‑Bayhaqī, vol. 9, p. 23; și de al‑Ṭabarānī în al‑Kabīr, vol. 5, p. 144.

Imamul Ibn Ḥibbān a spus, după cum apare în al‑Mawārid, p. 429: Aḥmad ibn ʿAlī ibn al‑Muthannā ne-a informat; Ibrāhīm ibn al‑Ḥajjāj al‑Sāmī ne-a relatat; ʿAbd al‑Wāḥid ibn Ziyād ne-a relatat; ʿĀṣim ibn Kulayb ne-a relatat; tatăl meu mi-a relatat, de la unchiul meu matern, al‑Faltān ibn ʿĀṣim, care a spus:

Ne aflam la Profet ﷺ și i-a venit revelația. Când i se revela, își fixa privirea și își elibera auzul și inima [de alte preocupări], ținând ochii deschiși pentru ceea ce îi venea de la Allah. Noi recunoșteam aceasta. I-a spus scribului: «Scrie:»

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ وَالْمُجَاهِدُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință, și cei care luptă pe calea lui Allah…”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Atunci orbul s-a ridicat și a spus: «O, Mesager al lui Allah, care este vina noastră?» Allah Preaînaltul i-a trimis revelația. I-am spus orbului: «Profetului ﷺ i se revelează.» El a rămas în picioare, spunând: «Caut adăpost la Allah de mânia Mesagerului lui Allah ﷺ.» Profetul ﷺ i-a spus scribului: «Scrie:»

﴿غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ﴾

„Fără a avea vreo neputință.”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Eu spun: în varianta mai corectă: „Caut adăpost în mânia Mesagerului lui Allah ﷺ.”⁵²

Acesta este un hadith ḥasan. L-a consemnat al‑Bazzār, după cum apare în Kashf al‑Astār, vol. 3, p. 45, adăugând după el: „Hadithul lui al‑Faltān este relatat printr-un isnād mai bun decât acesta.” Sfârșitul citatului. L-au consemnat și Abū Bakr ibn Abī Shaybah, după cum apare în al‑Maṭālib al‑ʿĀliyah, vol. 3, p. 117, și Abū Yaʿlā. Al‑Haythamī a spus, vol. 5, p. 28: „Transmițătorii lui sunt de încredere.”

Al‑Tirmidhī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 4, p. 91: al‑Ḥasan ibn Muḥammad al‑Zaʿfarānī ne-a relatat; al‑Ḥajjāj ibn Muḥammad ne-a relatat, de la Ibn Jurayj, care a spus: ʿAbd al‑Karīm m-a informat că l-a auzit pe Miqsam, clientul lui ʿAbd Allāh ibn al‑Ḥārith, relatând de la Ibn ʿAbbās, care a spus, despre:

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință…”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

[Este vorba despre cei care au rămas în urmă] de la Badr și despre cei care au pornit spre Badr. Când a avut loc expediția de la Badr, ʿAbd Allāh ibn Jaḥsh și Ibn Umm Maktūm au spus: «Noi suntem orbi, o, Mesager al lui Allah. Avem vreo înlesnire?» Atunci a fost revelat:

﴿لَا يَسْتَوِي الْقَاعِدُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ غَيْرُ أُولِي الضَّرَرِ وَالْمُجَاهِدُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ بِأَمْوَالِهِمْ وَأَنْفُسِهِمْ فَضَّلَ اللَّهُ الْمُجَاهِدِينَ بِأَمْوَالِهِمْ وَأَنْفُسِهِمْ عَلَى الْقَاعِدِينَ دَرَجَةً﴾

„Nu sunt deopotrivă credincioșii care rămân în urmă, fără a avea vreo neputință, și cei care luptă pe calea lui Allah cu averile și cu viețile lor. Allah le-a dat celor care luptă cu averile și cu viețile lor un rang mai înalt decât celor care rămân în urmă.”

al‑Nisāʾ, 4:95 — fragment

Acești rămași în urmă nu au vreo neputință. Allah i-a ridicat pe cei care luptă deasupra celor care rămân în urmă printr-o răsplată măreață, prin trepte de la El, față de credincioșii rămași în urmă fără a avea vreo neputință.

Acesta este un hadith ḥasan gharīb prin această cale, din hadithul lui Ibn ʿAbbās. Despre Miqsam se spune că este clientul lui ʿAbd Allāh ibn ʿAbbās, iar kunya lui este Abū al‑Qāsim. ʿAbd Allāh ibn Jaḥsh nu era orb. Al‑Ḥāfiẓ a afirmat categoric în al‑Fatḥ că numele corect este Abū Aḥmad ibn Jaḥsh, după cum apare în relatarea lui al‑Ṭabarī de la al‑Ḥajjāj, vol. 9, p. 92. Vezi și ediția verificată de noi a Tafsīr-ului lui Ibn Kathīr, vol. 2, p. 467.

Al‑Ṭabarānī a consemnat ceva asemănător din hadithul lui Zayd ibn Arqam. Al‑Haythamī a spus, vol. 7, p. 9: „Transmițătorii lui sunt de încredere.”

Versetele 97–98

﴿إِنَّ الَّذِينَ تَوَفَّاهُمُ الْمَلَائِكَةُ ظَالِمِي أَنْفُسِهِمْ قَالُوا فِيمَ كُنْتُمْ قَالُوا كُنَّا مُسْتَضْعَفِينَ فِي الْأَرْضِ﴾

„Cu adevărat, celor pe care îngerii îi iau în timp ce își nedreptățesc sufletele, le spun: «În ce stare vă aflați?» Ei răspund: «Eram asupriți pe pământ.»”

al‑Nisāʾ, 4:97; secțiune referitoare la 4:97–98 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 331: ʿAbd Allāh ibn Yazīd al‑Muqriʾ ne-a relatat; Ḥaywah și un altul ne-au relatat, spunând: Muḥammad ibn ʿAbd al‑Raḥmān Abū al‑Aswad ne-a relatat, spunând:

Locuitorilor Medinei le-a fost impusă trimiterea unui contingent, iar eu m-am înscris în el. L-am întâlnit pe ʿIkrimah, clientul lui Ibn ʿAbbās, și i-am spus. El m-a oprit cu cea mai mare fermitate, apoi a spus: Ibn ʿAbbās m-a informat că niște musulmani se aflau alături de politeiști, sporindu-le numărul împotriva Mesagerului lui Allah ﷺ. O săgeată trasă îl atingea pe câte unul și îl ucidea, ori era lovit și ucis. Atunci Allah a revelat:

﴿إِنَّ الَّذِينَ تَوَفَّاهُمُ الْمَلَائِكَةُ ظَالِمِي أَنْفُسِهِمْ﴾

„Cu adevărat, celor pe care îngerii îi iau în timp ce își nedreptățesc sufletele…”

al‑Nisāʾ, 4:97 — fragment

Al‑Layth l-a relatat de la Abū al‑Aswad. [Urmează:]

﴿إِلَّا الْمُسْتَضْعَفِينَ مِنَ الرِّجَالِ وَالنِّسَاءِ﴾

„În afară de cei neputincioși dintre bărbați și femei…”

al‑Nisāʾ, 4:98 — fragment

Apoi l-a repetat în vol. 16, p. 147. Hadithul a fost consemnat de Ibn Abī Ḥātim, după cum apare în Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr, vol. 1, p. 542; de al‑Ṭabarī, vol. 5, pp. 234–235; și de al‑Ṭaḥāwī, după cum apare în Mushkil al‑Āthār, vol. 4, p. 327, pe scurt, asemenea lui al‑Bukhārī, și pe larg, asemenea lui al‑Bazzār. Al‑Haythamī a spus, vol. 7, p. 10: „Transmițătorii lui sunt dintre cei ai Ṣaḥīḥ-ului, în afară de Muḥammad ibn Sharīk,⁵³ care este de încredere.” Toți aceștia l-au relatat cu menționarea revelării a încă două versete împreună cu acesta. Va urma, dacă Allah voiește, în Sūrat al‑Naḥl.

Versetul 100

﴿وَمَنْ يَخْرُجْ مِنْ بَيْتِهِ مُهَاجِرًا إِلَى اللَّهِ وَرَسُولِهِ ثُمَّ يُدْرِكْهُ الْمَوْتُ فَقَدْ وَقَعَ أَجْرُهُ عَلَى اللَّهِ﴾

„Cel care pleacă din casa sa, emigrând către Allah și Mesagerul Său, iar apoi îl ajunge moartea, își are răsplata asigurată la Allah.”

al‑Nisāʾ, 4:100 — fragment

Ibn Jarīr, vol. 5, p. 240: Aḥmad ibn Manṣūr al‑Ramādī ne-a relatat, spunând: Abū Aḥmad al‑Zubayrī ne-a relatat, spunând: Sharīk ne-a relatat, de la ʿAmr ibn Dīnār, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus: a fost revelat acest verset:

﴿إِنَّ الَّذِينَ تَوَفَّاهُمُ الْمَلَائِكَةُ ظَالِمِي أَنْفُسِهِمْ﴾

„Cu adevărat, celor pe care îngerii îi iau în timp ce își nedreptățesc sufletele…”

al‑Nisāʾ, 4:97 — fragment

La Mecca se afla un bărbat numit Ḍamrah, dintre Banū Bakr. Era bolnav și le-a spus celor din familia sa: «Scoateți-mă din Mecca, fiindcă simt căldura!» Au întrebat: «Unde să te ducem?» El a arătat cu mâna spre Medina. Atunci a fost revelat acest verset:

﴿وَمَنْ يَخْرُجْ مِنْ بَيْتِهِ مُهَاجِرًا إِلَى اللَّهِ وَرَسُولِهِ﴾

„Cel care pleacă din casa sa, emigrând către Allah și Mesagerul Său…”

al‑Nisāʾ, 4:100 — fragment

Până la sfârșitul versetului. Transmițătorii hadithului sunt de încredere. Sharīk este Ibn ʿAbd Allāh al‑Qāḍī al‑Nakhaʿī, iar memoria lui este slabă. Ibn Jarīr l-a consemnat în vol. 9, p. 115, prin Sufyān ibn ʿUyaynah, de la ʿAmr ibn Dīnār, care a spus: „L-am auzit pe ʿIkrimah spunând”, în formă mursal. ʿAbd al‑Razzāq l-a consemnat în vol. 1, p. 171, prin Ibn ʿUyaynah, de la ʿAmr: „L-am auzit pe ʿIkrimah”, în formă mursal. Muḥammad ibn Sharīk al‑Makkī s-a deosebit de Sufyān ibn ʿUyaynah, relatând de la ʿAmr ibn Dīnār, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, cu lanț legat. Dacă este necesar să se acorde preponderență uneia dintre variante, atunci se preferă cea a lui Sufyān ibn ʿUyaynah, pentru următoarele motive.

Ibn Rajab a spus în Sharḥ ʿIlal al‑Tirmidhī, la transmițătorii de la ʿAmr ibn Dīnār: Aḥmad a spus: „Cel mai cunoscător al [hadithurilor lui] ʿAmr ibn Dīnār este Ibn ʿUyaynah.” În relatarea fiului său ʿAbd Allāh se mai spune: „Tatăl meu a spus: «Sufyān este cel mai sigur dintre oameni în [relatarea de la] ʿAmr ibn Dīnār și cel mai bun în hadithul său.»”

Al‑Dūrī a spus: „L-am întrebat pe Ibn Maʿīn despre hadithul lui Shuʿbah de la ʿAmr ibn Dīnār, al lui al‑Thawrī de la ʿAmr ibn Dīnār și al lui Sufyān ibn ʿUyaynah de la ʿAmr ibn Dīnār. A spus: Sufyān ibn ʿUyaynah este cel mai cunoscător dintre ei al hadithurilor lui ʿAmr ibn Dīnār și îl cunoaște pe ʿAmr ibn Dīnār mai bine decât Ḥammād ibn Zayd.” Ibn al‑Madīnī a spus: „Ibn Jurayj și Ibn ʿUyaynah sunt printre cei mai cunoscători ai lui ʿAmr ibn Dīnār.” A mai spus: „Ibn ʿUyaynah îl cunoaște pe ʿAmr mai bine decât Ḥammād ibn Zayd.” Abū Ḥātim a spus: „Ibn ʿUyaynah cunoaște hadithul lui ʿAmr ibn Dīnār mai bine decât Shuʿbah.” Al‑Dāraquṭnī a spus: „Cei mai de seamă transmițători de la ʿAmr ibn Dīnār sunt Ibn Jurayj și Ibn ʿUyaynah.”

În unele copii a apărut „Sharīk, de la ʿAmr ibn Dīnār”, ca la Ibn Jarīr; însă numele „Muḥammad ibn Sharīk” a fost corupt în „Sharīk”. Al‑Ḥāfiẓ a menționat în al‑Iṣābah, vol. 3, p. 299, că Ibn Mandah a spus: „Abū Aḥmad al‑Zubayrī l-a relatat de la Muḥammad ibn Sharīk.” La fel a făcut Ibn Abī Ḥātim. Și Abū Nuʿaym l-a menționat fără întregul lanț în al‑Maʿrifah, spunând: „Abū Aḥmad al‑Zubayrī l-a relatat de la Muḥammad ibn Sharīk”, apoi a redat hadithul. Muḥammad ibn Sharīk este de încredere, dar Sufyān ibn ʿUyaynah este mai de încredere decât el; de aceea relatarea lui este preponderentă. Forma corectă a hadithului este mursal. Allah știe mai bine.

De asemenea, ʿAmr ibn Dīnār nu a fost menționat deloc printre shaykh-ii lui Sharīk al‑Nakhaʿī, nici Sharīk al‑Nakhaʿī printre discipolii lui ʿAmr ibn Dīnār. Ei l-au menționat numai pe Muḥammad ibn Sharīk. Vezi p. 142 din Asbāb al‑Nuzūl, unde a spus „Muḥammad ibn Sharīk”. Totuși, hadithul are o altă cale care ajunge la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, în al‑Maṭālib al‑ʿĀliyah, p. 433. L-a relatat Abū Yaʿlā; al‑Haythamī a spus în al‑Majmaʿ, vol. 7, p. 10: „Transmițătorii lui sunt de încredere.” În ea se menționează că a murit pe drum, înainte să ajungă la Profet ﷺ. L-a consemnat și Ibn Abī Ḥātim, după cum apare în Tafsīr-ul lui Ibn Kathīr, vol. 1, p. 543. Al‑Ḥāfiẓ i-a menționat și alte căi în al‑Iṣābah; consultă-le acolo, în vol. 1, p. 253, la biografia lui Jundaʿ ibn Ḍamrah.

Versetul 102 — rugăciunea în stare de teamă

﴿وَإِذَا كُنْتَ فِيهِمْ فَأَقَمْتَ لَهُمُ الصَّلَاةَ﴾

„Când te afli în mijlocul lor și conduci rugăciunea pentru ei…”

al‑Nisāʾ, 4:102 — fragment

Imamul Aḥmad, vol. 4, p. 59: ʿAbd al‑Razzāq ne-a relatat; al‑Thawrī ne-a relatat, de la Manṣūr, de la Mujāhid, de la Abū ʿAyyāsh al‑Zuraqī, care a spus:

Eram cu Mesagerul lui Allah ﷺ la ʿUsfān. Politeiștii au venit în fața noastră, sub comanda lui Khālid ibn al‑Walīd, și se aflau între noi și qiblah. Mesagerul lui Allah ﷺ a condus pentru noi rugăciunea de la amiază. Ei au spus: «Au fost într-o stare în care i-am fi putut lua prin surprindere!» Apoi au spus: «Urmează pentru ei o rugăciune mai dragă decât copiii lor și decât ei înșiși.» Jibrīl — pacea fie asupra lui — a coborât cu aceste versete între rugăciunea de la amiază și cea de după-amiază:

﴿وَإِذَا كُنْتَ فِيهِمْ فَأَقَمْتَ لَهُمُ الصَّلَاةَ﴾

„Când te afli în mijlocul lor și conduci rugăciunea pentru ei…”

al‑Nisāʾ, 4:102 — fragment

Când a sosit [timpul rugăciunii], Mesagerul lui Allah ﷺ le-a poruncit și ei și-au luat armele. Ne-am așezat în spatele lui în două rânduri. El s-a înclinat și ne-am înclinat cu toții; apoi s-a ridicat și ne-am ridicat cu toții…

Hadithul a fost consemnat de ʿAbd al‑Razzāq în al‑Muṣannaf, vol. 2, p. 505; al‑Ṭayālisī, vol. 1, p. 150; și al‑Ḥākim în al‑Mustadrak, vol. 1, p. 337, care a spus: „Ṣaḥīḥ potrivit condiției celor doi”, iar al‑Dhahabī nu a comentat. L-a consemnat și Abū Dāwūd, vol. 1, p. 477. Autorul lui ʿAwn al‑Maʿbūd a spus: „Al‑Bayhaqī l-a relatat în al‑Maʿrifah cu formularea: «Abū ʿAyyāsh ne-a relatat», ceea ce afirmă explicit că Mujāhid a auzit de la Abū ʿAyyāsh.” L-au consemnat al‑Nasāʾī, vol. 3, p. 145; al‑Dāraquṭnī, vol. 2, p. 59, care a spus: „Ṣaḥīḥ”; și Ibn Jarīr, vol. 5, pp. 246 și 257.

Hadithul a fost consemnat de Aḥmad, vol. 4, p. 60; al‑Nasāʾī, vol. 3, p. 177; ʿAbd al‑Razzāq, vol. 2, p. 505; al‑Ṭabarānī în al‑Kabīr, vol. 5, p. 1213 și următoarele; al‑Ṭayālisī, p. 191; al‑Bayhaqī în al‑Kabīr, vol. 3, p. 256; Ibn Abī Shaybah, vol. 2, pp. 463–465; și al‑Bayhaqī în al‑Maʿrifah, vol. 5, p. 28. Al‑Bayhaqī a spus după el: „Acest isnād este ṣaḥīḥ, însă unii specialiști în hadith au îndoieli cu privire la relatarea lui Mujāhid de la Abū ʿAyyāsh.”

Imamul al‑Tirmidhī a spus: „Mujāhid este cunoscut pentru tadlīs; prin urmare, formularea sa cu «de la» nu dovedește legătura [directă].” Vezi al‑Tahdhīb, vol. 10, p. 39. După cuvintele lui al‑Bayhaqī și al‑Tirmidhī, [observăm că] au relatat acest hadith de la Mujāhid prin formula ʿan: Jarīr ibn ʿAbd al‑Ḥamīd, Sufyān al‑Thawrī, ʿAbd al‑ʿAzīz ibn ʿAbd al‑Ṣamad, Shuʿbah ibn al‑Ḥajjāj, Warqāʾ, Zāʾidah, ʿAlī ibn Ṣāliḥ Abū al‑Ḥasan, Jaʿfar ibn al‑Ḥārith și Isrāʾīl.

Jarīr ibn ʿAbd al‑Ḥamīd l-a relatat cu exprimarea explicită a transmiterii între Mujāhid și Abū ʿAyyāsh, după cum apare la al‑Bayhaqī în al‑Maʿrifah; la fel Dāwūd ibn ʿĪsā, după cum apare la al‑Ṭabarānī, vol. 5, p. 215, nr. 5135. Jarīr ibn ʿAbd al‑Ḥamīd este în acord cu imamii în relatarea sa prin ʿan; de aceea, menționarea transmiterii directe pe calea lui trebuie pusă pe seama unei erori.

Ibn [Rajab] — Allah să aibă milă de el — a menționat, în comentariul său la al‑ʿIlal, vol. 2, p. 593, o observație utilă despre strecurarea erorii în formulele de transmitere,⁵⁴ spunând: „Aḥmad respingea introducerea formulei transmiterii directe în multe isnāduri, spunând că este o greșeală”, adică menționarea auzirii. A spus, despre relatarea lui Hudbah de la Ḥammād, de la Qatādah: „Khallād al‑Juhanī ne-a relatat”: „Este o greșeală. Khallād aparține unei generații timpurii; Qatādah nu l-a văzut pe Khallād.” A mai menționat exemple, apoi Ibn Rajab — Allah să aibă milă de el — a spus: „Așadar, trebuie luate în seamă aceste lucruri și nu trebuie să ne lăsăm înșelați de simpla menționare a auzirii și a transmiterii directe în isnāduri.”

Ibn al‑Madīnī a menționat că s-au găsit la Shuʿbah mai multe relatări în care el folosește o formulă de informare de la shaykh-ii săi, deși [lanțul] este întrerupt. Al‑ʿIlal, vol. 2, p. 594. Cât despre Dāwūd ibn ʿĪsā, el are o biografie în al‑Jarḥ wa-l‑Taʿdīl, vol. 3, p. 419, și în Tārīkh-ul lui al‑Bukhārī, vol. 3, p. 242. Al‑Bukhārī și Ibn Abī Ḥātim nu au făcut aprecieri asupra lui. Ibn Ḥibbān a spus: „Era precis și avea puține hadithuri”, în al‑Thiqāt, vol. 6, p. 287.

Prin urmare, dacă se confirmă eroarea din afirmarea explicită a transmiterii, hadithul este slab, potrivit cuvintelor imamului al‑Tirmidhī: „Mujāhid este cunoscut pentru tadlīs; formula sa cu «de la» nu dovedește legătura”, precum și cuvintelor lui al‑Bayhaqī: „Unii specialiști în hadith au îndoieli cu privire la relatarea lui Mujāhid de la Abū ʿAyyāsh.” Allah știe mai bine.

Imamul al‑Tirmidhī a spus în al‑ʿIlal al‑Kabīr, vol. 1, p. 301: „L-am întrebat pe Muḥammad: Care relatări despre rugăciunea în stare de teamă sunt cele mai autentice? A spus: Toate relatările sunt, după mine, autentice și fiecare poate fi pusă în practică, în funcție de măsura temerii, cu excepția hadithului lui Mujāhid de la Abū ʿAyyāsh al‑Zuraqī; pe acesta îl consider mursal.”

Ibn al‑Athīr a spus în Usd al‑Ghābah, vol. 2, p. 363, la biografia lui Abū ʿAyyāsh: „Abū ʿUmar a spus: Zayd ibn al‑Ṣāmit este cel mai corect dintre numele menționate pentru el. Este socotit dintre oamenii Ḥijāzului. Au relatat de la el Anas ibn Mālik, dintre Companioni, iar dintre Urmași, Abū Ṣāliḥ și Mujāhid. Nu se confirmă că aceștia doi au auzit de la el, fiindcă a murit devreme.”

Al‑Ḥāfiẓ a spus la biografia lui Abū ʿAyyāsh din Tahdhīb al‑Tahdhīb: „Au relatat de la el Mujāhid și Abū Ṣāliḥ, dacă aceasta este păstrată corect.” Al‑ʿAlāʾī a transmis de la al‑Tirmidhī, după cum apare în Jāmiʿ al‑Taḥṣīl, p. 337: „Nu se cunoaște ca Mujāhid să fi auzit de la Abū ʿAyyāsh al‑Zuraqī.”

Al‑Ḥāfiẓ Ibn Rajab, în comentariul său la al‑Bukhārī, vol. 6, p. 11, a citat, în legătură cu hadithul lui Abū ʿAyyāsh al‑Zuraqī, aprecierea lui al‑Bukhārī asupra hadithului și cuvintele sale: „Îl consider mursal.” Ibn Rajab a spus: „Ceea ce vrea să spună este că forma corectă a acestui hadith este relatarea lui Mujāhid în formă mursal de la Profet ﷺ, fără menționarea lui Abū ʿAyyāsh. Așa l-au relatat discipolii lui Mujāhid de la el, spre deosebire de relatarea lui Manṣūr de la el.”

L-au relatat ʿIkrimah ibn Khālid, ʿUmar ibn Dharr și Ayyūb ibn Mūsā, toți trei de la Mujāhid, de la Profet ﷺ, în formă mursal, fără menționarea lui Abū ʿAyyāsh. Aceasta este mai autentică în aprecierea lui al‑Bukhārī. Tot astfel, ʿAbd al‑ʿAzīz al‑Nakhshabī și alți ḥuffāẓ au considerat corectă forma mursal.

Ibn Jarīr, vol. 5, p. 256, și al‑Ḥākim, vol. 3, p. 3, au consemnat ceva asemănător de la Ibn ʿAbbās. Al‑Ḥākim a spus: „Potrivit condiției lui al‑Bukhārī”, iar al‑Dhahabī nu a comentat.

Versetul 102 — îngăduința de a lăsa armele

﴿وَلَا جُنَاحَ عَلَيْكُمْ إِنْ كَانَ بِكُمْ أَذًى مِنْ مَطَرٍ أَوْ كُنْتُمْ مَرْضَى أَنْ تَضَعُوا أَسْلِحَتَكُمْ﴾

„Nu este păcat pentru voi să vă lăsați armele dacă vă pricinuiește suferință ploaia sau dacă sunteți bolnavi.”

al‑Nisāʾ, 4:102 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 333: Muḥammad ibn Muqātil Abū al‑Ḥasan ne-a relatat; Ḥajjāj ne-a informat, de la Ibn Jurayj, care a spus: Yaʿlā m-a informat, de la Saʿīd ibn Jubayr, de la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de ei amândoi — despre:

﴿إِنْ كَانَ بِكُمْ أَذًى مِنْ مَطَرٍ أَوْ كُنْتُمْ مَرْضَى﴾

„Dacă vă pricinuiește suferință ploaia sau dacă sunteți bolnavi.”

al‑Nisāʾ, 4:102 — fragment

[Era vorba de] ʿAbd al‑Raḥmān ibn ʿAwf, care era rănit.

Al‑Ḥāfiẓ a spus: „Adică atunci a fost revelat versetul.” Eu spun: al‑Ḥākim l-a consemnat cu menționarea explicită a revelării, în vol. 2, p. 308, și a spus: „Ṣaḥīḥ potrivit condiției celor doi shaykh-i”, iar al‑Dhahabī nu a comentat. Ibn Jarīr l-a consemnat în vol. 5, p. 259, cu formularea lui al‑Bukhārī.

Versetul 119

﴿وَلَآمُرَنَّهُمْ فَلَيُغَيِّرُنَّ خَلْقَ اللَّهِ﴾

„Le voi porunci, iar ei vor schimba creația lui Allah.”

al‑Nisāʾ, 4:119 — fragment

Imamul al‑Ṭabarī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 9, p. 215, în ediția verificată de Aḥmad Shākir: Muḥammad ibn Bashshār ne-a relatat, spunând: ʿAbd al‑Raḥmān ne-a relatat, spunând: Ḥammād ibn Salamah ne-a relatat, de la ʿAmmār ibn Abī ʿAmmār, de la Ibn ʿAbbās: el dezaproba castrarea și a spus că în legătură cu ea a fost revelat:

﴿وَلَآمُرَنَّهُمْ فَلَيُغَيِّرُنَّ خَلْقَ اللَّهِ﴾

„Le voi porunci, iar ei vor schimba creația lui Allah.”

al‑Nisāʾ, 4:119 — fragment

Acesta este un hadith ṣaḥīḥ potrivit condiției lui Muslim.

Versetul 127

﴿وَيَسْتَفْتُونَكَ فِي النِّسَاءِ قُلِ اللَّهُ يُفْتِيكُمْ فِيهِنَّ﴾

„Îți cer o hotărâre despre femei. Spune: «Allah vă dă o hotărâre despre ele.»”

al‑Nisāʾ, 4:127 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 6, p. 58: al‑Uwaysī ne-a relatat; Ibrāhīm ibn Saʿd ne-a relatat, de la Ṣāliḥ, de la Ibn Shihāb, care a spus: ʿUrwah ibn al‑Zubayr m-a informat că a întrebat-o pe ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — despre aceasta. Al‑Layth a spus: Yūnus mi-a relatat, de la Ibn Shihāb, care a spus: ʿUrwah ibn al‑Zubayr m-a informat că a întrebat-o [pe ʿĀʾishah] — Allah să fie mulțumit de ea — despre cuvintele Sale, Preaînaltul:

﴿وَإِنْ خِفْتُمْ أَلَّا تُقْسِطُوا فِي الْيَتَامَى﴾

„Iar dacă vă temeți că nu veți fi drepți cu orfanele…”

al‑Nisāʾ, 4:3 — fragment

Ea a menționat ceva asemănător cu ceea ce a fost prezentat la începutul surei. El a spus că ea a spus: „Apoi oamenii i-au cerut Mesagerului lui Allah ﷺ o hotărâre, după acest verset. Atunci Allah a revelat:”

﴿وَيَسْتَفْتُونَكَ فِي النِّسَاءِ﴾

„Îți cer o hotărâre despre femei.”

al‑Nisāʾ, 4:127 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿وَتَرْغَبُونَ أَنْ تَنْكِحُوهُنَّ﴾

„Și pe care doriți să le luați în căsătorie.”

al‑Nisāʾ, 4:127 — fragment

Hadithul a fost repetat și la p. 320, în vol. 9, p. 308, și în vol. 11, pp. 39 și 103. L-au consemnat Muslim, vol. 18, pp. 154–155; Abū Dāwūd, vol. 2, p. 184; al‑Nasāʾī, vol. 6, p. 95; al‑Dāraquṭnī, vol. 3, p. 265; și Ibn Jarīr, vol. 5, p. 301.

Versetul 128

﴿وَإِنِ امْرَأَةٌ خَافَتْ مِنْ بَعْلِهَا نُشُوزًا أَوْ إِعْرَاضًا﴾

„Dacă o femeie se teme de purtarea aspră a soțului ei sau de îndepărtarea lui…”

al‑Nisāʾ, 4:128 — fragment

Al‑Bukhārī, vol. 9, p. 334: Muḥammad ibn Muqātil ne-a relatat; ʿAbd Allāh ne-a informat; Hishām ibn ʿUrwah ne-a informat, de la tatăl său, de la ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — despre:

﴿وَإِنِ امْرَأَةٌ خَافَتْ مِنْ بَعْلِهَا نُشُوزًا أَوْ إِعْرَاضًا﴾

„Dacă o femeie se teme de purtarea aspră a soțului ei sau de îndepărtarea lui…”

al‑Nisāʾ, 4:128 — fragment

Ea a spus: un bărbat are o soție de care nu se simte prea atras și vrea să se despartă de ea. Ea spune: «Te dezleg de [îndatorirea față de] mine.» Acest verset a fost revelat în legătură cu aceasta.

Hadithul a fost consemnat de Muslim, vol. 8, p. 157.

Abū Dāwūd, vol. 2, p. 208; al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 95; al‑Ṭayālisī, vol. 2, p. 17; al‑Ḥākim, vol. 2, p. 186, care l-a declarat autentic, iar al‑Dhahabī nu a comentat; și Ibn Jarīr, p. 307, au consemnat că a fost revelat în privința Sawdei. Al‑Tirmidhī, al‑Ṭayālisī și Ibn Jarīr l-au consemnat din hadithul lui Ibn ʿAbbās.⁵⁵ Abū Dāwūd, al‑Ḥākim și Ibn Jarīr l-au consemnat și din hadithul ʿĀʾishei. Formularea lui Abū Dāwūd este: ʿĀʾishah i-a spus lui ʿUrwah:

O, fiul surorii mele, Mesagerul lui Allah ﷺ nu o favoriza pe niciuna dintre noi față de celelalte la împărțirea timpului petrecut la noi. Rareori trecea o zi fără să ne viziteze pe toate; se apropia de fiecare femeie, fără raport intim, până ajungea la cea a cărei zi era, și rămânea peste noapte la ea. Când Sawdah bint Zamʿah a îmbătrânit și s-a temut că Mesagerul lui Allah ﷺ se va despărți de ea, a spus: «O, Mesager al lui Allah, ziua mea îi revine ʿĀʾishei.» Mesagerul lui Allah ﷺ a primit aceasta de la ea.

Ea a spus: spunem că, în legătură cu aceasta și cu situațiile asemănătoare, Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat — cred că a spus:

﴿وَإِنِ امْرَأَةٌ خَافَتْ مِنْ بَعْلِهَا نُشُوزًا﴾

„Dacă o femeie se teme de purtarea aspră a soțului ei…”

al‑Nisāʾ, 4:128 — fragment

Al‑Ḥākim a consemnat în vol. 2, p. 308, spunând: „Ṣaḥīḥ potrivit condiției celor doi shaykh-i”, iar al‑Dhahabī nu a comentat, de la Rāfiʿ ibn Khadīj:

Avea o soție înaintată în vârstă și s-a căsătorit, pe lângă ea, cu o femeie tânără. A preferat-o pe cea tânără, iar prima soție a refuzat să accepte aceasta. El a divorțat de ea o dată. Când a mai rămas puțin din perioada ei de așteptare, a spus: «Dacă dorești, te iau înapoi și rabzi această situație; dacă dorești, te las până când ți se încheie perioada.» Ea a spus: «Ba ia-mă înapoi; voi răbda preferința [pentru cealaltă].» Apoi a preferat-o din nou pe cealaltă, iar ea nu a răbdat această preferință. A divorțat de ea a doua oară și a preferat-o pe cea tânără. A spus: aceasta este împăcarea în legătură cu care ne-a ajuns că Allah a revelat:

﴿وَإِنِ امْرَأَةٌ خَافَتْ مِنْ بَعْلِهَا نُشُوزًا أَوْ إِعْرَاضًا فَلَا جُنَاحَ عَلَيْهِمَا أَنْ يُصْلِحَا بَيْنَهُمَا صُلْحًا﴾

„Dacă o femeie se teme de purtarea aspră a soțului ei sau de îndepărtarea lui, nu este păcat pentru cei doi să ajungă la o împăcare între ei.”

al‑Nisāʾ, 4:128 — fragment⁵⁶

Aceste relatări nu se exclud. Primul hadith al ʿĀʾishei nu precizează [persoana], iar al doilea lămurește ceea ce a rămas neprecizat. Cât despre hadithul lui Rāfiʿ, el a spus doar că versetul cuprinde ceea ce a făcut. Versetul le cuprinde pe toate. Allah știe mai bine.

Versetul 176

﴿يَسْتَفْتُونَكَ قُلِ اللَّهُ يُفْتِيكُمْ فِي الْكَلَالَةِ﴾

„Îți cer o hotărâre. Spune: «Allah vă dă o hotărâre în privința kalālah.»”

al‑Nisāʾ, 4:176 — fragment

Muslim, vol. 11, p. 55: ʿAmr ibn Muḥammad ibn Bukayr al‑Nāqid ne-a relatat; Sufyān ibn ʿUyaynah ne-a relatat, de la Muḥammad ibn al‑Munkadir, care l-a auzit pe Jābir ibn ʿAbd Allāh spunând:

M-am îmbolnăvit, iar Mesagerul lui Allah ﷺ și Abū Bakr au venit pe jos să mă viziteze. Mi-am pierdut cunoștința. El a făcut abluțiunea, apoi a turnat peste mine din apa ei, iar eu mi-am revenit. Am spus: «O, Mesager al lui Allah, cum să hotărăsc în privința averii mele?» Nu mi-a răspuns nimic până când a fost revelat versetul moștenirii:

﴿يَسْتَفْتُونَكَ قُلِ اللَّهُ يُفْتِيكُمْ فِي الْكَلَالَةِ﴾

„Îți cer o hotărâre. Spune: «Allah vă dă o hotărâre în privința kalālah.»”

al‑Nisāʾ, 4:176 — fragment

Hadithul a fost consemnat de al‑Tirmidhī, vol. 3, p. 180, care a spus: „Acesta este un hadith ḥasan ṣaḥīḥ”; de Abū Dāwūd, vol. 3, p. 79; de Ibn Mājah, nr. 2728; de imamul Aḥmad, vol. 3, pp. 307 și 372; de al‑Ṭayālisī, vol. 2, p. 17; de Ibn al‑Jārūd, p. 320; și de Abū Nuʿaym, vol. 7, p. 157.

Atenționare

Mai înainte s-a arătat că în legătură cu Jābir a fost revelat:

﴿يُوصِيكُمُ اللَّهُ فِي أَوْلَادِكُمْ﴾

„Allah vă poruncește cu privire la copiii voștri…”

al‑Nisāʾ, 4:11 — fragment

Iar aici se spune că în legătură cu el a fost revelat:

﴿يَسْتَفْتُونَكَ قُلِ اللَّهُ يُفْتِيكُمْ فِي الْكَلَالَةِ﴾

„Îți cer o hotărâre. Spune: «Allah vă dă o hotărâre în privința kalālah.»”

al‑Nisāʾ, 4:176 — fragment

Al‑Ḥāfiẓ Ibn Kathīr — Allah să aibă milă de el — a acordat preponderență opiniei că versetul „Allah vă poruncește…” a fost revelat în legătură cu fiicele lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ, iar versetul „Îți cer o hotărâre…” în legătură cu Jābir, fiindcă pe atunci el avea doar surori, nu fiice. Sfârșitul citatului.

Al‑Ḥāfiẓ a spus în al‑Fatḥ, vol. 9, p. 337: „După cum i se pare, aceasta este o altă istorisire decât cea prezentată înainte. Am adus deja temeiul limpede la începutul acestei sure. Allah știe mai bine.”

Eu spun: nimic nu împiedică faptul ca ambele versete să fi fost revelate împreună, în același timp, în legătură cu istorisirea lui Jābir. Este același hadith, al cărui lanț trece prin Muḥammad ibn al‑Munkadir. Unii relatează de la el și spun: „Versetul moștenirii”; alții relatează de la el și spun: „Allah vă poruncește…”; iar alții relatează de la el și spun: „Îți cer o hotărâre…”.

Dacă se spune că apare o dificultate, deoarece versetul „Allah vă poruncește…” a fost revelat în legătură cu Jābir și fiicele lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ, care a căzut martir la Uḥud, iar versetul „Îți cer o hotărâre…” se află printre ultimele versete ale Coranului revelate, eu spun: nu există nicio dificultate. Chiar presupunând autenticitatea hadithului lui Jābir despre fiicele lui Saʿd ibn al‑Rabīʿ, nu rezultă că averea lui a fost împărțită [imediat] după moartea sa. În plus, hadithurile autentice nu trebuie puse în opoziție cu hadithul lui ʿAbd Allāh ibn Muḥammad ibn ʿAqīl, fiindcă acesta are o memorie slabă, așa cum este cunoscut din biografia lui.

سورة المائدة