Asbāb al-Nuzūl

Versetele 75–76

Cuvintele Celui Preaînalt:

﴿ضَرَبَ اللَّهُ مَثَلًا عَبْدًا مَمْلُوكًا لَا يَقْدِرُ عَلَى شَيْءٍ﴾

„Allah dă ca pildă un rob aflat în stăpânirea altuia, care nu are putere asupra niciunui lucru…”

al‑Naḥl, 16:75 — fragment

[Autorul indică aici versetele 75 și 76.]

Ibn Jarīr, vol. 14, p. 151: ne-a relatat Ibn al‑Ṣabbāḥ al‑Bazzār, care a spus: mi-a relatat Yaḥyā ibn Isḥāq al‑Saylaḥīnī, care a spus: ne-a relatat Ḥammād, de la ʿAbd Allāh ibn ʿUthmān ibn Khuthaym, de la Ibrāhīm, de la ʿIkrimah, de la Yaʿlā ibn Umayyah, de la Ibn ʿAbbās, cu privire la cuvintele lui Allah, Preaputernic și Măreț:

﴿ضَرَبَ اللَّهُ مَثَلًا عَبْدًا مَمْلُوكًا﴾

„Allah dă ca pildă un rob aflat în stăpânirea altuia…”

al‑Naḥl, 16:75 — fragment

El a spus: «A fost revelat cu privire la un bărbat din Quraysh și la robul său.» Iar despre cuvintele Sale:

﴿وَضَرَبَ اللَّهُ مَثَلًا رَجُلَيْنِ أَحَدُهُمَا أَبْكَمُ لَا يَقْدِرُ عَلَى شَيْءٍ﴾

„Și Allah dă ca pildă doi bărbați: unul dintre ei este mut, fără putere asupra niciunui lucru…”

al‑Naḥl, 16:76 — fragment

Până la cuvintele Sale:

﴿وَهُوَ عَلَى صِرَاطٍ مُسْتَقِيمٍ﴾

„Și el se află pe o cale dreaptă.”

al‑Naḥl, 16:76 — fragment

A spus: «Este vorba despre ʿUthmān ibn ʿAffān. Cel mut, care nu aduce niciun bine oriunde l-ar trimite [stăpânul său], este un mawlā al lui ʿUthmān ibn ʿAffān. ʿUthmān cheltuia pentru el, îl întreținea și îi asigura cele necesare, în timp ce celălalt ura Islamul, îl respingea și îl oprea [pe ʿUthmān] de la milostenie și de la faptele bune. [Versetul] a fost revelat cu privire la cei doi.»

Naratorii hadithului sunt naratori ai Ṣaḥīḥ-ului.

Versetul 103

Cuvintele Celui Preaînalt:

﴿وَلَقَدْ نَعْلَمُ أَنَّهُمْ يَقُولُونَ إِنَّمَا يُعَلِّمُهُ بَشَرٌ لِسَانُ الَّذِي يُلْحِدُونَ إِلَيْهِ أَعْجَمِيٌّ وَهَذَا لِسَانٌ عَرَبِيٌّ مُبِينٌ﴾

„Noi știm că ei spun: «Nu-l învață decât un om.» Limba celui la care fac ei aluzie este străină, pe când aceasta este o limbă arabă limpede.”

al‑Naḥl, 16:103

Ibn Jarīr, vol. 14, p. 178: mi-a relatat al‑Muthannā, care a spus: ne-a relatat ʿAmr ibn ʿAwn, care a spus: ne-a înștiințat Hushaym, de la Ḥuṣayn — el este Ibn ʿAbd al‑Raḥmān — de la ʿAbd Allāh ibn Muslim al‑Ḥaḍramī:

Ei aveau doi robi care nu erau din Yemen; amândoi erau copii. Unul era numit Yasār, iar celălalt Jabr. Cei doi citeau Tora, iar Mesagerul lui Allah ﷺ ședea uneori lângă ei. Necredincioșii din Quraysh au spus: «Nu șade lângă ei decât pentru a învăța de la ei.» Atunci Allah, Preaslăvit și Preaînalt, a revelat:

﴿لِسَانُ الَّذِي يُلْحِدُونَ إِلَيْهِ أَعْجَمِيٌّ وَهَذَا لِسَانٌ عَرَبِيٌّ مُبِينٌ﴾

„Limba celui la care fac ei aluzie este străină, pe când aceasta este o limbă arabă limpede.”

al‑Naḥl, 16:103 — fragment

Naratorii hadithului sunt naratori ai Ṣaḥīḥ-ului, cu excepția lui al‑Muthannā, care este Ibn Ibrāhīm al‑Āmulī. Nu am găsit cine să-i fi întocmit o biografie, însă el a fost sprijinit printr-o transmitere de la Sufyān ibn Wakīʿ, asupra căruia există critici.⁸²

Cât despre Hushaym, el este Ibn Bashīr. Este mudallis și nu a precizat explicit transmiterea directă. Totuși, el a fost sprijinit de Khālid ibn ʿAbd Allāh — al‑Ṭaḥḥān — și de Muḥammad ibn Fuḍayl. De aceea, al‑Ḥāfiẓ a spus în al‑Iṣābah, vol. 2, p. 439, după ce a menționat acest hadith și un altul, care îl urmează cu același lanț: «Lanțul său este autentic.»

Atenționare

Există deosebiri în numele companionului care transmite hadithul: la Ibn Jarīr este ʿAbd Allāh ibn Muslim, iar în al‑Jarḥ wa-l-Taʿdīl de Ibn Abī Ḥātim, vol. 5, p. 332, este ʿUbayd Allāh ibn Muslim. În al‑Tahdhīb este ca în al‑Jarḥ wa-l-Taʿdīl, cu precizarea: «Se spune și ʿAbd Allāh.» Al‑Ḥāfiẓ a indicat această deosebire în al‑Iṣābah, vol. 2, p. 439.

Hadithul are și un sprijin [shāhid] din relatarea lui Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de amândoi. Al‑Ḥākim — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 2, p. 357: ne-a relatat ʿAbd al‑Raḥmān ibn al‑Ḥasan ibn Aḥmad al‑Asadī, la Hamadhān; ne-a relatat Ibrāhīm ibn al‑Ḥusayn; ne-a relatat Ādam ibn Abī Iyās; ne-a relatat Warqāʾ, de la Ibn Abī Najīḥ, de la Mujāhid, de la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de amândoi — cu privire la cuvintele lui Allah, Preaputernic și Măreț:

﴿إِنَّمَا يُعَلِّمُهُ بَشَرٌ لِسَانُ الَّذِي يُلْحِدُونَ إِلَيْهِ أَعْجَمِيٌّ وَهَذَا لِسَانٌ عَرَبِيٌّ مُبِينٌ﴾

„«Nu-l învață decât un om.» Limba celui la care fac ei aluzie este străină, pe când aceasta este o limbă arabă limpede.”

al‑Naḥl, 16:103 — fragment

Ei au spus: «Pe Muḥammad îl învață robul lui Ibn al‑Ḥaḍramī, cel care deține cărțile.» Atunci Allah a spus:

﴿وَلَقَدْ نَعْلَمُ أَنَّهُمْ يَقُولُونَ إِنَّمَا يُعَلِّمُهُ﴾

„Noi știm că ei spun: «Nu-l învață decât…»”

al‑Naḥl, 16:103 — fragment

Acesta este un hadith cu lanț autentic, pe care cei doi nu l-au relatat.

Versetul 110

Cuvintele Celui Preaînalt:

﴿ثُمَّ إِنَّ رَبَّكَ لِلَّذِينَ هَاجَرُوا مِنْ بَعْدِ مَا فُتِنُوا ثُمَّ جَاهَدُوا وَصَبَرُوا إِنَّ رَبَّكَ مِنْ بَعْدِهَا لَغَفُورٌ رَحِيمٌ﴾

„Apoi, față de cei care au emigrat după ce au fost supuși încercării, apoi au luptat și au răbdat, Domnul tău este, după toate acestea, Iertător, Îndurător.”

al‑Naḥl, 16:110

Ibn Jarīr, vol. 14, p. 184: ne-a relatat Aḥmad ibn Manṣūr, care a spus: ne-a relatat Abū Aḥmad al‑Zubayrī, care a spus: ne-a relatat Muḥammad ibn Sharīk, de la ʿAmr ibn Dīnār, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:

Un grup de oameni din Mecca îmbrățișaseră Islamul, dar își ascundeau credința. Politeiștii i-au scos împreună cu ei în ziua de la Badr; unii au fost loviți, iar alții au fost uciși. Musulmanii au spus: «Acești tovarăși ai noștri erau musulmani și au fost constrânși.» Au cerut iertare pentru ei, iar atunci a fost revelat:

﴿إِنَّ الَّذِينَ تَوَفَّاهُمُ الْمَلَائِكَةُ ظَالِمِي أَنْفُسِهِمْ﴾

„Cu adevărat, celor pe care îngerii îi iau în timp ce își nedreptățesc sufletele…”

al‑Nisāʾ, 4:97 — fragment

Li s-a scris musulmanilor rămași în Mecca acest verset și [li s-a arătat] că nu aveau nicio scuză. Ei au ieșit, dar politeiștii i-au ajuns din urmă, iar ei au cedat încercării [la care i-au supus]. Atunci a fost revelat versetul:

﴿وَمِنَ النَّاسِ مَنْ يَقُولُ آمَنَّا بِاللَّهِ فَإِذَا أُوذِيَ فِي اللَّهِ جَعَلَ فِتْنَةَ النَّاسِ كَعَذَابِ اللَّهِ﴾

„Printre oameni este și acela care spune: «Am crezut în Allah.» Dar, când suferă pentru Allah, socotește încercarea venită de la oameni asemenea pedepsei lui Allah…”

al‑ʿAnkabūt, 29:10 — fragment

Musulmanii le-au scris despre aceasta. Ei au ieșit, pierzându-și nădejdea în orice bine. Apoi a fost revelat cu privire la ei:

﴿ثُمَّ إِنَّ رَبَّكَ لِلَّذِينَ هَاجَرُوا مِنْ بَعْدِ مَا فُتِنُوا ثُمَّ جَاهَدُوا وَصَبَرُوا إِنَّ رَبَّكَ مِنْ بَعْدِهَا لَغَفُورٌ رَحِيمٌ﴾

„Apoi, față de cei care au emigrat după ce au fost supuși încercării, apoi au luptat și au răbdat, Domnul tău este, după toate acestea, Iertător, Îndurător.”

al‑Naḥl, 16:110

Le-au scris despre aceasta: «Allah v-a rânduit o ieșire.» Au ieșit, iar politeiștii i-au ajuns din urmă. S-au luptat cu ei; apoi s-a salvat cine s-a salvat și a fost ucis cine a fost ucis.

Despre acest hadith, al‑Haythamī a spus în Majmaʿ al‑Zawāʾid, vol. 7, p. 10: «Naratorii săi sunt naratori ai Ṣaḥīḥ-ului, cu excepția lui Muḥammad ibn Sharīk, care este de încredere.»

Versetul 126

Cuvintele Celui Preaînalt:

﴿وَإِنْ عَاقَبْتُمْ فَعَاقِبُوا بِمِثْلِ مَا عُوقِبْتُمْ بِهِ وَلَئِنْ صَبَرْتُمْ لَهُوَ خَيْرٌ لِلصَّابِرِينَ﴾

„Dacă pedepsiți, pedepsiți numai pe măsura a ceea ce vi s-a făcut. Dar, dacă răbdați, aceasta este mai bine pentru cei răbdători.”

al‑Naḥl, 16:126

Al‑Tirmidhī, vol. 4, p. 133: ne-a relatat Abū ʿAmmār al‑Ḥusayn ibn Ḥurayth; ne-a relatat al‑Faḍl ibn Mūsā, de la ʿĪsā ibn ʿUbayd, de la al‑Rabīʿ ibn Anas, de la Abū al‑ʿĀliyah, care a spus: mi-a relatat Ubayy ibn Kaʿb, care a spus:

În ziua de la Uḥud au fost loviți [și uciși] șaizeci și patru de bărbați dintre Anṣār și șase dintre emigranți, printre care Ḥamzah. Trupurile lor au fost mutilate. Anṣārii au spus: «Dacă vom prinde vreodată o zi asemenea acesteia împotriva lor, vom face mai mult [decât au făcut ei].» Când a venit ziua cuceririi Meccăi, Allah Preaînaltul a revelat:

﴿وَإِنْ عَاقَبْتُمْ فَعَاقِبُوا بِمِثْلِ مَا عُوقِبْتُمْ بِهِ وَلَئِنْ صَبَرْتُمْ لَهُوَ خَيْرٌ لِلصَّابِرِينَ﴾

„Dacă pedepsiți, pedepsiți numai pe măsura a ceea ce vi s-a făcut. Dar, dacă răbdați, aceasta este mai bine pentru cei răbdători.”

al‑Naḥl, 16:126

Un bărbat a spus: «După ziua aceasta, nu va mai fi Quraysh!» Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: «Opriți-vă de la [a-i ataca pe] acești oameni, în afară de patru.»

Acesta este un hadith ḥasan gharīb, din relatarea lui Ubayy ibn Kaʿb. Hadithul se află în Musnad-ul lui Aḥmad, între adăugirile lui ʿAbd Allāh, vol. 5, p. 135; la Ibn Ḥibbān, după cum apare în al‑Mawārid, p. 411; la al‑Ṭabarānī în al‑Kabīr, vol. 3, p. 157; și la al‑Ḥākim, vol. 2, pp. 359 și 446. În ambele locuri, acesta a spus: «Lanț autentic», iar al‑Dhahabī nu a comentat asupra lui.

سورة الإسراء