Asbāb al-Nuzūl

Versetul 6 și următoarele

كَلَّا إِنَّ الْإِنْسَانَ لَيَطْغَى

„Nicidecum! Cu adevărat, omul întrece măsura.”

al‑ʿAlaq, 96:6

Muslim, vol. 17, p. 139: [ʿUbayd Allāh] ibn Muʿādh și Muḥammad ibn ʿAbd al‑Aʿlā al‑Qaysī ne-au relatat; au spus: al‑Muʿtamir ne-a relatat, de la tatăl său; Nuʿaym ibn Abī Hind mi-a relatat, de la Abū Ḥāzim, de la Abū Hurayrah, care a spus:

Abū Jahl a întrebat: «Își pune Muḥammad fața în țărână printre voi?» I s-a răspuns: «Da.» Atunci a spus: «Pe al‑Lāt și al‑ʿUzzā, dacă îl văd făcând aceasta, voi călca pe grumazul lui și îi voi freca fața în țărână!» A venit la Mesagerul lui Allah ﷺ în timp ce acesta se ruga, pretinzând că îi va călca pe grumaz. Dar, spre uimirea lor, deodată a început să se retragă înapoi, apărându-se cu mâinile. A fost întrebat: «Ce ai?» A răspuns: «Între mine și el se află un șanț de foc, o groază și aripi!» Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: «Dacă s-ar fi apropiat de mine, îngerii l-ar fi smuls, mădular cu mădular.»

A spus: atunci Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat — nu știm dacă [această mențiune] face parte din relatarea lui Abū Hurayrah ori dacă este ceva ce a ajuns la [transmițător]:¹⁷⁹

كَلَّا إِنَّ الْإِنْسَانَ لَيَطْغَى ۝ أَنْ رَآهُ اسْتَغْنَى ۝ إِنَّ إِلَى رَبِّكَ الرُّجْعَى ۝ أَرَأَيْتَ الَّذِي يَنْهَى ۝ عَبْدًا إِذَا صَلَّى

„Nicidecum! Cu adevărat, omul întrece măsura, fiindcă se vede lipsit de nevoie. Cu adevărat, la Domnul tău este întoarcerea. L-ai văzut pe cel care îl oprește pe un rob atunci când se roagă?”

al‑ʿAlaq, 96:6–10

أَرَأَيْتَ إِنْ كَانَ عَلَى الْهُدَى ۝ أَوْ أَمَرَ بِالتَّقْوَى ۝ أَرَأَيْتَ إِنْ كَذَّبَ وَتَوَلَّى

„Ce crezi, dacă [robul] este călăuzit sau îndeamnă la evlavie? Ce crezi, dacă [celălalt] tăgăduiește și se întoarce?”

al‑ʿAlaq, 96:11–13

Adică Abū Jahl.

أَلَمْ يَعْلَمْ بِأَنَّ اللَّهَ يَرَى ۝ كَلَّا لَئِنْ لَمْ يَنْتَهِ لَنَسْفَعًا بِالنَّاصِيَةِ ۝ نَاصِيَةٍ كَاذِبَةٍ خَاطِئَةٍ ۝ فَلْيَدْعُ نَادِيَهُ ۝ سَنَدْعُ الزَّبَانِيَةَ ۝ كَلَّا لَا تُطِعْهُ

„Nu știe el că Allah vede? Nicidecum! Dacă nu încetează, îl vom apuca de șuvița frunții, o șuviță mincinoasă și păcătoasă. Să-și cheme adunarea! Noi îi vom chema pe păzitorii [Iadului]. Nicidecum! Nu-i da ascultare!”

al‑ʿAlaq, 96:14–19 — ultimul verset, fragment

[ʿUbayd Allāh] a adăugat în relatarea sa: a spus: „Și i-a poruncit ceea ce i-a poruncit.” Ibn ʿAbd al‑Aʿlā a adăugat: „Să-și cheme adunarea!”, adică neamul său.

Al-Ḥāfiẓ Ibn Kathīr a spus despre hadith în Tafsīr-ul său, vol. 4, p. 529: „L-au relatat Aḥmad ibn Ḥanbal, Muslim, al‑Nasāʾī și Ibn Abī Ḥātim, din hadithul lui Muʿtamir ibn Sulaymān, cu acest [isnād].” L-au relatat și Ibn Jarīr, vol. 30, p. 256, și al‑Bayhaqī în Dalāʾil al‑Nubuwwah, vol. 1, p. 438.

Ibn Jarīr a spus, vol. 30, p. 256: Abū Kurayb ne-a relatat; a spus: Zakariyyā ibn ʿAdī ne-a relatat; a spus: ʿUbayd Allāh ibn ʿAmr ne-a relatat, de la ʿAbd al‑Karīm, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:

Abū Jahl a spus: «Dacă îl văd pe Mesagerul lui Allah ﷺ rugându-se lângă Kaʿbah, voi merge la el ca să-i calc pe grumaz.» Mesagerul lui Allah ﷺ a spus: «Dacă ar face aceasta, îngerii l-ar apuca în văzul [oamenilor].»

Acesta este un hadith autentic.

Imamul al‑Tirmidhī — Allah să aibă milă de el — a spus, vol. 4, p. 216: ʿAbd Allāh ibn Saʿīd al‑Ashajj ne-a relatat; [ne-a relatat] Abū Khālid al‑Aḥmar, de la Dāwūd ibn Abī Hind, de la ʿIkrimah, de la Ibn ʿAbbās, care a spus:¹⁸⁰

Profetul ﷺ se ruga când a venit Abū Jahl și a spus: «Nu ți-am interzis aceasta? Nu ți-am interzis aceasta?» Profetul ﷺ s-a întors și l-a mustrat aspru. Abū Jahl a spus: «Știi bine că nimeni de aici nu are o adunare mai numeroasă decât a mea!» Atunci Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a revelat:

فَلْيَدْعُ نَادِيَهُ ۝ سَنَدْعُ الزَّبَانِيَةَ

„Să-și cheme adunarea! Noi îi vom chema pe păzitorii [Iadului].”

al‑ʿAlaq, 96:17–18

Ibn ʿAbbās a spus: „Pe Allah, dacă și-ar fi chemat adunarea, l-ar fi apucat păzitorii [Iadului] ai lui Allah.”

Acesta este un hadith ḥasan gharīb ṣaḥīḥ.

سورة الكوثر