Text integral · Pasaje · 23
Sūrat al‑Zukhruf
Versetul 57
Cuvintele Celui Preaînalt:
﴿وَلَمَّا ضُرِبَ ابْنُ مَرْيَمَ مَثَلًا إِذَا قَوْمُكَ مِنْهُ يَصِدُّونَ﴾
„Când fiul lui Maryam a fost dat ca exemplu, iată că neamul tău a izbucnit în strigăte din pricina lui.”
al‑Zukhruf, 43:57
Aḥmad, vol. 1, p. 317: ne-a relatat Hāshim ibn al‑Qāsim; ne-a relatat Shaybān, de la ʿĀṣim, de la Abū Razīn129, de la Abū Yaḥyā, mawlā al lui Ibn ʿAqīl, care a spus:
Ibn ʿAbbās a spus: «Cunosc un verset din Coran despre care nu m-a întrebat niciodată vreun om. Nu știu dacă oamenii îl cunosc și de aceea nu au întrebat despre el ori dacă nu i-au dat atenție, ca să întrebe despre el.» Apoi a început să ne relateze. Când s-a ridicat, ne-am mustrat unii pe alții pentru că nu-l întrebaserăm despre acel verset. Am spus: «Mă voi ocupa eu, când va veni mâine.»
Când a venit a doua zi, am spus: «O, Ibn ʿAbbās, ieri ai pomenit un verset din Coran despre care nu te-a întrebat niciodată vreun om și nu știi dacă oamenii îl cunosc și de aceea nu au întrebat despre el ori dacă nu i-au dat atenție.» Am spus: «Vorbește-mi despre el și despre cele pe care le-ai recitat înaintea lui.» El a spus: «Da. Mesagerul lui Allah ﷺ le-a spus celor din Quraysh: O, oameni din Quraysh, nu există nimeni adorat în afară de Allah în care să fie bine.»
Quraysh știau că creștinii îl adoră pe ʿĪsā ibn Maryam și «ce spui despre Muḥammad».130 Ei au spus: «O, Muḥammad, nu susții că ʿĪsā a fost profet și un rob drept dintre robii lui Allah? Dacă spui adevărul, atunci zeii lor sunt așa cum spui.» Atunci Allah, Atotputernicul și Mărețul, a revelat:
﴿وَلَمَّا ضُرِبَ ابْنُ مَرْيَمَ مَثَلًا إِذَا قَوْمُكَ مِنْهُ يَصِدُّونَ﴾
„Când fiul lui Maryam a fost dat ca exemplu, iată că neamul tău a izbucnit în strigăte din pricina lui.”
al‑Zukhruf, 43:57
Am întrebat: «Ce înseamnă yaṣiddūn?» El a răspuns: «Fac gălăgie.»
﴿وَإِنَّهُ لَعِلْمٌ لِلسَّاعَةِ﴾
„Cu adevărat, el este un semn al Ceasului…”
al‑Zukhruf, 43:61 — fragment
El a spus: «Este ieșirea la iveală a lui ʿĪsā ibn Maryam — pacea fie asupra lui — înainte de Ziua Învierii.»
Hadithul a fost relatat de al‑Ṭaḥāwī, în Mushkil al‑Āthār, vol. 1, p. 431.
Al‑Haythamī a spus despre hadith, în Majmaʿ al‑Zawāʾid, vol. 7, p. 104: „L-au relatat Aḥmad și al‑Ṭabarānī131 într-o formă asemănătoare, însă [la acesta din urmă] apare: «Dacă spui adevărul, atunci [el este asemenea zeilor lor]».132 În isnād se află ʿĀṣim ibn Bahdalah, declarat de încredere de Aḥmad și de alții, dar cu memorie slabă. Ceilalți naratori sunt dintre naratorii Ṣaḥīḥ-ului.”
Al‑Suyūṭī a spus în Lubāb al‑Nuqūl că isnādul său este autentic. Eu spun: ceea ce a stabilit imamul al‑Dhahabī în al‑Mīzān este că hadithul lui ʿĀṣim este bun (ḥasan).
Atenționare
În al‑Musnad și în Tafsīr Ibn Kathīr apare: „Quraysh știau că creștinii îl adoră pe ʿĪsā ibn Maryam și ce spui despre Muḥammad.” În Majmaʿ al‑Zawāʾid apare: „Quraysh știau că creștinii îl adoră pe ʿĪsā ibn Maryam și ce spune Muḥammad.” Să se cerceteze care dintre cele două formulări este mai corectă. Shaykhul nostru — Allah să-l păzească — a spus: „Probabil cea din Majmaʿ al‑Zawāʾid, datorită clarității sensului ei.”
سورة الدخان
Notele originale
Nota autorului: Numele lui Abū Razīn este Masʿūd ibn Mālik; Abū Zurʿah l-a declarat de încredere. Numele lui Abū Yaḥyā este Muṣaddiʿ. De la el au relatat mai mulți, dar nu a fost declarat de încredere; dimpotrivă, a fost declarat slab, după cum se arată în Tahdhīb al‑Tahdhīb. Așadar, hadithul este slab cu acest isnād, însă relatările sale de sprijin au fost prezentate mai înainte; vezi p. 151 [a ediției arabe].
Nota traducătorului: Citatul are „ce spui despre Muḥammad” (وما تقول في محمد). Autorul îl compară mai jos cu varianta „ce spune Muḥammad” (وما يقول محمد) din Majmaʿ al‑Zawāʾid. Cele două formulări sunt păstrate în locurile lor.
Nota autorului: Vezi p. 150 [a ediției arabe].
Nota traducătorului: Ediția arabă, p. 202, are „فإن كنت صادقا فإنها لآلهتهم”; cealaltă ediție are „فإن كنت صادقا فإنها لكآلهتهم”. Întregirea [el este asemenea zeilor lor] urmează pronumele masculin și comparația din al‑Haythamī, Majmaʿ al‑Zawāʾid, vol. 7, p. 104, nr. 11331: „فإن كنت صادقا فإنه لكآلهتهم”.