Tafsir as-Saʿdī — Volumul 10

Sura at Takathur

Versetele 1 la 8

Revelată la Mecca

Versetele 1 la 8

Allah Preaînaltul îi mustră pe robii Săi pentru că se ocupă cu altceva decât lucrul pentru care au fost creați: adorarea Lui singur, fără niciun asociat, cunoașterea Lui, întoarcerea către El și punerea iubirii față de El înaintea oricărui lucru. „V-a distras” de la cele amintite „întrecerea în a avea tot mai mult”. El nu a precizat lucrul în a cărui înmulțire se întrec, pentru a cuprinde tot ceea ce oamenii caută să aibă din belșug și cu care se laudă: averi, copii, ajutoare, oștiri, slujitori, rang și altele asemenea, prin care fiecare urmărește să-l întreacă pe celălalt, fără să urmărească prin aceasta Fața lui Allah.

Nepăsarea, distracția și preocuparea voastră au continuat „până când ați vizitat mormintele”. Atunci vi s-a ridicat vălul, însă după ce nu mai puteați lua totul de la început. Cuvintele Sale: „Până când ați vizitat mormintele” arată că barzakh-ul este un sălaș prin care se trece spre Viața de Apoi, fiindcă Allah i-a numit vizitatori și nu i-a numit locuitori statornici. Aceasta dovedește învierea și răsplătirea faptelor într-un sălaș dăinuitor, care nu piere.

De aceea, i-a amenințat: „Nicidecum! Veți ști! Apoi, nicidecum! Veți ști! Nicidecum! Dacă ați ști cu o cunoaștere neîndoielnică!” Adică, dacă ați cunoaște ceea ce vă așteaptă cu o cunoaștere care ajunge la inimi, întrecerea în a avea tot mai mult nu v-ar fi distras și v-ați fi grăbit să săvârșiți fapte bune. Însă lipsa cunoașterii adevărate v-a adus la starea pe care o vedeți. „Veți vedea negreșit Iadul”, adică veți ajunge în Ziua Învierii și veți vedea Iadul pe care Allah l-a pregătit pentru necredincioși.

„Apoi îl veți vedea negreșit cu certitudinea vederii”, adică prin vederea ochilor, după cum a spus Preaînaltul: „Nelegiuiții vor vedea Focul, vor ști că vor cădea în el și nu vor găsi nicio cale de a se abate de la el”.

„Apoi, în Ziua aceea, veți fi întrebați negreșit despre desfătare”, cea de care v-ați bucurat în această lume: ați mulțumit pentru ea, ați împlinit dreptul lui Allah în privința ei și nu v-ați folosit de ea pentru a-I fi neascultători, astfel încât El să vă dăruiască o desfătare mai înaltă și mai bună? Sau v-ați lăsat amăgiți de ea, nu ați mulțumit pentru ea și poate chiar v-ați folosit de ea pentru a săvârși păcate, astfel încât El să vă pedepsească pentru aceasta? Preaînaltul a spus: „Și în Ziua în care cei care nu au crezut vor fi aduși în fața Focului: V-ați risipit lucrurile bune în viața voastră lumească și v-ați bucurat de ele; astăzi veți primi ca răsplată pedeapsa umilinței...” și până la sfârșitul versetului.