Text integral · Pasaje · 63
Ḥanīfiyyah: religia lui Ibrāhīm
Adorarea și sinceritatea față de Allah
TEXTUL AUTORULUI
اعْلَمْ أَرْشَدَكَ اللَّهُ لِطَاعَتِهِ: أَنَّ الْحَنِيفِيَّةَ مِلَّةَ إِبْرَاهِيمَ أَنْ تَعْبُدَ اللَّهَ وَحْدَهُ مُخْلِصًا لَهُ الدِّينَ
Să știi — Allah să te călăuzească spre ascultarea de El! — că ḥanīfiyyah, religia lui Ibrāhīm, înseamnă să-L adori pe Allah singur, consacrându-I Lui religia cu sinceritate.
EXPLICAȚIA
Cunoașterea, călăuzirea și ascultarea
Despre cunoaștere am vorbit deja; nu este nevoie să repetăm aici.
Al-rushd înseamnă statornicia pe calea adevărului.
Ascultarea înseamnă a te conforma celor cerute, împlinind ceea ce este poruncit și părăsind ceea ce este interzis.
Ḥanīfiyyah și millah
Ḥanīfiyyah este religia care se îndepărtează de shirk și care se întemeiază pe sinceritatea față de Allah, Atotputernicul și Preaslăvitul.
Millah înseamnă calea religioasă pe care o urmează el — binecuvântarea și pacea fie asupra lui!
Ibrāhīm
Ibrāhīm este prietenul apropiat al Celui Milostiv. Allah, Atotputernicul și Preaslăvitul, a spus:
﴿ وَاتَّخَذَ اللَّهُ إِبْرَاهِيمَ خَلِيلًا ﴾
„Allah l-a luat pe Ibrāhīm drept prieten apropiat.”
Al-Nisāʾ 4:125, fragment
El este părintele profeților. Calea sa a fost amintită în numeroase locuri, pentru a fi urmată.
„Să-L adori pe Allah”
Cuvintele „să-L adori pe Allah” alcătuiesc predicatul particulei anna din expresia „anna al-ḥanīfiyyah”. În sensul ei general, adorarea înseamnă smerirea înaintea lui Allah cu iubire și preamărire, prin împlinirea poruncilor Sale și ferirea de interdicțiile Sale, în felul în care au venit rânduielile Sale.
În privința sensului particular al adorării — adică a detalierii ei —, Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah — Allah să aibă milă de el! — a spus:
„Adorarea este un nume cuprinzător pentru tot ceea ce Allah iubește și de care este mulțumit, dintre cuvintele și faptele exterioare și interioare: frica, teama plină de cunoaștere, încrederea în Allah, rugăciunea, zakātul, postul și celelalte rânduieli ale Islamului.”
Sinceritatea în adorare
Al-ikhlāṣ înseamnă curățire. Aici se are în vedere ca omul, prin adorarea sa, să urmărească Fața lui Allah, Atotputernicul și Preaslăvitul, și ajungerea în lăcașul cinstirii Sale, fără să adore pe altcineva alături de El: nici un înger apropiat, nici un profet trimis. Allah Preaînaltul a spus:
﴿ ثُمَّ أَوْحَيْنَا إِلَيْكَ أَنِ اتَّبِعْ مِلَّةَ إِبْرَاهِيمَ حَنِيفًا وَمَا كَانَ مِنَ الْمُشْرِكِينَ ﴾
„Apoi ți-am revelat: «Urmează religia lui Ibrāhīm, care era ḥanīf și nu era dintre politeiști.»”
Al-Naḥl 16:123
Allah Preaînaltul a spus:
﴿ وَمَنْ يَرْغَبُ عَنْ مِلَّةِ إِبْرَاهِيمَ إِلَّا مَنْ سَفِهَ نَفْسَهُ وَلَقَدِ اصْطَفَيْنَاهُ فِي الدُّنْيَا وَإِنَّهُ فِي الْآخِرَةِ لَمِنَ الصَّالِحِينَ إِذْ قَالَ لَهُ رَبُّهُ أَسْلِمْ قَالَ أَسْلَمْتُ لِرَبِّ الْعَالَمِينَ وَوَصَّى بِهَا إِبْرَاهِيمُ بَنِيهِ وَيَعْقُوبُ يَا بَنِيَّ إِنَّ اللَّهَ اصْطَفَى لَكُمُ الدِّينَ فَلَا تَمُوتُنَّ إِلَّا وَأَنْتُمْ مُسْلِمُونَ ﴾
„Cine se îndepărtează de religia lui Ibrāhīm, în afară de cel care își nesocotește propriul suflet? Noi l-am ales în această lume, iar în Viața de Apoi va fi dintre cei drepți. Când Domnul său i-a spus: «Supune-te!», el a spus: «M-am supus Domnului lumilor.» Ibrāhīm le-a lăsat această poruncă fiilor săi, și la fel Yaʿqūb: «O, fiii mei! Allah a ales pentru voi religia; să nu muriți decât fiind musulmani!»”
Al-Baqarah 2:130–132
Scopul pentru care au fost create făpturile
TEXTUL AUTORULUI
وَبِذَلِكَ أَمَرَ اللَّهُ جَمِيعَ النَّاسِ وَخَلَقَهُمْ لَهَا، كَمَا قَالَ اللَّهُ تَعَالَى
Aceasta le-a poruncit Allah tuturor oamenilor și pentru aceasta i-a creat, după cum a spus Allah Preaînaltul:
﴿ وَمَا خَلَقْتُ الْجِنَّ وَالْإِنْسَ إِلَّا لِيَعْبُدُونِ ﴾
„Nu i-am creat pe djinni și pe oameni decât ca să Mă adore.”
Al-Dhāriyāt 51:56
وَمَعْنَى يَعْبُدُونِ يُوَحِّدُونِ
Sensul expresiei „să Mă adore” este „să Mă adore numai pe Mine”.
EXPLICAȚIA
Adică Allah le-a poruncit tuturor oamenilor ḥanīfiyyah — adorarea lui Allah, consacrându-I Lui religia cu sinceritate — și i-a creat pentru aceasta, după cum a spus Allah Preaînaltul:
﴿ وَمَا أَرْسَلْنَا مِنْ قَبْلِكَ مِنْ رَسُولٍ إِلَّا نُوحِي إِلَيْهِ أَنَّهُ لَا إِلَهَ إِلَّا أَنَا فَاعْبُدُونِ ﴾
„Nu am trimis înaintea ta niciun mesager fără să-i revelăm: «Nu există nicio divinitate vrednică de adorare în afară de Mine; așadar, adorați-Mă!»”
Al-Anbiyāʾ 21:25
Allah, Atotputernicul și Preaslăvitul, a arătat în Cartea Sa că făpturile au fost create numai pentru aceasta. Preaînaltul a spus:
﴿ وَمَا خَلَقْتُ الْجِنَّ وَالْإِنْسَ إِلَّا لِيَعْبُدُونِ ﴾
„Nu i-am creat pe djinni și pe oameni decât ca să Mă adore.”
Al-Dhāriyāt 51:56
Adică tawḥīdul intră în sensul adorării. În rest, ți-a fost arătat deja sensul adorării, lucrurile pe care le desemnează și faptul că ea este mai cuprinzătoare decât simpla afirmare a tawḥīdului.
Cele două feluri de adorare
Să știi că adorarea este de două feluri.
Primul este adorarea în sensul supunerii față de porunca ce guvernează creația: supunerea față de porunca lui Allah Preaînaltul privitoare la univers. Ea cuprinde toate făpturile, fără ca vreuna să iasă de sub ea, potrivit cuvintelor Celui Preaînalt:
﴿ إِنْ كُلُّ مَنْ فِي السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضِ إِلَّا آتِي الرَّحْمَنِ عَبْدًا ﴾
„Toți cei din ceruri și de pe pământ vor veni la Cel Milostiv numai ca robi.”
Maryam 19:93
Ea îi cuprinde pe credincios și pe necredincios, pe cel virtuos și pe cel nelegiuit.
Al doilea este adorarea potrivit Legii: supunerea față de porunca revelată a lui Allah Preaînaltul. Aceasta le este proprie celor care Îi dau ascultare lui Allah Preaînaltul și urmează ceea ce au adus mesagerii. Un exemplu îl constituie cuvintele Sale:
﴿ وَعِبَادُ الرَّحْمَنِ الَّذِينَ يَمْشُونَ عَلَى الْأَرْضِ هَوْنًا ﴾
„Robii Celui Milostiv sunt cei care umblă pe pământ cu smerenie.”
Al-Furqān 25:63, fragment
Pentru primul fel, omul nu este lăudat, fiindcă acesta nu ține de fapta sa. Poate fi însă lăudat pentru recunoștința pe care o arată la bunăstare și pentru răbdarea în încercare. Al doilea fel, în schimb, este unul pentru care omul este lăudat.
• • •