Uṣūl min ʿIlm al-Uṣūl

Ediția arabă încheie lucrarea cu următoarele întrebări de recapitulare a materiei:

Uṣūl al-fiqh

1. Definește uṣūl al-fiqh luând separat cele două cuvinte ale expresiei și explică sensul lui fiqh în limbă și în terminologie, împreună cu elementele pe care definiția le exclude.

2. Definește uṣūl al-fiqh ca denumire a acestei discipline și explică definiția.

3. Care este folosul uṣūl al-fiqh și cine a fost primul care l-a sistematizat ca disciplină independentă?

Hotărârile juridice

4. Definește al-aḥkām în limbă și în terminologie și explică definiția.

• Care sunt hotărârile taklīfiyyah?

• Definește fiecare dintre ele și arată elementele care delimitează fiecare definiție.

• Care sunt hotărârile waḍʿiyyah?

• Definește fiecare dintre ele și dă exemple.

• Care este hotărârea privind săvârșirea unui act de adorare, a unui contract sau a unei condiții fāsid și care este dovada?

• În ce situații se face diferență între fāsid și bāṭil?

Cunoașterea

5. Ce este ʿilm-ul? Dă un exemplu și menționează elementele delimitatoare ale definiției.

• Explică diferența dintre jahl basīṭ și jahl murakkab și dă un exemplu prin care diferența să devină clară.

• Ce este ẓann-ul și care este diferența dintre el, shakk și wahm?

• Menționează categoriile cunoașterii și dă un exemplu pentru fiecare.

Vorbirea și expresiile

6. Definește al-kalām în limbă și în terminologie și arată care este cea mai mică structură din care se poate alcătui, cu exemple. Ce este kalimah și în câte categorii se împarte?

• Care sunt tipurile de ism? Dă exemple.

• Definește fiʿl-ul și enumeră categoriile lui cu exemple.

• Menționează sensurile pe care le cunoști pentru următoarele particule și dă exemple: wāw, fāʾ, lām-ul prepozițional și ʿalā.

Categoriile vorbirii

7. Definește khabar și inshāʾ.

• Menționează categoriile khabar-ului din perspectiva conținutului relatat și dă exemple. Vorbirea poate fi khabar și inshāʾ din două perspective diferite și poate avea forma de khabar cu sens de inshāʾ sau invers. Dă câte un exemplu și explică-l.

Ḥaqīqah și majāz

8. Menționează categoriile vorbirii din perspectiva folosirii ei, definind fiecare categorie și explicând elementele delimitatoare ale definiției.

• În câte categorii se împarte ḥaqīqah?

• Care este folosul cunoașterii acestor categorii?

• Care este condiția pentru a interpreta un cuvânt în sensul lui majāz și care este condiția folosirii unui cuvânt în sens figurat?

9. Care este diferența dintre majāz mursal și majāz ʿaqlī? Dă un exemplu care să clarifice diferența.

• De ce au fost menționate ḥaqīqah și majāz în uṣūl al-fiqh?

Porunca

10. Definește al-amr și explică elementele care delimitează definiția.

• Care sunt formele poruncii? Dă exemple. Poate cererea unei fapte să fie înțeleasă și fără aceste forme?

• Ce implică, în principiu, forma de poruncă? Menționează dovada și explică modul de argumentare.

• Se poate abate porunca de la această semnificație de bază? Explică și adu dovada.

11. Dacă îndeplinirea lucrului poruncit depinde de un alt lucru, care este hotărârea acelui lucru? Dă un exemplu.

Interdicția

12. Definește an-nahy și explică elementele care delimitează definiția. Poate interdicția să fie înțeleasă și prin alte formule? Prin ce? Ce implică, în principiu, forma de interdicție?

13. Menționează regula madhhabului privind lucrul interzis: este el invalid sau poate fi valid împreună cu interdicția? Poate interdicția să indice altceva decât taḥrīm? Dă exemple.

Cine intră sub adresarea poruncii și a interdicției

14. Cine este mukallaf? Este necredinciosul supus obligațiilor Sharīʿah? Dacă împlinește lucrul poruncit în starea de necredință, este acesta valid? Care este dovada?

• Trebuie să recupereze ceea ce a ratat în timpul necredinței? Care este dovada?

Piedicile responsabilității juridice

15. Care sunt piedicile responsabilității juridice și care este dovada pentru ele?

• Se aplică aceste piedici și drepturilor oamenilor?

Generalul

16. Definește al-ʿāmm în limbă și în terminologie și explică elementele delimitatoare ale definiției. Care sunt formulele generalității? Dă exemple.

• Substantivul determinat prin „al-” indică întotdeauna generalitatea sau există o detaliere? Explică și dă exemple.

• Care este regula privind aplicarea textului general? Dacă el a fost revelat sau rostit din cauza unei situații particulare, se limitează la acea situație sau se aplică generalitatea formulării? Explică și dă exemple.

Particularul

17. Definește al-khāṣṣ în limbă și în terminologie și dă exemple. Ce este takhṣīṣ și care sunt tipurile dovezii de particularizare?

• Ce este excepția? Menționează condițiile pe care le cunoști, împreună cu diferențele de opinie și opinia preferată cu dovada ei.

• Ce se înțelege prin condiția care produce particularizarea? Ce este calificarea particularizatoare? Dă exemple.

18. Care sunt particularizatorii separați? Care este argumentul celor care nu consideră particularizarea prin rațiune și simțuri drept takhṣīṣ?

• Poate Coranul să fie particularizat prin Sunnah și invers? Dă exemple.

• Dă două exemple: unul pentru particularizarea Coranului prin ijmāʿ și altul pentru particularizarea Sunnah prin qiyās.

Absolutul și restricționatul

19. Ce este al-muṭlaq și care sunt elementele delimitatoare ale definiției sale? Definește al-muqayyad. Dacă apar două texte, unul absolut și unul restricționat, cum procedăm? Dă exemple.

Mujmal și mubayyan

20. Definește al-mujmal în limbă și în terminologie, cu exemple.

• Ce este al-mubayyan? Prin ce poate avea loc bayān-ul? Dă exemple.

Ẓāhir și muʾawwal

21. Ce este aẓ-ẓāhir în limbă și în terminologie și care sunt elementele delimitatoare ale definiției?

• Care este regula privind lucrul cu sensul ẓāhir?

• Ce este al-muʾawwal?

• În câte categorii se împarte taʾwīl-ul? Dă exemple.

Naskh-ul

22. Definește an-naskh în limbă și în terminologie și explică elementele delimitatoare ale definiției. Ce nu poate fi abrogat? Motivează răspunsul. Care sunt condițiile naskh-ului?

23. Menționează categoriile naskh-ului din perspectiva textului abrogat și din perspectiva dovezii abrogatoare, cu exemple pentru fiecare. Care sunt înțelepciunile naskh-ului?

• Care este dovada pentru posibilitatea rațională a naskh-ului și pentru existența lui în Sharīʿah?

Relatările

24. Definește al-khabar în limbă și în terminologie.

• Menționează tipurile faptelor Profetului ﷺ, explicând hotărârea fiecărui tip și dând exemple. Care este hotărârea aprobării sale (taqrīr)?

• Dacă un lucru a avut loc în vremea sa ﷺ, însă el nu a știut despre el, care este hotărârea și care este dovada?

25. Menționează categoriile relatării din perspectiva persoanei căreia îi este atribuită și din perspectiva numărului căilor de transmitere. Cine este ṣaḥābī? Este afirmația Companionului o dovadă?

• Sunt relatările āḥād o dovadă?

• Ce înseamnă taḥammul al-ḥadīth și adāʾ al-ḥadīth? Care sunt formulele de transmitere și ce este ijāzah?

Ijmāʿ-ul

26. Definește al-ijmāʿ în limbă și în terminologie și menționează elementele delimitatoare ale definiției.

• Este ijmāʿ-ul o dovadă? Care este dovada?

• Care sunt felurile ijmāʿ-ului?

• Care este ijmāʿ-ul a cărui încălcare îl face pe om necredincios?

• Care este opinia mai puternică despre posibilitatea existenței ijmāʿ-ului ẓannī?

• Menționează condițiile ijmāʿ-ului pe care le cunoști. Este necesară încheierea generației în care a apărut consensul? Care este dovada?

Qiyās-ul

27. Definește al-qiyās în limbă și în terminologie și explică definiția.

• Care sunt pilonii qiyās-ului?

• Este qiyās-ul o dovadă a Sharīʿah? Care este dovada?

28. Care sunt condițiile qiyās-ului? Dă pentru fiecare condiție un exemplu de qiyās invalid din cauza lipsei ei.

• Menționează categoriile qiyās-ului și dă exemple pentru fiecare.

• Definește qiyās ash-shabah și qiyās al-ʿaks și dă exemple.

Contradicția aparentă

29. Ce este at-taʿāruḍ? Care sunt categoriile sale și câte situații are fiecare categorie? Dă exemple.

Ordinea dintre dovezi

30. Dacă dovezile par să se contrazică, care este regula?

• Ce elemente determină preferința între textele Coranului și Sunnah, între formele de ijmāʿ și între formele de qiyās?

Muftī-ul și mustaftī-ul

31. Cine este muftī-ul și cine este mustaftī-ul? Care sunt condițiile pentru permisiunea fatwā și condițiile pentru obligația de a răspunde? Menționează ceea ce cunoști despre acestea.

• Ce îi revine celui care cere fatwā și ce este recomandat pentru el?

Ijtihād-ul

32. Definește ijtihād-ul în limbă și în terminologie. Cine este mujtahidul?

• Menționează condițiile ijtihād-ului pe care le cunoști. Poate ijtihād-ul să fie parțial?

• Care este hotărârea privind greșeala mujtahidului?

Taqlīd-ul

33. Definește taqlīd-ul în limbă și în terminologie. În ce situații este permis? Este condiționat ca problema să fie dintre ramurile religiei și nu dintre fundamente? De ce? Care este opinia mai puternică și care este dovada ei?

34. Menționează felurile taqlīd-ului și hotărârea fiecăruia. Este muqallidul socotit savant? Care este hotărârea fatwā-ului său?