Bazele științei uṣūl al-fiqh

Uṣūl al-fiqh

1.

• Definește uṣūl al-fiqh considerând separat cele două cuvinte care alcătuiesc expresia.
• Explică sensul lingvistic și sensul tehnic al fiqh-ului, arătând elementele pe care definiția le exclude.

2.

• Definește uṣūl al-fiqh ca nume al acestei discipline și explică definiția.

3.

• Care este folosul științei uṣūl al-fiqh?
• Cine a fost primul care a adunat-o ca disciplină independentă?

Hotărârile

4.

• Definește aḥkām lingvistic și tehnic și explică definiția.
• Care sunt cele cinci hotărâri taklīfiyyah?
• Definește fiecare dintre ele și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Ce sunt hotărârile waḍʿiyyah?
• Definește categoriile menționate dintre ele și dă exemple.
• Care este hotărârea privind săvârșirea unei forme invalide de adorare, a unui contract invalid sau a unei condiții invalide și care este dovada?
• În ce două situații se face diferență între fāsid și bāṭil?

Cunoașterea

5.

• Ce este cunoașterea (ʿilm)? Dă un exemplu și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Care este diferența dintre ignoranța simplă și ignoranța compusă? Dă câte un exemplu care să clarifice diferența.
• Ce este ẓann și care este diferența dintre acesta, shakk și wahm?
• Menționează categoriile cunoașterii și dă un exemplu pentru fiecare.

Discursul (*kalām*)

6.

• Definește kalām lingvistic și tehnic și explică din câte elemente poate fi alcătuit cel puțin, cu exemple.
• Ce este un cuvânt și în câte categorii se împarte?
• Care sunt tipurile de substantiv? Dă exemple.
• Definește verbul și menționează categoriile lui cu exemple.
• Menționează sensurile pe care le cunoști pentru următoarele particule, cu exemple: wāw, fāʾ, prepoziția lām și ʿalā.

Categoriile discursului

7.

• Definește khabar și inshāʾ.
• Menționează categoriile khabar-ului în funcție de ceea ce este relatat, cu exemple.
• Discursul poate fi khabar și inshāʾ din două perspective și poate veni sub forma unuia cu sensul celuilalt. Dă exemple pentru fiecare și explică-le.

Ḥaqīqah și majāz

8.

• Menționează categoriile discursului din perspectiva utilizării lui, definind fiecare categorie și arătând elementele pe care definiția le exclude.
• În câte categorii se împarte ḥaqīqah?
• Care este folosul cunoașterii acestor categorii?
• Care este condiția pentru a purta un cuvânt asupra sensului său figurat și care este condiția folosirii lui în sens figurat?

9.

• Care este diferența dintre majāz mursal și majāz ʿaqlī? Dă un exemplu care clarifică diferența.
• De ce este discutată ḥaqīqah și majāz în uṣūl al-fiqh?

Porunca

10.

• Definește porunca (amr) și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Care sunt formele poruncii? Dă exemple. Poate fi înțeleasă cererea unei acțiuni și fără aceste forme?
• Ce implică forma poruncii atunci când este folosită fără un indiciu care să o modifice? Menționează dovada și explică modul de argumentare.
• Poate ieși porunca din aceste sensuri? Explică prin dovezi.

11.

• Dacă îndeplinirea unei porunci depinde de un anumit lucru, care este hotărârea acelui lucru? Dă un exemplu.

Interdicția

12.

• Definește interdicția (nahy) și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Poate fi înțeleasă cererea de abținere și prin alte formule decât formula specifică interdicției? Prin ce mijloace?
• Ce implică formula interdicției?

13.

• Menționează regula madhhab-ului cu privire la un act interzis: când este el invalid?
• Poate ieși interdicția din sensul de interzicere? Dă exemple.

Cine intră sub poruncă și interdicție

14.

• Cine este mukallaf?
• Este necredinciosul vizat de obligațiile și interdicțiile Sharīʿah? Dacă îndeplinește o faptă poruncită în starea de necredință, este ea validă? Care este dovada?
• Trebuie să recupereze după acceptarea Islamului ceea ce a omis în starea de necredință? Care este dovada?

Piedicile responsabilității religioase

15.

• Care sunt piedicile responsabilității (mawāniʿ at-taklīf) și care este dovada lor?
• Se aplică aceste piedici și drepturilor oamenilor?

Generalul (*ʿāmm*)

16.

• Definește ʿāmm lingvistic și tehnic și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Care sunt formulele generalității? Dă exemple.
• Un substantiv definit prin articolul al- implică întotdeauna generalitatea sau există detalii? Explică prin exemple.
• Care este regula aplicării textului general?
• Dacă un text general a fost revelat din cauza unei situații particulare, hotărârea se limitează la acea situație sau se aplică generalității expresiei? Explică și dă exemple.

Specificul (*khāṣṣ*)

17.

• Definește khāṣṣ lingvistic și tehnic și dă un exemplu.
• Ce este takhṣīṣ și care sunt tipurile dovezilor prin care se face?
• Ce este excepția (istithnāʾ)? Menționează condițiile ei, divergența de opinie și opinia preferată împreună cu dovada.
• Ce se înțelege prin condiția (sharṭ) care particularizează textul?
• Ce este atributul (ṣifah) particularizator? Dă exemple.

18.

• Care sunt particularizatorii separați (mukhaṣṣiṣāt munfaṣilah)?
• Care este argumentul celor care nu consideră particularizarea prin simț și rațiune drept o adevărată particularizare?
• Poate Qurʾānul să fie particularizat prin Sunnah și Sunnah prin Qurʾān? Dă exemple.
• Dă un exemplu de particularizare a Qurʾānului prin ijmāʿ și unul de particularizare a Sunnah prin qiyās.

Absolutul și restricționatul

19.

• Ce este muṭlaq și care sunt elementele pe care definiția le exclude?
• Definește muqayyad.
• Dacă vin două texte, unul absolut și unul restricționat, cum se procedează? Dă exemple.

Ambiguul și clarificatul

20.

• Definește mujmal lingvistic și tehnic și dă un exemplu.
• Ce este mubayyan, prin ce se realizează clarificarea și care sunt exemplele?

Sensul aparent și interpretarea

21.

• Ce este ẓāhir lingvistic și tehnic și care sunt elementele pe care definiția le exclude?
• Care este regula aplicării sensului aparent?
• Ce este muʾawwal?
• În câte categorii se împarte taʾwīl? Dă exemple.

Abrogarea

22.

• Definește naskh lingvistic și tehnic și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Ce nu poate fi abrogat și de ce?
• Care sunt condițiile abrogării?

23.

• Menționează categoriile abrogării în funcție de textul abrogat și în funcție de dovada abrogatoare, cu exemple pentru fiecare.
• Care sunt înțelepciunile abrogării?
• Care este dovada posibilității sale raționale și a producerii sale în Sharīʿah?

Relatările

24.

• Definește khabar lingvistic și tehnic în acest capitol.
• Menționează tipurile faptelor Profetului ﷺ, explicând hotărârea fiecăruia și dând exemple.
• Care este hotărârea aprobării (taqrīr) Profetului ﷺ?
• Dacă un lucru s-a întâmplat în vremea lui, dar el nu a știut despre el, care este hotărârea și care este dovada?

25.

• Menționează categoriile relatării în funcție de persoana căreia îi este atribuită și în funcție de căile sale de transmitere.
• Cine este Companionul și este afirmația lui dovadă?
• Sunt relatările āḥād dovadă?
• Ce înseamnă primirea (taḥammul) și transmiterea (adāʾ) ḥadīth-ului, care sunt formulele de transmitere și ce este ijāzah?

Ijmāʿ

26.

• Definește ijmāʿ lingvistic și tehnic și arată elementele pe care definiția le exclude.
• Este ijmāʿ-ul dovadă? Care este dovada?
• Care sunt tipurile de ijmāʿ?
• Care este acel ijmāʿ a cărui contrazicere îl face necredincios pe cel care o face, conform formulării autorului?
• Care este opinia preferată privind posibilitatea stabilirii ijmāʿ-ului probabil?
• Menționează condițiile ijmāʿ-ului. Este necesară trecerea generației celor care au ajuns la consens? Care este dovada?

Qiyās

27.

• Definește qiyās lingvistic și tehnic și explică definiția.
• Care sunt stâlpii qiyās-ului?
• Este qiyās-ul o dovadă Sharīʿah și care sunt dovezile pentru aceasta?

28.

• Care sunt condițiile qiyās-ului? Dă câte un exemplu de qiyās invalid prin lipsa fiecărei condiții.
• Menționează categoriile qiyās-ului și dă exemple.
• Definește qiyās ash-shabah și qiyās al-ʿaks și dă exemple pentru fiecare.

Taʿāruḍ

29.

• Ce este taʿāruḍ?
• Care sunt categoriile lui și câte situații are fiecare? Dă exemple.

Ordinea dintre dovezi

30.

• Dacă dovezile par să se opună, care este ordinea de lucru?
• Ce criterii de preferință se folosesc între textele Qurʾānului și Sunnah, între formele de ijmāʿ și între formele de qiyās?

Muftī și mustaftī

31.

• Cine este muftī-ul și cine este mustaftī-ul?
• Care sunt condițiile pentru ca fatwā să fie permisă și condițiile pentru ca răspunsul să devină obligatoriu?
• Ce îi revine mustaftī-ului și ce este recomandat pentru el?

Ijtihād

32.

• Definește ijtihād lingvistic și tehnic. Cine este mujtahidul?
• Menționează condițiile ijtihād-ului. Poate ijtihād-ul să fie parțial?
• Care este hotărârea greșelii mujtahidului?

Taqlīd

33.

• Definește taqlīd lingvistic și tehnic.
• Care sunt situațiile în care se recurge la taqlīd?
• Este o condiție pentru permisiunea taqlīd-ului ca problema să fie numai dintre ramurile religiei și nu dintre fundamentele ei? De ce?
• Care este opinia preferată de autor și care este dovada ei?

34.

• Menționează tipurile de taqlīd și hotărârea fiecăruia.
• Este cel care face taqlīd socotit savant?
• Care este hotărârea fatwā-ului emis prin taqlīd?