Bazele științei uṣūl al-fiqh

Definiția ei

Lingvistic, naskh înseamnă îndepărtare sau transfer.

Tehnic, este: ridicarea hotărârii unei dovezi religioase sau a formulării ei printr-o dovadă din Qurʾān sau Sunnah.

Prin „ridicarea hotărârii” se înțelege schimbarea ei, de exemplu din obligație în permisiune sau din permisiune în interdicție.

Nu intră aici încetarea unei hotărâri din cauza lipsei unei condiții sau apariției unui impediment. De exemplu, obligația zakāh-ului poate înceta pentru că averea a scăzut sub niṣāb, iar obligația rugăciunii încetează temporar din cauza menstruației; acestea nu se numesc abrogare.

Prin „sau a formulării ei” se înțelege formularea dovezii religioase, deoarece abrogarea poate privi hotărârea fără formulare, formularea fără hotărâre sau amândouă, după cum va urma.

Prin „printr-o dovadă din Qurʾān sau Sunnah” sunt excluse alte dovezi, precum ijmāʿ-ul și qiyās-ul; acestea nu abrogă potrivit definiției autorului.

Abrogarea este posibilă rațional și a avut loc în Sharīʿah.

Posibilitatea rațională

Porunca și hotărârea Îi aparțin lui Allah, deoarece El este Domnul și Stăpânul. El poate legifera pentru robii Săi ceea ce cere înțelepciunea și mila Sa. Rațiunea nu împiedică Stăpânul să poruncească robului ceea ce voiește.

Mai mult, înțelepciunea și mila lui Allah față de robii Săi implică să le legifereze ceea ce El știe că le servește cel mai bine religia și viața lumească. Interesele oamenilor diferă în funcție de situații și timpuri; o hotărâre poate fi mai potrivită într-o perioadă, iar alta într-o altă perioadă. Allah este Atotștiutor și Înțelept.

Dovada că abrogarea a avut loc

Dintre dovezi:

1. „Orice verset pe care îl abrogăm sau îl facem să fie uitat, aducem unul mai bun decât el sau asemănător lui.” (Al-Baqarah, 2:106)

2. „Acum Allah v-a ușurat…” (Al-Anfāl, 8:66) și „Acum aveți relații cu ele…” (Al-Baqarah, 2:187); acestea indică schimbarea unei hotărâri precedente.

3. Cuvântul Profetului ﷺ: „V-am interzis să vizitați mormintele; acum vizitați-le.”[27] Acesta este un text explicit privind abrogarea interdicției de a vizita mormintele.

[27] Muslim, nr. 977. Textul-sursă trimite și la capitolul privind carnea sacrificiilor, unde o interdicție anterioară a fost ulterior ridicată.

Ceea ce nu poate fi abrogat

Abrogarea nu se aplică următoarelor:

1. Relatărilor pur informative. Abrogarea privește hotărârile. Dacă una dintre două informații contradictorii ar fi abrogată ca informație, aceasta ar presupune că una dintre ele a fost falsă, iar falsul este imposibil în informațiile lui Allah și ale Trimisului Său. Excepție este situația în care o hotărâre este exprimată în formă informativă, deoarece atunci sensul este, în realitate, normativ.

Exemplu:

„Dacă între voi sunt douăzeci răbdători, vor învinge două sute…” (Al-Anfāl, 8:65)

Deși forma este informativă, sensul include o cerință. Hotărârea a fost apoi ușurată în versetul următor:

„Acum Allah v-a ușurat și știe că în voi există slăbiciune; dacă sunt dintre voi o sută răbdători, vor învinge două sute…” (Al-Anfāl, 8:66)

2. Hotărârile care reprezintă un bine în orice timp și loc, precum tawḥīd-ul, fundamentele īmān-ului, fundamentele adorării și virtuțile morale - adevărul, castitatea, generozitatea, curajul și altele asemenea. Porunca acestora nu poate fi abrogată. La fel, nu poate fi abrogată interdicția lucrurilor rele în orice timp și loc: shirk-ul, kufr-ul, minciuna, desfrânarea, zgârcenia, lașitatea și altele asemenea, deoarece toate legile revelate urmăresc binele robilor și îndepărtarea răului de la ei.

Condițiile abrogării

Dintre condițiile abrogării în ceea ce poate fi abrogat:

1. Să fie imposibilă armonizarea celor două dovezi. Dacă ele pot fi armonizate, nu se recurge la abrogare, deoarece este posibil să se lucreze cu amândouă.

2. Să se cunoască faptul că textul abrogant este posterior. Aceasta se cunoaște prin text explicit, prin relatarea unui companion sau prin datarea evenimentelor.

Exemplu cunoscut prin text explicit este cuvântul Profetului ﷺ: „Vă permisesem căsătoria temporară cu femeile, iar Allah a interzis-o până în Ziua Judecății.”[28]

Exemplu cunoscut prin relatarea unui companion este spusa lui ʿĀʾishah - Allah să fie mulțumit de ea: „Din ceea ce fusese revelat din Qurʾān erau zece alăptări cunoscute care făceau interdicția, apoi acestea au fost abrogate prin cinci alăptări cunoscute.”[29]

Exemplu cunoscut prin dată este expresia „Acum Allah v-a ușurat”; cuvântul „acum” arată că hotărârea este ulterioară. La fel, dacă este cunoscut că Profetul ﷺ a hotărât un lucru înainte de Hijrah și apoi, după Hijrah, a hotărât în mod diferit, al doilea text este posterior.

3. Abrogantul să fie stabilit autentic. Majoritatea savanților au cerut ca abrogantul să fie egal sau mai puternic decât textul abrogat; astfel, potrivit lor, un text mutawātir nu este abrogat de un text āḥād. Autorul consideră mai puternică opinia că aceasta nu este o condiție, deoarece obiectul abrogării este hotărârea, iar pentru stabilirea hotărârii nu este cerut neapărat tawātur.

[28] Muslim, nr. 1406; Aḥmad 3/405.

[29] Muslim, nr. 1452.

Categoriile abrogării după textul abrogat

Abrogarea se împarte în trei:

1. Hotărârea este abrogată, iar formularea rămâne

Aceasta este forma cea mai frecventă în Qurʾān.

Exemplu sunt cele două versete despre rezistența în luptă. Hotărârea versetului:

„Dacă între voi sunt douăzeci răbdători, vor învinge două sute…” (Al-Anfāl, 8:65)

este abrogată de:

„Acum Allah v-a ușurat și știe că în voi există slăbiciune. Dacă sunt dintre voi o sută răbdători, vor învinge două sute, iar dacă sunt o mie, vor învinge două mii, cu voia lui Allah. Allah este cu cei răbdători.” (Al-Anfāl, 8:66)

Înțelepciunea păstrării formulării după abrogarea hotărârii este păstrarea răsplății recitării și amintirea înțelepciunii abrogării.

2. Formularea este abrogată, iar hotărârea rămâne

Autorul dă drept exemplu versetul despre lapidare. În Ṣaḥīḥ al-Bukhārī și Ṣaḥīḥ Muslim este relatat de Ibn ʿAbbās că ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb - Allah să fie mulțumit de el - a spus că printre cele revelate de Allah fusese versetul despre lapidare; ei l-au recitat, l-au înțeles și l-au memorat, iar Trimisul lui Allah ﷺ a aplicat lapidarea și ei au aplicat-o după el. ʿUmar s-a temut ca, odată cu trecerea timpului, cineva să spună că nu găsește lapidarea în Cartea lui Allah și astfel să abandoneze o obligație revelată de Allah.[30]

Autorul spune că înțelepciunea abrogării formulării cu păstrarea hotărârii este încercarea comunității prin aplicarea unei hotărâri a cărei formulare nu mai este găsită în muṣḥaf și confirmarea credinței lor în ceea ce Allah a revelat, spre deosebire de cei care au încercat să ascundă textul lapidării din Tawrāh.

3. Sunt abrogate atât hotărârea, cât și formularea

Exemplul dat este cel al celor zece alăptări menționate în ḥadīth-ul lui ʿĀʾishah, care au fost înlocuite cu cinci.

[30] Al-Bukhārī, nr. 6829; Muslim, nr. 1691.

Categoriile abrogării după dovada abrogantă

Sunt patru:

1. Qurʾānul abrogat prin Qurʾān: exemplul versetelor despre rezistența în luptă.

2. Qurʾānul abrogat prin Sunnah: autorul spune: „Nu am găsit pentru aceasta un exemplu lipsit de problemă.”

3. Sunnah abrogată prin Qurʾān: orientarea către Bayt al-Maqdis, stabilită prin Sunnah, a fost înlocuită cu orientarea către Kaʿbah prin versetele din Al-Baqarah 2:144, 149-150.

4. Sunnah abrogată prin Sunnah: exemplu este cuvântul Profetului ﷺ: „Vă interzisesem nabīdh-ul în anumite recipiente; acum beți din orice recipient voiți, dar nu beți ceva îmbătător.”[31]

[31] Aḥmad 3/237; Abū Yaʿlā 6/373. Textul-sursă menționează evaluările lanțului și trimite și la Muslim, nr. 977.

Înțelepciunile abrogării

Abrogarea are mai multe înțelepciuni, printre care:

1. luarea în considerare a intereselor robilor prin legiferarea a ceea ce le este mai folositor în religie și viața lumească;

2. dezvoltarea treptată a legislației până la atingerea formei sale desăvârșite;

3. încercarea celor responsabili prin disponibilitatea lor de a accepta trecerea de la o hotărâre la alta și mulțumirea lor cu aceasta;

4. încercarea lor prin mulțumire atunci când noua hotărâre este mai ușoară și prin răbdare atunci când este mai grea.