Prețuirea rugăciunii

Există o nobilă poruncă dumnezeiască și o măreață îndrumare a Domnului pe care cei mai mulți oameni le neglijează și le lasă deoparte. Este cuvântul lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, de la sfârșitul surei Ṭā Hā:

Aceasta este o poruncă a lui Allah, Preaînaltul în măreția Sa, către Profetul și alesul Său, Muḥammad ibn ʿAbd Allāh — binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui. Ceea ce Allah, Cel Măreț și Preaînalt, îi poruncește Profetului Său ﷺ este o poruncă și pentru comunitatea lui, dacă nu există o dovadă că îi este rezervată numai lui. În privința acestei porunci, învățații sunt de acord că nu există o asemenea restrângere. Fiecare tată și fiecare tutore sunt, așadar, datori să acorde mare grijă copiilor și să-i urmărească îndeaproape în privința rugăciunii, cel mai însemnat pilon al Islamului după cele două mărturisiri. Mai întâi, el însuși trebuie să o păzească, să se îngrijească de ea și să stăruie cu răbdare în împlinirea ei. Astfel va fi un model pentru copiii săi, apoi îi va urmări, îndemnându-i și încurajându-i să împlinească și să păzească rugăciunea, așa cum a poruncit Allah, Cel Măreț și Preaînalt.

Acest nobil verset arată două lucruri mărețe care trebuie împlinite:

Primul: grija omului însuși de a păzi rugăciunea și de a stărui cu răbdare în împlinirea ei. În această viață există multe preocupări, lucruri care abat și piedici ce îi distrag pe mulți oameni de la împlinirea rugăciunii și de la păzirea timpurilor ei. Pe unul îl distrage somnul, pe altul lenea, pe un al treilea distracția și altele asemenea. Preocupările sunt multe, iar aceasta cere răbdare stăruitoare, sârguință și grijă neîncetată, pentru ca omul să fie dintre cei ai rugăciunii, care o păzesc. Nu oricine reușește să rămână statornic în aceasta, fiindcă este nevoie de continuitate și perseverență, fără oboseală și plictiseală. Al-Ḥāfiẓ Ibn Ḥajar, Allah să aibă milă de el, explicând relatarea:

a spus:

Al doilea: grija pentru membrii familiei și copiii aflați în răspunderea sa, educându-i să păzească rugăciunea și să se îngrijească de ea și urmărindu-i în această mare îndatorire.

Cu înțelesul acestui nobil verset este în acord și ceea ce a relatat Abū Dāwūd în Sunan, din relatarea lui ʿAbd Allāh ibn ʿAmr ibn al-ʿĀṣ, Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său, că Profetul ﷺ a spus:

Este o supraveghere temeinică de la o vârstă fragedă și o grijă pentru copii încă de la începutul vieții lor. De la șapte ani, copilului i se poruncește rugăciunea, este îndemnat la ea și încurajat să o împlinească. Când ajunge la zece ani, dacă neglijează rugăciunea, o lasă deoparte sau o irosește, este lovit pentru ea cu o lovire menită să educe, nu cu una care să-l rănească.

Rugăciunea are un loc măreț. Cine privește și cugetă la realitatea din casele multor oameni descoperă că neglijența a venit de cele mai multe ori din partea părinților. Tatăl însuși era nepăsător și neglijent și nu era pentru copiii săi un model de păzire a rugăciunii. Astfel, copiii aflați în grija lui cresc nepăsători și neglijenți, căci copiii cresc potrivit felului în care îi cresc părinții.

Niciun tată nu le face copiilor săi un rău asemenea neglijării lor în privința rugăciunii. Răul făcut lor în această privință este foarte mare. Cugetă la cuvintele imamului Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el, despre părinți într-o asemenea mare îndatorire. El spune:

Este o îndatorire foarte serioasă, care cere ca tatăl să urmărească mai întâi binele propriului suflet, apoi binele familiei și al copiilor aflați în grija sa: să-i educe pentru această rugăciune și să-i cheme să o păzească și să se îngrijească de ea.

Iar tu, copil căruia Allah i-a dat izbândă! Dacă Allah, Cel Măreț și Preaînalt, te-a cinstit cu un tată care se îngrijește de tine în privința rugăciunii, îndemnându-te și încurajându-te, ferește-te, încă o dată ferește-te să te superi pe tatăl tău ori să te irite faptul că te urmărește! Pe Allah, el lucrează să te salveze de mânia lui Allah și să te ducă la mulțumirea lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul. Allah, Cel Măreț și Preaînalt, nu va fi mulțumit de tine decât dacă ești dintre oamenii acestei rugăciuni, păzind-o și împlinind-o.

Cugetă, în această privință, la lauda frumoasă pe care Allah i-a adus-o Profetului Său Ismael — binecuvântarea și pacea fie asupra lui. Cel Măreț și Preaînalt a spus:

Era plăcut lui Allah fiindcă folosise mijloacele prin care se dobândește mulțumirea lui Allah, Cel Măreț și Preaînalt. Cel mai însemnat dintre ele este grija pentru rugăciune, păzirea și împlinirea ei statornică, precum și educarea familiei și creșterea ei în păzirea rugăciunii.

Imamul Mālik a relatat în Muwaṭṭaʾ de la Zayd ibn Aslam, de la tatăl său, Allah să aibă milă de el:⁴⁰

Cugetă la starea înaintașilor dreptcredincioși — Allah Preaînaltul să aibă milă de ei și să fie mulțumit de ei — față de această măreață îndrumare a Domnului. Apoi cugetă la realitatea și starea multor oameni, la neglijența, nepăsarea și neîmplinirea acestei mari îndatoriri!

Câtă nevoie avem, în această mare îndatorire, să păzim noi înșine rugăciunea și să ne urmărim copiii în împlinirea ei! Câtă nevoie avem să ne îndreptăm cu sinceritate către Allah, rugându-L să ne facă pe noi și pe copiii noștri dintre oamenii rugăciunii, care o păzesc! Una dintre cele mai mărețe rugi în această privință este ruga lui Avraam, prietenul apropiat al lui Allah — binecuvântarea și pacea fie asupra lui:

Îl rugăm pe Allah, Preaînaltul în măreția Sa, să ne dea tuturor izbândă în păzirea acestei rugăciuni, să-i îndrepte pe copiii noștri și să ne facă pe noi și pe ei dintre cei care împlinesc rugăciunea.