Text integral · Pasaje · 7
20. Tu ești Cel care pune înainte și Cel care lasă în urmă
أَنْتَ المُقَدِّمُ وَأَنْتَ المُؤَخِّرُ.
Tu ești Cel care pune înainte și Cel care lasă în urmă.
Aceasta este căutarea apropierii de Allah prin aceste două Nume mărețe ale Sale, Preaslăvitul și Preaînaltul. Ele apar în acest hadith în contextul cererii de iertare pentru toate păcatele: cele de dinainte și cele de mai târziu, cele ascunse și cele vădite. Aceasta arată că păcatele îl duc pe rob la pierzare și îl lasă în urmă, iar trecerea cu vederea și iertarea lui Allah îl pun înainte și îl înalță. Toate lucrurile Îi aparțin lui Allah și se află în mâna Sa: coboară și ridică, înalță în cinste și umilește, dăruiește și reține. Celui căruia Allah i-a scris cinste, înălțare și înaintare, nimeni nu i le poate răpi. Celui căruia Allah i-a scris umilire, coborâre și rămânere în urmă, nimeni nu-i poate veni în ajutor ca să scape de acestea. În hadith se spune:
مَا مِنْ قَلْبٍ إِلَّا وَهُوَ بَيْنَ أُصْبُعَيْنِ مِنْ أَصَابِعِ رَبِّ العَالَمِينَ إِنْ شَاءَ أَنْ يُقِيمَهُ أَقَامَهُ، وَإِنْ شَاءَ أَنْ يُزِيغَهُ أَزَاغَهُ، وَكَانَ يَقُولُ: يَا مُقَلِّبَ القُلُوبِ ثَبِّتْ قُلُوبَنَا عَلَى دِينِكَ، وَالمِيزَانُ بِيَدِ الرَّحْمَنِ عَزَّ وَجَلَّ يَخْفِضُ وَيَرْفَعُ.
Nu există inimă care să nu se afle între două degete dintre degetele Stăpânului lumilor. Dacă voiește s-o țină dreaptă, o ține dreaptă, iar dacă voiește s-o abată, o abate. El obișnuia să spună: „O, Tu, Cel care întorci inimile, întărește-ne inimile pe religia Ta!” Balanța se află în mâna Celui Milostiv, Măreț și Preaînalt: coboară și ridică.23
Aceasta arată că robul nu deține nimic din hotărârea fericirii sau nefericirii sale, a coborârii ori înălțării sale, a înaintării ori rămânerii sale în urmă. Dacă este călăuzit, aceasta este prin călăuzirea lui Allah. Dacă rămâne statornic în credință, aceasta este prin întărirea Lui. Dacă rătăcește, aceasta este prin faptul că El l-a îndepărtat de călăuzire. Allah este Cel care Se îngrijește de inimile robilor. Face cu ele ceea ce voiește; niciuna dintre ele nu I se poate împotrivi și le întoarce cum voiește.
Cu toate acestea, robul are nevoie să depună strădanii folositoare și să urmeze căile bune prin care înaintează și dobândește mulțumirea lui Allah. Are nevoie să se îndepărteze de căile rele prin care rămâne în urmă și cade sub mânia lui Allah, după cum a spus Preaînaltul:
لِمَن شَآءَ مِنكُمْ أَن يَتَقَدَّمَ أَوْ يَتَأَخَّرَ
„Pentru acela dintre voi care voiește să înainteze sau să rămână în urmă.”
Coran, 74:37
Adică înaintează făcând ceea ce îl apropie de Domnul său, de mulțumirea Sa și de sălașul cinstirii Sale; sau rămâne în urmă prin săvârșirea neascultărilor și a păcatelor care îl îndepărtează de mulțumirea lui Allah și îl apropie de mânia Sa și de Foc. Robul nu se poate lipsi de Domnul care pune înainte și lasă în urmă — Slavă Lui — pentru a face ceea ce îi aduce înaintarea și pentru a se îndepărta de ceea ce îl lasă în urmă. Are nevoie de El în toate treburile sale, este sărac înaintea Lui în toate nevoile sale și nu se poate lipsi de Domnul și Stăpânul său nici cât ai clipi.
Notele originale
Nr. 17630, din hadithul lui an-Nawwās ibn Samʿān. Lanțul său de transmitere este autentic.