Răspunsuri concise la întrebări diverse

Întrebarea 151. Stimate șeic, dacă omul postește patru zile consecutive la începutul lunii Shaʿbān, ca post voluntar, îi este permis să postească tot patru zile consecutive în a doua jumătate a lunii?

Răspuns: Nu este nicio problemă să postească în prima jumătate ori în a doua. Cât despre hadithul:

Când luna Shaʿbān ajunge la jumătate, nu mai postiți!

Imamul Aḥmad, Allah să aibă milă de el, l-a considerat slab.³⁶

Întrebarea 152. Stimate șeic, se spune că înlănțuirea diavolilor înseamnă că puterea lor scade. Este aceasta o îndepărtare de la sensul aparent al hadithului?

Răspuns: În hadith s-a transmis:

Diavolii sunt înlănțuiți.³⁷

Și s-a transmis:

Diavolii răzvrătiți sunt înlănțuiți.³⁸

Al doilea hadith îl explică pe primul.

Întrebarea 153. Stimate șeic, un bărbat care nu postește a avut atingeri intime cu soția sa, în timp ce ea ținea un post de recuperare. Are el vreun păcat?

Răspuns: Nu are păcat doar pentru atingerile intime, deoarece ele, în sine, nu dăunează deloc postului. Excepție face cazul în care se teme că, prin ejacularea ei, i-ar strica postul; atunci să nu aibă atingeri intime cu ea, fiindcă ea a început un post obligatoriu. Însă, dacă el i-a interzis să postească, iar ea a postit deși avea timp suficient pentru recuperare, nu are păcat dacă are atingeri intime cu ea, chiar dacă astfel îi strică postul. Totuși, ca faptă de bunătate și bună purtare, trebuie să aibă grijă să nu îi strice postul pe care l-a început.

Întrebarea 154. Stimate șeic, supozitorul introdus rectal strică postul?

Răspuns: Nu strică postul, deoarece nu ajunge la stomac.

Întrebarea 155. Stimate șeic, când cel care postește își întrerupe postul cu curmale, este recomandat ca numărul lor să fie impar? Dar, în general, la orice masă?

Răspuns: Nu este prescris să alegi un număr impar la mâncare decât în cazurile pentru care s-a transmis aceasta în Sunna. Un exemplu este hadithul lui Anas ibn Mālik, Allah să fie mulțumit de el, care a spus:

Trimisul lui Allah, binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui, nu ieșea în ziua sărbătorii de la sfârșitul postului înainte de a mânca niște curmale, iar numărul lor era impar.³⁹

În afara acestor cazuri, nu este prescris ca omul să urmărească un număr impar.

Întrebarea 156. Stimate șeic, se poate lua intenția pentru una dintre cele șase zile de post în cursul zilei?

Răspuns: Dacă ia intenția unui post voluntar în cursul zilei, nu se spune că a postit acea zi întreagă, deoarece are răsplată numai de la momentul în care l-a început. Dacă presupunem că, în prima dintre cele șase zile, ia intenția la amiază, apoi postește încă cinci zile, nu a postit șase zile, ci cinci zile și jumătate.

Întrebarea 157. Stimate șeic, dacă omul a vrut să postească numai una sau două dintre zilele albe, fără ca vreun impediment să îl oprească să le completeze, primește răsplată? Cu alte cuvinte, este răsplata lui mai mare decât pentru un post ținut în altă perioadă?

Răspuns: Postul a trei zile în fiecare lună este Sunna, fie că sunt la începutul, la mijlocul ori la sfârșitul lunii. Totuși, este mai bine să fie zilele albe, adică a treisprezecea, a paisprezecea și a cincisprezecea zi. Acestea sunt cele trei zile al căror post este recomandat. În afara lor, lunea și joia sunt mai potrivite.

Întrebarea 158. Stimate șeic, un om a început să postească cele șase zile, apoi s-a îmbolnăvit, iar luna Shawwāl s-a încheiat. Recuperează zilele rămase?

Răspuns: Da.

Întrebarea 159. Stimate șeic, un om are de recuperat zile din Ramaḍān-ul trecut și din cel de dinaintea lui. Este obligatoriu sau recomandat să înceapă cu unul dintre cele două posturi de recuperare?

Răspuns: Nu este nicio deosebire dacă recuperează pentru anul trecut ori pentru anul prezent, deoarece toate sunt zile de recuperat.

Întrebarea 160. Stimate șeic, cineva întreabă: „Bunica mea și-a pierdut memoria în timpul Ramaḍān-ului trecut, iar această stare a continuat. Nu a mai postit restul zilelor. Trebuie să hrănească săraci în locul lor? Menționez că este încă în viață.”

Răspuns: Dacă și-a pierdut judecata, nu îi revin nici postul, nici rugăciunea, deoarece nu i se mai consemnează obligațiile. Dacă însă nu și-a pierdut judecata, ci se află într-o stare de leșin ori ceva asemănător, se hrănește în numele ei câte un sărman pentru fiecare zi. Cât despre rugăciune, nu îi revine împlinirea ei.

Întrebarea 161. Stimate șeic, dacă omul nu poate ține postul pe care s-a legat să îl țină printr-un legământ, poate să hrănească săraci în locul lui?

Răspuns: Dacă neputința de a împlini postul din legământ este permanentă, de pildă dacă se îmbolnăvește de o boală pentru care nu se așteaptă vindecarea, se hrănește în numele lui. În caz contrar, se așteaptă până se însănătoșește, apoi îl recuperează.

Întrebarea 162. Stimate șeic, un om a murit având zile de post neîmplinite, iar apropiații săi vor să postească în locul lui. Pot să împartă între ei zilele de post?

Răspuns: Dacă este vorba despre postul din Ramaḍān, nu este nicio problemă să împartă între ei zilele pe care le avea de recuperat. Dacă presupunem că a murit având de recuperat șase zile și șase oameni au postit în locul lui într-o singură zi, aceasta este suficient.