Text integral · Pasaje · 128
Credința
بسم الله الرحمن الرحيم
În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.
Întrebarea 1. Stimate șeic, în privința Numelor preafrumoase ale lui Allah din cartea al-Qawāʿid al-muthlā: ați amintit între Numele Sale Preaînaltul „Cel Dintâi, Cel de pe urmă, Cel Vădit și Cel Ascuns” și le-ați legat în mod special prin conjuncția „și”. Unii frați le-au scris însă fără această conjuncție. Este ceva greșit în aceasta?1
Răspuns: Da, deoarece Allah, Măreț și Preaînalt, a spus în Coran:
هُوَ ٱلْأَوَّلُ وَٱلْـَٔاخِرُ وَٱلظَّـٰهِرُ وَٱلْبَاطِنُ
El este Cel Dintâi și Cel de pe urmă, Cel Vădit și Cel Ascuns.
Coran 57:3
Aceste Nume se află în perechi: „Cel Dintâi” îi corespunde lui „Cel de pe urmă”, iar „Cel Vădit”, lui „Cel Ascuns”. De aceea au fost legate prin „și”; această conjuncție nu se omite.
Întrebarea 2. Stimate șeic, ați spus că „al-Fard” nu este unul dintre Numele lui Allah, Măreț și Preaînalt, dar el apare în cartea dumneavoastră Majālis shahr Ramaḍān, care este tipărită.
Răspuns: Aceasta — Allah să te binecuvânteze — apărea în prima ediție, apoi am eliminat-o din edițiile ulterioare. Nu știu dacă mai tipărește cineva acum după prima ediție, păstrând-o!
Întrebarea 3. Stimate șeic, știm că Allah, Slăvit și Preaînalt, este as-Salām, după cum apare în relatarea profetică. Care este regula pentru formula „سلام الله عليكم” — „Pacea lui Allah fie asupra voastră”, adică prin adăugarea Numelui lui Allah?
Răspuns: Nu este nicio problemă dacă cineva spune:
سلام الله عليكم ورحمته وبركاته
Pacea lui Allah fie asupra voastră, precum și îndurarea și binecuvântările Sale!
Sensul ei este: pace de la Allah asupra voastră. Îngerii i-au spus familiei lui Ibrāhīm — binecuvântările și pacea fie asupra lui:
رَحْمَتُ ٱللَّهِ وَبَرَكَـٰتُهُۥ عَلَيْكُمْ أَهْلَ ٱلْبَيْتِ إِنَّهُۥ حَمِيدٌ مَّجِيدٌ
Îndurarea lui Allah și binecuvântările Sale fie asupra voastră, oameni ai acestei case! El este Vrednic de laudă, Măreț.
Coran 11:73
Întrebarea 4. Stimate șeic, este corect să fie folosite despre Allah, Slăvitul, însușirile din expresia „والله الغالب الطالب المهلك للكاذب”: „Pe Allah, Cel Biruitor, Cel ce urmărește, Cel ce-l nimicește pe mincinos”?
Răspuns: Da, este corect. Totuși, expresia „Cel ce-l nimicește pe mincinos” s-ar putea să nu fie adevărată în acel caz, deoarece există mincinoși pe care Allah, Măreț și Preaînalt, nu-i nimicește; însă aceasta se întâmplă din cauza unui lucru care împiedică nimicirea lor.
Întrebarea 5. Stimate șeic, în lucrarea despre credință ați spus: „Credem că Allah Preaînaltul are doi ochi reali”, aducând ca dovadă cuvintele Sale:
وَٱصْنَعِ ٱلْفُلْكَ بِأَعْيُنِنَا وَوَحْيِنَا
Și fă corabia sub Ochii Noștri și potrivit revelației Noastre.
Coran 11:37
Dovedește acest verset afirmarea a doi ochi pentru Allah, Slăvit și Preaînalt?2
Răspuns: Da, Allah are doi ochi. Noi credem și suntem convinși de acest lucru datorită cuvintelor Sale Preaînaltul:
تَجْرِى بِأَعْيُنِنَا
Ea plutea sub Ochii Noștri.
Coran 54:14
Pluralul nu contrazice forma de dual, deoarece pluralul poate urmări să atragă atenția asupra spuselor unor învățați potrivit cărora cel mai mic număr desemnat prin plural este doi. Sau pluralul poate exprima măreția, dacă spunem că cel mai mic număr desemnat prin plural este trei.
Dovada că Allah Preaînaltul are numai doi ochi este afirmația Profetului — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — din relatarea despre Dajjāl:
إنه أعور وإن ربكم ليس بأعور
El are un ochi defect, însă Domnul vostru nu are un ochi defect.3
Dacă Allah, Măreț și Preaînalt, ar fi avut mai mult de doi, ar fi spus: „El are doi ochi, iar Allah are mai mult de atât.” Dacă am presupune că Allah Preaînaltul ar avea mai mult de doi ochi, aceasta ar reprezenta o desăvârșire în plus. Profetul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — nu ar fi putut ascunde desăvârșirea Ființei lui Allah Preaînaltul. Prin urmare, rezultă că Allah Preaînaltul are numai doi ochi.
Întrebarea 6. Stimate șeic, în Coran apare forma „لا يستحيي” (lā yastaḥyī), scrisă cu doi yāʾ. Are ea un alt sens decât cealaltă formă pe care o rostim, „لا يستحي” (lā yastaḥī)?
Răspuns: Da, există și forma cu un singur yāʾ, în cuvintele Sale Preaînaltul:
لَا يَسْتَحْىِۦ مِنَ ٱلْحَقِّ
Nu Se rușinează de adevăr.
Coran 33:53
Adică rușinea nu-L oprește de la adevăr.
Întrebarea 7. Stimate șeic, înseamnă aceasta că prima și a doua sunt două forme ale limbii?
Răspuns: Sunt două forme ale limbii. Deși vorbirea populară nu este luată în considerare ca dovadă, forma există în limba arabă. De pildă: „لا يستحيي” (lā yastaḥyī) și „لا يستحي” (lā yastaḥī).
Întrebarea 8. Stimate șeic, Allah Preaînaltul spune:
أَمْ يَحْسَبُونَ أَنَّا لَا نَسْمَعُ سِرَّهُمْ وَنَجْوَىٰهُم
Sau își închipuie ei că Noi nu auzim taina lor și șoaptele lor?
Coran 43:80
Și Preaînaltul spune:
يَعْلَمُ ٱلسِّرَّ وَأَخْفَى
El știe taina și ceea ce este și mai ascuns.
Coran 20:7
Care este deosebirea dintre „taina” — al-sirr — și „șoaptele” — al-najwā? Și ce anume este mai ascuns decât taina?
Răspuns: Al-najwā desemnează ceea ce are loc între mai multe persoane care vorbesc între ele în șoaptă, cu o voce ceva mai ridicată decât taina. „Taina” poate însemna și ceea ce omul ascunde în sine, adică vorbele sale lăuntrice; iar „șoaptele”, ceea ce îi spune în taină altcuiva.
Cât despre cuvintele Sale Preaînaltul:
يَعْلَمُ ٱلسِّرَّ وَأَخْفَى
El știe taina și ceea ce este și mai ascuns.
Coran 20:7
Sensul este: ceea ce este mai ascuns decât taina, căci El știe ceea ce sufletul omului îi șoptește și știe, de asemenea, ceea ce urmează după aceasta.
Întrebarea 9. Stimate șeic, studiem credința și definiția ei. În unele definiții se spune: „Credința este īmān, adică faptele bune”, făcându-se o deosebire între ea și Sharīʿa, care ar fi Islamul, adică faptele văzute. Este greșită o asemenea definiție?
Răspuns: Credința ține de faptele inimii: credința în Allah, în îngerii Săi, în Cărțile Sale, în trimișii Săi, în Ziua de Apoi și în predestinare, cu binele și răul ei. Aceasta este credința. Sharīʿa are un înțeles mai larg decât credința: o include pe aceasta, precum și calea pe care oamenii o urmează în viața lor.
Întrebarea 10. Stimate șeic, care exprimare este mai corectă când se spune că Jibrīl a venit la Trimis, binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui, în înfățișarea sa malakiyyah sau malāʾikiyyah? Care este deosebirea dintre malak (مَلَك) și malik (مَلِك)?
Răspuns: Deosebirea dintre malak și malik este că malak înseamnă unul dintre îngeri, iar malik unul dintre regi. Regele este conducătorul unui popor, cel care are autoritate asupra treburilor lor. Așa cum Allah Preaînaltul a spus:
وَقَالَ ٱلْمَلِكُ إِنِّىٓ أَرَىٰ سَبْعَ بَقَرَٰتٍ سِمَانٍ
Și regele a spus: „Eu văd șapte vaci grase.”
Coran 12:43
Și a spus:
وَقَالَ ٱلْمَلِكُ ٱئْتُونِى بِهِۦ
Și regele a spus: „Aduceți-l la mine!”
Coran 12:50
Cât despre malak, acesta este unul dintre îngeri. Așa cum Allah Preaînaltul a spus:
وَقَالُوا۟ لَوْلَآ أُنزِلَ عَلَيْهِ مَلَكٌ وَلَوْ أَنزَلْنَا مَلَكًا لَّقُضِىَ ٱلْأَمْرُ ثُمَّ لَا يُنظَرُونَ وَلَوْ جَعَلْنَـٰهُ مَلَكًا لَّجَعَلْنَـٰهُ رَجُلًا وَلَلَبَسْنَا عَلَيْهِم مَّا يَلْبِسُونَ
Ei spun: „De ce nu a fost coborât la el un înger?” Dacă am fi coborât un înger, lucrul ar fi fost hotărât, apoi nu li s-ar mai fi dat răgaz. Și dacă l-am fi făcut înger, l-am fi făcut bărbat și i-am fi lăsat în aceeași încurcătură în care se află.
Coran 6:8-9
În privința adjectivului derivat din malik, se spune malakī, cu fatḥa pe litera lām. Forma de bază ar fi malikī, însă arabii deschid vocala literei lām și spun malakī. Și pentru malak, adică unul dintre îngeri, se spune tot malakī. Sensul urmărit se cunoaște din context.
Întrebarea 11. Stimate șeic, este relatat că există un diavol numit al-Walhān, un altul numit Khinzab și al-Aʿwar. Este fiecare dintre acestea numele unui singur diavol sau numele unei categorii de diavoli? Întreb, deoarece el le șoptește mai multor oameni în același timp.
Răspuns: Se pare că acest nume este un nume al categoriei, nu al unui anumit individ. Adică oricare dintre diavoli care face acel lucru este numit, de pildă, Khinzab, al-Walhān, al-Aʿwar sau altfel. Lucrurile stau astfel deoarece, așa cum ai spus, ei le șoptesc mai multor oameni aflați în locuri îndepărtate unul de altul. Nu unul singur dintre ei îi cuprinde pe oameni în orice loc și în orice timp. Așadar, acesta este un nume al categoriei; asemenea nume există în limba arabă. Ibn Mālik — Allah să aibă milă de el — a spus:
ووضعوا لبعض الأجناس علم كعلم الأشخاص لفظا وهو عم
Au dat unor categorii un nume propriu, La fel ca numele indivizilor în formă, însă cu înțeles general.4
Ibn Mālik, al-Alfiyya
Întrebarea 12. Stimate șeic, al-asbāṭ sunt semințiile fiilor lui Israel sau sunt profeți?
Răspuns: Învățații — Allah să aibă milă de ei — au păreri diferite în această privință. Unii spun că al-asbāṭ sunt semințiile, după cum Allah Preaînaltul a spus:
وَقَطَّعْنَـٰهُمُ ٱثْنَتَىْ عَشْرَةَ أَسْبَاطًا أُمَمًا
Și i-am împărțit în douăsprezece seminții, comunități.
Coran 7:160
Alții spun că ei sunt frații lui Yūsuf — binecuvântarea și pacea fie asupra lui. Allah știe mai bine.
Întrebarea 13. Stimate șeic, ce înseamnă expresia:
فأخذني فغطني
M-a prins și m-a strâns cu putere.5
Și ce înseamnă al-nāmūs, cuvântul care apare în relatare?
Răspuns: „Ghaṭṭahu” înseamnă că l-a strâns foarte tare. Sensul de bază al cuvântului al-nāmūs este „cel care păstrează taina”. Aici este vorba despre trimisul care a venit la Mūsā — binecuvântarea și pacea fie asupra lui.
Întrebarea 14. Stimate șeic, Profetul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — a spus despre Dajjāl:
إن يخرج وأنا فيكم فأنا حجيجه
Dacă va ieși cât timp eu sunt printre voi, eu voi fi cel care îi va ține piept.
Companionii — Allah să fie mulțumit de ei — au spus:
حتى ظنناه في طائفة النخل
Încât am crezut că se află într-un pâlc de curmali.
Într-o altă relatare se spune că îl va omorî Mesia, fiul lui Maryam. Cum se împacă aceste relatări?
Răspuns: Nu există nicio contradicție între aceste relatări. Cât despre cuvintele sale — binecuvântarea și pacea fie asupra lui:
إن يخرج وأنا فيكم فأنا حجيجه دونكم
Dacă va ieși cât timp eu sunt printre voi, eu îi voi ține piept în locul vostru.6
Aceasta urmărește să-i liniștească pe companioni — Allah să fie mulțumit de ei —, pentru a avea certitudinea că Trimisul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — se va ocupa de situația lor. Nu înseamnă că Dajjāl avea să iasă atunci. Este asemenea cuvintelor Sale Preaînaltul:
قُلْ إِن كَانَ لِلرَّحْمَـٰنِ وَلَدٌ فَأَنَا۠ أَوَّلُ ٱلْعَـٰبِدِينَ
Spune: „Dacă Cel Milostiv ar avea un fiu, eu aș fi cel dintâi dintre adoratori.”
Coran 43:81
Se știe însă că acest lucru este imposibil. Tot astfel, Preaînaltul i-a spus Profetului Său — binecuvântarea și pacea fie asupra lui:
لَئِنْ أَشْرَكْتَ لَيَحْبَطَنَّ عَمَلُكَ
Dacă ai face asociați, faptele tale ar fi cu siguranță zadarnice.
Coran 39:65
Și acest lucru este imposibil. Cât despre afirmația lor — Allah să fie mulțumit de ei — „حتى ظنناه في طائفة النخل” — „încât am crezut că se află într-un pâlc de curmali”, aceasta arată tăria convingerii lor: când Profetul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — le-a vorbit despre el, parcă îl și vedeau într-un pâlc de curmali din Medina.
Cât despre faptul că îl va omorî ʿĪsā, fiul lui Maryam — binecuvântarea și pacea fie asupra lui —, aceasta este ceea ce se va întâmpla și nu contrazice cele de mai sus.7
Întrebarea 15. Stimate șeic, se relatează că, atunci când Profetul ʿĪsā — pacea fie asupra lui — va coborî la sfârșitul timpului, va frânge crucea și va ucide porcul.8 Ce înseamnă aceasta? Și va ucide toți porcii vii?
Răspuns: Sensul este că el — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — va desființa practicile religioase ale creștinilor și obiceiurile lor alimentare; astfel, va frânge crucile și va ucide porcii. Nu se înțelege că el însuși va face aceasta cu mâinile sale, ci va porunci să se facă. De aceea se relatează și că va desființa jizya și va ucide porcul9, nemaiprimind decât Islamul.
Întrebarea 16. Stimate șeic, ce înseamnă „ما شاء الله” (mā shāʾ Allāh)?
Răspuns: Înseamnă că ceea ce voiește Allah se întâmplă, iar ceea ce nu voiește nu se întâmplă. Acesta este sensul expresiei „ما شاء الله” (mā shāʾ Allāh).
Întrebarea 17. Stimate șeic, care este cel mai înalt rang din Paradis: al-Wasīla sau al-Firdaws?
Răspuns: Al-Wasīla.
Întrebarea 18. Stimate șeic, este prescris să-I făgăduim lui Allah, Slăvitul, că Îl vom asculta și nu-I vom da neascultare? Iar cel care I-a făgăduit și nu și-a ținut făgăduința trebuie să aducă o ispășire?
Răspuns: Nu este prescris să-I făgăduim lui Allah, Slăvitul, că vom face o faptă de ascultare; dimpotrivă, aceasta este oprit. Allah, Măreț și Preaînalt, a spus:
وَأَقْسَمُوا۟ بِٱللَّهِ جَهْدَ أَيْمَـٰنِهِمْ لَئِنْ أَمَرْتَهُمْ لَيَخْرُجُنَّ قُل لَّا تُقْسِمُوا۟ طَاعَةٌ مَّعْرُوفَةٌ
Ei jură pe Allah cu cele mai puternice jurăminte ale lor că, dacă le-ai porunci, ar ieși. Spune: „Nu jurați! Se cere o ascultare cunoscută.”
Coran 24:53
Dacă cineva I-a făgăduit lui Allah și nu și-a ținut făgăduința, există teama să-l ajungă ceea ce Allah, Măreț și Preaînalt, a amintit în cuvintele Sale:
وَمِنْهُم مَّنْ عَـٰهَدَ ٱللَّهَ لَئِنْ ءَاتَىٰنَا مِن فَضْلِهِۦ لَنَصَّدَّقَنَّ وَلَنَكُونَنَّ مِنَ ٱلصَّـٰلِحِينَ فَلَمَّآ ءَاتَىٰهُم مِّن فَضْلِهِۦ بَخِلُوا۟ بِهِۦ وَتَوَلَّوا۟ وَّهُم مُّعْرِضُونَ فَأَعْقَبَهُمْ نِفَاقًا فِى قُلُوبِهِمْ إِلَىٰ يَوْمِ يَلْقَوْنَهُۥ بِمَآ أَخْلَفُوا۟ ٱللَّهَ مَا وَعَدُوهُ وَبِمَا كَانُوا۟ يَكْذِبُونَ
Între ei sunt unii care I-au făgăduit lui Allah: „Dacă ne va dărui din harul Său, cu siguranță vom da milostenie și vom fi dintre cei drepți.” Dar când le-a dăruit din harul Său, s-au zgârcit și au întors spatele, îndepărtându-se. Astfel, a făcut să-i urmeze fățărnicia în inimile lor până în ziua în care Îl vor întâlni, pentru că nu au împlinit față de Allah ceea ce Îi făgăduiseră și pentru că mințeau.
Coran 9:75-77
De aceea, Profetul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — a oprit legămintele și a spus:
إنه لا يأتي بخير
El nu aduce niciun bine.10
وأنه لا يرد من القدر
Și nu respinge nimic din ceea ce este predestinat.11
وإنما يستخرج به من البخيل
Ci prin el se scoate de la cel zgârcit.12
Totuși, dacă a făcut un legământ de ascultare, este obligat să-l împlinească, potrivit cuvintelor sale — binecuvântarea și pacea fie asupra lui:
من نذر أن يطيع الله فليطعه
Cine a făcut un legământ să asculte de Allah să-L asculte.13
Întrebarea 19. Stimate șeic, oamenii din vremea Jāhiliyyei practicau adorarea potrivit legii lui ʿĪsā sau celei a lui Ibrāhīm — pacea fie asupra lor?
Răspuns: Printre ei erau unii care practicau adorarea potrivit legii lui ʿĪsā — pacea fie asupra lui —, precum Waraqa ibn Nawfal — Allah să fie mulțumit de el —, care devenise creștin mai înainte. Alții practicau adorarea potrivit celor rămase din religia lui Ismāʿīl — pacea fie asupra lui.
Întrebarea 20. Stimate șeic, cât de autentică este relatarea în care se spune:
أنا والإنس والجن في أمر عجيب
Eu, oamenii și djinnii suntem într-o situație uimitoare...
Și așa mai departe?
Răspuns: Relatarea a fost transmisă, iar în ea se spune:
أنا والإنس والجن في أمر عجيب أو شأن عجيب أرزق ويعبد غيري
Eu, oamenii și djinnii suntem într-o situație uimitoare — sau: într-o împrejurare uimitoare. Eu dau cele necesare traiului, iar altul în afară de Mine este adorat.
Sau cuvinte asemănătoare. Însă acum nu-mi amintesc lanțul de transmitere al acestei relatări.14
Întrebarea 21. Stimate șeic, dacă cineva se numește „ʿAbd al-Mawjūd”, ar trebui să-i dezaprob acest nume?
Răspuns: Chiar dacă i-ai reproșa acest lucru, obiecția ta nu ar fi primită. Însă „al-Mawjūd” nu este unul dintre Numele lui Allah Preaînaltul, deoarece orice lucru există. Mai degrabă i se spune „ʿAbd al-Maʿbūd”. Iar „ʿAbd Allāh” este mai bun decât toate acestea.
Întrebarea 22. Stimate șeic, este permisă folosirea numelui „ʿAlī al-ʿAbd al-Wāḥid”?
Răspuns: Da, deoarece „al-ʿAbd al-Wāḥid” înseamnă „Āl ʿAbd al-Wāḥid”, adică familia lui ʿAbd al-Wāḥid. Este asemenea numelui „al-ʿUthaymīn”, care înseamnă „Āl ʿUthaymīn”, și numelui „al-Bassām”, care înseamnă „Āl Bassām”.
Întrebarea 23. Stimate șeic, este permis să spunem „يا رب، يا حبيبي” — „O, Domnul meu! O, Preaiubitul meu!”?
Răspuns: „يا رب” — „O, Domnul meu!” este de ajuns, fără „يا حبيبي” — „O, Preaiubitul meu!”, căci Domnului meu Îi aparțin stăpânirea și lauda. Fără îndoială, fiecare credincios Îl iubește pe Allah Preaînaltul și pe Trimisul Său — binecuvântarea și pacea fie asupra lui.
Întrebarea 24. Stimate șeic, este corect să spunem: „Allah, Slăvit și Preaînalt, nu-Și încalcă făgăduința, însă se poate să nu ducă la îndeplinire amenințarea de pedeapsă”?
Răspuns: Unii învățați — Allah să aibă milă de ei — au spus că încălcarea unei făgăduințe este ceva condamnabil, iar Allah, Slăvit și Preaînalt, nu-Și încalcă făgăduința. Cât despre renunțarea la amenințarea de pedeapsă, aceasta este o faptă de generozitate. Allah Preaînaltul este Cel mai Generos dintre cei generoși. Dacă i-ai spune cuiva: „Dacă faci cutare lucru, te voi pedepsi în cutare și cutare fel”, iar el l-ar face și tu l-ai ierta, aceasta ar fi o faptă de generozitate. Allah, Slăvit și Preaînalt, a amenințat cu pedeapsa pentru unele păcate care nu-l scot pe om din Islam. El, Slăvit și Preaînalt, spune:
إِنَّ ٱللَّهَ لَا يَغْفِرُ أَن يُشْرَكَ بِهِۦ وَيَغْفِرُ مَا دُونَ ذَٰلِكَ لِمَن يَشَآءُ
Allah nu iartă să I se facă asociați, dar iartă ceea ce este mai puțin decât aceasta cui voiește.
Coran 4:48
Prin urmare, dacă El, Măreț și Preaînalt, renunță la dreptul Său și înlătură pedeapsa cu care a amenințat, aceasta ține de generozitatea și harul Său. Nu se socotește o încălcare, ci este iertare și bunăvoință.
Întrebarea 25. Stimate șeic, care este regula pentru expresia „يا دين الله” — „O, religia lui Allah!” —, rostită la mirare?
Răspuns: Nu știu ce intenționează cel care spune aceasta: oare își arată mirarea față de acel bărbat și față de fapta lui, care este contrară religiei, sau cheamă religia însăși? Dacă el cheamă religia însăși, acest lucru nu este permis, deoarece numai Allah, Măreț și Preaînalt, este chemat prin rugă. Dacă însă vrea să-și arate mirarea față de fapta bărbatului și de faptul că ea este contrară religiei, de parcă ar fi rostit acele cuvinte fără să ia aminte la religia lui Allah, nu este nicio problemă.
Întrebarea 26. Stimate șeic, care este regula pentru a spune: „يا أكرم الأكرمين، يا أرحم الراحمين” — „O, Cel mai Generos dintre cei generoși! O, Cel mai Îndurător dintre cei îndurători!”?
Răspuns: Nu este nicio problemă. El este Cel mai Generos dintre cei generoși și Cel mai Îndurător dintre cei îndurători.
Întrebarea 27. Stimate șeic, care este forma corectă: „اللهم اجعل القبور بعد فراق الدنيا خير منازلنا” — „Allah, fă ca mormintele, după despărțirea de această lume, să fie cele mai bune lăcașuri ale noastre”, sau se spune „Paradisul”?
Răspuns: Mormintele sunt primul lăcaș după această lume, apoi urmează Paradisul. Dacă mormintele sunt bune, cele de după ele vor fi bune.
Întrebarea 28. Stimate șeic, în expresia:
ما وقع بلاء إلا بذنب ولا رفع إلا بتوبة
Nicio nenorocire nu vine decât din cauza unui păcat și nu este înlăturată decât prin căință.
Este corectă partea din urmă a acestei expresii: că o nenorocire nu este înlăturată decât prin căință?
Răspuns: Cel care a spus aceasta a vrut să arate că pocăința este una dintre cauzele înlăturării nenorocirii, deoarece Allah Preaînaltul a spus:
وَأَنِ ٱسْتَغْفِرُوا۟ رَبَّكُمْ ثُمَّ تُوبُوٓا۟ إِلَيْهِ يُمَتِّعْكُم مَّتَـٰعًا حَسَنًا إِلَىٰٓ أَجَلٍ مُّسَمًّى
Și să cereți iertare Domnului vostru, apoi să vă întoarceți la El cu căință; El vă va dărui o viață bună până la un termen hotărât.
Coran 11:3
Preaînaltul a spus și despre Nūḥ — pacea fie asupra lui:
ٱسْتَغْفِرُوا۟ رَبَّكُمْ إِنَّهُۥ كَانَ غَفَّارًا يُرْسِلِ ٱلسَّمَآءَ عَلَيْكُم مِّدْرَارًا وَيُمْدِدْكُم بِأَمْوَٰلٍ وَبَنِينَ وَيَجْعَل لَّكُمْ جَنَّـٰتٍ وَيَجْعَل لَّكُمْ أَنْهَـٰرًا
Cereți iertare Domnului vostru, căci El este Mult Iertător. El va trimite asupra voastră din cer ploaie din belșug, vă va dărui averi și fii, vă va da grădini și vă va da râuri.
Coran 71:10-12
Însă Allah, Măreț și Preaînalt, poate înlătura nenorocirea și fără căință. Oamenii se pot căi, iar urmarea pedepsei să rămână. Înțelepciunea lui Allah Preaînaltul se află în spatele tuturor acestor lucruri.
Întrebarea 29. Stimate șeic, mulți oameni repetă că Trimisul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — a căutat ocrotire de moartea subită. Este adevărat?
Răspuns: Ceea ce este cunoscut este că Trimisul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — a căutat ocrotire de:
فجاءة النقمة
venirea pe neașteptate a pedepsei.15
Cât despre moartea subită, nu cunosc o relatare autentică în această privință.
Întrebarea 30. Stimate șeic, când ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el — a cerut ploaie prin al-ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el —, unchiul Profetului — binecuvântarea și pacea fie asupra lui —16, în primul rând, ʿUmar, după cum se știe, era mai bun decât al-ʿAbbās. În al doilea rând, existau companioni care îl precedaseră pe al-ʿAbbās în Islam și erau mai buni decât el. De ce l-a ales anume pe al-ʿAbbās?
Răspuns: Nu există nicio îndoială că ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el — era mai bun decât al-ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el. Însă, din smerenia lui — Allah să fie mulțumit de el — și din sfiala sa față de Allah, Măreț și Preaînalt, i-a cerut lui al-ʿAbbās să se ridice și să se roage.
Cât despre faptul că printre cei de față s-ar fi aflat cineva mai îndreptățit decât al-ʿAbbās, nu cred că vreunul avea întâietate față de el în privința rudeniei sale cu Profetul — binecuvântarea și pacea fie asupra lui. În ceea ce privește însă meritul și întâietatea în religie, poate că în acel moment se afla acolo cineva mai bun decât al-ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el —, și poate că nu.
Notele originale
Al-Qawāʿid al-muthlā, p. 22.
Fatḥ Rabb al-bariyya bi-talkhīṣ al-Ḥamawiyya, p. 61.
Al-Bukhārī, Cartea încercărilor, capitolul despre Dajjāl, nr. 7127; Muslim, Cartea credinței, capitolul despre Mesia, fiul lui Maryam, și falsul Mesia Dajjāl, nr. 169, din relatarea lui ʿAbd Allāh ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi.
Vezi explicația lui Ibn ʿAqīl la Alfiyya lui Ibn Mālik, 1/126.
Al-Bukhārī, capitolul despre felul în care a început revelația către Trimisul lui Allah — binecuvântarea și pacea fie asupra lui —, nr. 3; Muslim, Cartea credinței, capitolul despre începutul revelației către Trimisul lui Allah — binecuvântarea și pacea fie asupra lui —, nr. 160, din relatarea lui ʿĀʾisha — Allah să fie mulțumit de ea.
Muslim, Cartea încercărilor și a semnelor Ceasului, capitolul despre Dajjāl, descrierea sa și cele care îl însoțesc, nr. 2937, din relatarea lui al-Nawwās ibn Samʿān — Allah să fie mulțumit de el.
Vezi referința la aceeași relatare: Muslim, nr. 2937.
Al-Bukhārī, Cartea vânzărilor, capitolul despre uciderea porcului, nr. 2222; Muslim, Cartea credinței, capitolul despre coborârea lui ʿĪsā, fiul lui Maryam, judecând potrivit legii Profetului nostru Muḥammad — binecuvântarea și pacea fie asupra lui —, nr. 155, din relatarea lui Abū Hurayra — Allah să fie mulțumit de el.
Vezi referințele la aceeași relatare: al-Bukhārī, nr. 2222; Muslim, nr. 155.
Muslim, Cartea legămintelor, capitolul despre oprirea legămintelor și faptul că ele nu resping nimic, nr. 1639, din relatarea lui Ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi.
Muslim, Cartea legămintelor, capitolul despre oprirea legămintelor și faptul că ele nu resping nimic, nr. 1640, din relatarea lui Abū Hurayra — Allah să fie mulțumit de el.
Al-Bukhārī, Cartea predestinării, capitolul despre legământ și raportarea robului la predestinare, nr. 6608; Muslim, Cartea legămintelor, capitolul despre oprirea legămintelor și faptul că ele nu resping nimic, nr. 1639, din relatarea lui Ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi.
Al-Bukhārī, Cartea jurămintelor și a legămintelor, capitolul despre legământul de ascultare, nr. 6696, din relatarea lui ʿĀʾisha — Allah să fie mulțumit de ea.
Al-Ṭabarānī a transmis sensul ei în Musnad al-Shāmiyyīn, nr. 974 și 975, iar al-Bayhaqī în Shuʿab al-īmān, nr. 4243, din relatarea lui Abū al-Dardāʾ — Allah să fie mulțumit de el. Vezi și al-Silsila al-ḍaʿīfa, nr. 2371.
Muslim, Cartea pomenirii și a rugii, capitolul despre faptul că cei mai mulți locuitori ai Paradisului sunt săraci, nr. 2739, din relatarea lui ʿAbd Allāh ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi.
Al-Bukhārī, secțiunile despre cererea ploii, capitolul despre cererea oamenilor către imam de a cere ploaie atunci când este secetă, nr. 1010, din relatarea lui Anas ibn Mālik — Allah să fie mulțumit de el.