Text integral · Pasaje · 24
Primul lucru — Allah este Cel mai bun dintre cei care hotărăsc
Să știm că al-Fattāḥ este Allah, Cel Slăvit și Preaînalt. El, Cel Măreț și Preaînalt, este Cel mai bun dintre cei care hotărăsc.
Al-Fattāḥ — Cel care deschide și hotărăște — este unul dintre numele Sale, Cel Măreț și Preaînalt. Fiecare musulman care crede în Allah, Cel Atotputernic și Măreț, și în numele Sale cele frumoase, între care se află și al-Fattāḥ, trebuie să se apropie așa cum se cuvine de Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt, și să I se închine prin numele Sale, punând în practică vorbele Lui:
وَلِلَّهِ ٱلْأَسْمَآءُ ٱلْحُسْنَىٰ فَٱدْعُوهُ بِهَا
„Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase, așadar chemați-L prin ele!”
[Coran, al-Aʿrāf 7:180, fragment].
Chemarea lui Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt, prin numele Sale, pe care El ne-a poruncit-o, cuprinde atât chemarea prin adorare, cât și chemarea prin cerere.
Chemarea prin adorare înseamnă să înțelegem numele, să-i cunoaștem sensul și să afirmăm atributul pe care îl arată, apoi să ne închinăm lui Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt, și să ne apropiem de El potrivit celor pe care credința în acest nume le cere și le implică.
Acest nume măreț al lui Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt — al-Fattāḥ — apare în Coran în două locuri:
**Primul:** în cuvintele lui Allah, Cel Slăvit și Preaînalt, care amintesc rugăciunea lui Shuʿayb, pacea fie asupra lui:
رَبَّنَا ٱفْتَحْ بَيْنَنَا وَبَيْنَ قَوْمِنَا بِٱلْحَقِّ وَأَنتَ خَيْرُ ٱلْفَـٰتِحِينَ
„Stăpânul nostru, hotărăște cu dreptate între noi și neamul nostru! Tu ești Cel mai bun dintre cei care hotărăsc.”
[Coran, al-Aʿrāf 7:89, fragment].
**Al doilea:** în cuvintele Sale, Cel Binecuvântat și Preaînalt:
قُلْ يَجْمَعُ بَيْنَنَا رَبُّنَا ثُمَّ يَفْتَحُ بَيْنَنَا بِٱلْحَقِّ وَهُوَ ٱلْفَتَّاحُ ٱلْعَلِيمُ
„Spune: «Stăpânul nostru ne va aduna, apoi va hotărî între noi cu dreptate. El este Cel care hotărăște, Atoateștiutorul.»”
[Coran, Sabaʾ 34:26].
Numele Său, Cel Măreț și Preaînalt, al-Fattāḥ arată afirmarea pentru El a atributului de a deschide și a hotărî. Acest atribut măreț cuprinde înțelesurile pe care învățații le-au amintit ca sens al numelui: El hotărăște între robii Săi prin Legea Sa; hotărăște între robii Săi prin răsplata și pedeapsa Sa; și hotărăște între robii Săi prin decretele Sale privind ceea ce se petrece. Allah Preaînaltul spune:
مَّا يَفْتَحِ ٱللَّهُ لِلنَّاسِ مِن رَّحْمَةٍ فَلَا مُمْسِكَ لَهَا ۖ وَمَا يُمْسِكْ فَلَا مُرْسِلَ لَهُۥ مِنۢ بَعْدِهِۦ ۚ وَهُوَ ٱلْعَزِيزُ ٱلْحَكِيمُ
„Îndurarea pe care Allah o deschide pentru oameni nimeni nu o poate opri, iar ceea ce El oprește nimeni nu poate trimite după El. El este Cel Atotputernic, Înțeleptul.”
[Coran, Fāṭir 35:2].
El, Cel Binecuvântat și Preaînalt, este al-Fattāḥ.
De aceea, primul pas pentru cel care dorește să fie o cheie a binelui este să se refugieze la al-Fattāḥ, Cel Slăvit, Cel mai bun dintre cei care hotărăsc. Să caute apropierea de El, să se smerească înaintea Lui, să nădăjduiască la darul Său, Cel Măreț și Preaînalt, și să fie sincer față de El, Cel Slăvit.
Allah, Cel Atotputernic și Măreț, nu-l dezamăgește pe robul care-L cheamă și nu-l respinge pe credinciosul care nădăjduiește în El și-și pune speranța în El, Cel Măreț și Preaînalt.
Orice deschidere vine de la Allah, Cel Măreț și Preaînalt: faptul că-ți deschide calea spre cunoașterea folositoare, spre faptele bune și spre virtuțile nobile.
Așa cum a spus unul dintre înaintași:
إن هذه الأخلاق وهائب، وإن الله - تبارك وتعالى - إذا أحب عبده وهبه منها
„Aceste virtuți sunt daruri. Când Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt, Își iubește robul, îi dăruiește din ele.”
Allah, Cel Atotputernic și Măreț, a împărțit între robi însușirile, mijloacele de trai, faptele și duratele vieții. Totul vine de la El, Cel Măreț și Preaînalt.
Acesta este, așadar, primul lucru: să ne refugiem pe deplin la Allah, Cel Atotputernic și Măreț. Nu poți dobândi cunoaștere sau înțelegere, nu poți căpăta o virtute, nu poți săvârși un act de adorare sau orice alt asemenea lucru decât dacă Allah îți deschide calea.
Cât de frumoase sunt cuvintele pe care le-a spus Muṭarrif ibn ʿAbd Allāh ibn al-Shikhkhīr, unul dintre învățații generației tābiʿīn, Allah să aibă milă de el! El a rostit aceste cuvinte uimitoare:
لو أخرج قلبي وجعل في يساري، وجيء بالخيرات كلها وجعلت في يميني؛ لم أستطع أن أجعل شيئًا من هذه الخيرات في قلبي إلا أن يكون الله الذي يضعه
„Dacă mi-ar fi scoasă inima și așezată în mâna stângă, iar toate lucrurile bune mi-ar fi aduse și așezate în mâna dreaptă, n-aș putea pune nimic din aceste lucruri bune în inima mea decât dacă Allah ar fi Cel care l-ar așeza acolo.”4
Toată hotărârea se află în mâna lui Allah, Cel Binecuvântat și Preaînalt, atât înainte, cât și după.
Uneori, omul aude îndemnuri și lucruri foarte folositoare pentru religia și viața sa, aude despre căile binelui, ale virtuții și ale izbânzii, dar sufletul său dă înapoi, se împotrivește, iar faptele și dărnicia lui rămân puține. Izbânda este în mâna lui Allah. Nu există putere și nici tărie decât prin El, Cel Măreț și Preaînalt.
Notele originale
Ḥilyat al-Awliyāʾ (2/201) și Siyar Aʿlām al-Nubalāʾ (4/190).