Text integral · Pasaje · 16
Al șaselea sfat — Nu amâna pregătirea pentru moarte
Printre sfaturile înaintașilor, Allah să aibă milă de ei, pentru tineri se numără ceea ce a relatat ʿUqbah ibn Abī Ḥakīm:
كنا نجلس إلى عون بن عبد الله فيقول لنا: معشر الشباب؛ قد رأينا الشباب يموتون، فما ينتظر بالحصاد إذا بلغ المنجل
„Stăteam în adunarea lui ʿAwn ibn ʿAbd Allāh, iar el ne spunea: «Tinerilor, am văzut tineri murind. Ce se mai așteaptă de la seceriș, atunci când a ajuns la seceră?»”
Și își atingea barba.15
El voia să spună, Allah să aibă milă de el, că celui care a ajuns la această vârstă i-a venit vremea să fie secerat. Când grâul s-a copt, îi vine vremea secerișului. Iar celui care a îmbătrânit i s-a apropiat moartea. El le-a amintit acest lucru pentru a-i învăța să nu se lase amăgiți de oamenii cu viață lungă, căci mulți se amăgesc când văd pe cineva ajuns la o vârstă înaintată și cred că vor ajunge și ei la fel. Astfel, neglijează multe lucruri, le amână mereu și le lasă pe mai târziu. După cum s-a spus:
يُعمَّر واحد فيغر قومًا وَيُنْسَى من يموت من الشباب
> Un singur om trăiește mult și-i amăgește pe unii, > iar tinerii care mor sunt dați uitării.
Cu același înțeles s-a relatat că, într-o zi, al-Ḥasan al-Baṣrī le-a spus celor care stăteau în adunarea sa, printre care se aflau atât bătrâni, cât și tineri:
يا معشر الشيوخ ما ينتظر بالزرع إذا بلغ؟
„Bătrânilor, ce se așteaptă de la grâu, când s-a copt?”
Ei au răspuns:
الحصاد
„Secerișul.”
Atunci el a spus:
يا معشر الشباب: إن الزرع قد تدركه العاهة قبل أن يبلغ
„Tinerilor, și grâul poate fi lovit de nenorocire înainte să se coacă!”16
Musulmanul trebuie, așadar, să trăiască potrivit îndemnului din relatare:
إذا أمسيت فلا تنتظر الصباح، وإذا أصبحت فلا تنتظر المساء
„Când ajungi seara, nu aștepta dimineața, iar când ajungi dimineața, nu aștepta seara.”17
Ibn al-Jawzī, Allah să aibă milă de el, a spus:
يجب على من لا يدري متى يبغته الموت أن يكون مستعدًا، ولا يغتر بالشباب والصحة؛ فإن أقل من يموت الأشياخ، وأكثر من يموت الشبان، ولهذا يندر من يكبر
„Cel care nu știe când îl va surprinde moartea trebuie să fie pregătit. Să nu se lase amăgit de tinerețe și de sănătate, căci puțini mor dintre bătrâni, iar cei mai mulți care mor sunt dintre tineri. De aceea, sunt rari cei care ajung la bătrânețe.”18
O dovadă în acest sens este că, dacă privești familiile, îi vei găsi puțini pe cei cu viață lungă, iar cei mai mulți dintre cei care mor se află în tinerețe sau în copilărie.
Notele originale
Relatat de Ibn Abī al-Dunyā în cartea al-ʿUmr wa-l-Shayb (42).
Relatat de al-Bayhaqī în Kitāb al-Zuhd (500).
Relatat de al-Bukhārī (6416) ca vorbă a lui ʿAbd Allāh ibn ʿUmar, Allah să fie mulțumit de amândoi.
Ṣayd al-Khāṭir, p. 240.