Text integral · Pasaje · 48
Pelerinajul și evlavia
Deși versetele despre pelerinaj sunt puține, Allah — Cel Atotputernic și Măreț — a repetat în ele îndemnul la evlavie, deoarece în pelerinaj se adună mijloace de dobândire a evlaviei care nu se găsesc în altă parte, atunci când există înțelegerea corectă a esenței și scopului său. Îndemnul la frica de Allah se repetă în versetele despre pelerinaj din sura al-Baqarah.
În primul dintre aceste versete, Allah Preaînaltul spune:
وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَٱعْلَمُوٓا۟ أَنَّ ٱللَّهَ شَدِيدُ ٱلْعِقَابِ
Fiți cu frică de Allah și să știți că Allah este Aspru la pedeapsă!84
Coran 2:196
În cuprinsul lor, El — Preaslăvitul — spune:
وَتَزَوَّدُوا۟ فَإِنَّ خَيْرَ ٱلزَّادِ ٱلتَّقْوَىٰ ۚ وَٱتَّقُونِ يَـٰٓأُو۟لِى ٱلْأَلْبَـٰبِ
Luați-vă provizii, căci cea mai bună provizie este evlavia! Și temeți-vă de Mine, voi cei cu minte!85
Coran 2:197
Iar la încheierea versetelor despre pelerinaj, El — Cel Măreț și Preaînalt — spune:
وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَٱعْلَمُوٓا۟ أَنَّكُمْ إِلَيْهِ تُحْشَرُونَ
Fiți cu frică de Allah și să știți că la El veți fi adunați!86
Coran 2:203
Evlavia este cel mai măreț îndemn și cea mai bună provizie pentru Ziua Întoarcerii. Este îndemnul lui Allah către cei dintâi și cei de pe urmă dintre făpturile Sale. El — Preaslăvitul — spune:
وَلَقَدْ وَصَّيْنَا ٱلَّذِينَ أُوتُوا۟ ٱلْكِتَـٰبَ مِن قَبْلِكُمْ وَإِيَّاكُمْ أَنِ ٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ
Le-am poruncit celor cărora li s-a dat Cartea înaintea voastră și vouă deopotrivă: „Fiți cu frică de Allah!”87
Coran 4:131
Este și îndemnul nobilului Profet ﷺ către comunitatea sa. Când trimitea un conducător peste un detașament, îl îndemna, în ceea ce îl privea, la frica de Allah și la purtare bună față de musulmanii care îl însoțeau. O recomanda des în cuvântările sale. Când le-a vorbit oamenilor în Pelerinajul de Adio, în ziua jertfei, i-a îndemnat la frica de Allah. Înaintașii drepți nu au încetat să se îndemne unii pe alții la ea, căci este cea mai bună provizie care duce la mulțumirea lui Allah. Când un om i-a spus lui ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb — Allah să fie mulțumit de el —: „Teme-te de Allah!”, ʿUmar i-a răspuns: „Nu este bine în voi dacă nu o spuneți și nu este bine în noi dacă nu o primim”. Relatările de la înaintași în această privință sunt numeroase.88
Evlavia le aduce oamenilor săi mari foloase, roade nobile și multe binefaceri în această lume și în Viața de Apoi. Printre roadele ei este dobândirea științei folositoare. Allah Preaînaltul spune:
وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۖ وَيُعَلِّمُكُمُ ٱللَّهُ
Fiți cu frică de Allah! Allah vă învață.89
Coran 2:282
Și spune:
إِن تَتَّقُوا۟ ٱللَّهَ يَجْعَل لَّكُمْ فُرْقَانًا
Dacă vă temeți de Allah, El vă va da un criteriu de deosebire.90
Coran 8:29
Printre roadele ei se află ieșirea din încercări, dobândirea hranei bune și înlesnirea treburilor. El Preaînaltul spune:
وَمَن يَتَّقِ ٱللَّهَ يَجْعَل لَّهُۥ مَخْرَجًا وَيَرْزُقْهُ مِنْ حَيْثُ لَا يَحْتَسِبُ
Celui care se teme de Allah, El îi va face o ieșire și îi va da cele de trebuință de unde nu se așteaptă.91
Coran 65:2–3
El — Preaslăvitul — spune:
وَمَن يَتَّقِ ٱللَّهَ يَجْعَل لَّهُۥ مِنْ أَمْرِهِۦ يُسْرًا
Celui care se teme de Allah, El îi va înlesni treaba.92
Coran 65:4
Printre roadele ei se află și cele arătate în cuvintele Sale:
إِنَّ ٱللَّهَ يُحِبُّ ٱلْمُتَّقِينَ
Allah îi iubește pe cei evlavioși.93
Coran 9:4
أَنَّ ٱللَّهَ مَعَ ٱلْمُتَّقِينَ
Allah este cu cei evlavioși.94
Coran 2:194
Printre roadele ei se află dobândirea izbânzii și a iertării. Allah Preaînaltul spune:
وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمْ تُفْلِحُونَ
Fiți cu frică de Allah, ca să izbândiți!95
Coran 2:189
Și spune:
وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورٌ رَّحِيمٌ
Fiți cu frică de Allah! Allah este Iertător, Îndurător.96
Coran 8:69
Printre roadele ei se află înălțarea în această lume și în Viața de Apoi. Allah Preaînaltul spune:
وَٱلَّذِينَ ٱتَّقَوْا۟ فَوْقَهُمْ يَوْمَ ٱلْقِيَـٰمَةِ
Cei evlavioși vor fi deasupra lor în Ziua Învierii.97
Coran 2:212
Și dobândirea unui sfârșit lăudat. Allah Preaînaltul spune:
وَٱلْعَـٰقِبَةُ لِلْمُتَّقِينَ
Sfârșitul bun este al celor evlavioși.98
Coran 7:128
Printre cele mai însemnate roade ale sale este intrarea în Paradisul lui Allah și cinstea de a-L vedea. Allah Preaînaltul spune:
إِنَّ ٱلْمُتَّقِينَ فِى جَنَّـٰتٍ وَنَهَرٍ فِى مَقْعَدِ صِدْقٍ عِندَ مَلِيكٍ مُّقْتَدِرٍۭ
Cei evlavioși vor fi în grădini și printre râuri, într-un loc al adevărului, lângă un Stăpân Atotputernic.99
Coran 54:54–55
Roadele evlaviei nu pot fi numărate, iar meritele sale nu pot fi cercetate până la capăt. Cel mai cinstit dintre oameni înaintea lui Allah este cel care se teme cel mai mult de El. Allah Preaînaltul spune:
إِنَّ أَكْرَمَكُمْ عِندَ ٱللَّهِ أَتْقَىٰكُمْ
Cel mai cinstit dintre voi înaintea lui Allah este cel mai evlavios dintre voi.100
Coran 49:13
Frica de Allah — Cel Măreț și Preaînalt — înseamnă ca robul să așeze între el și mânia și pedeapsa Sa de care se teme o pavăză care să-l ocrotească. Aceasta nu se face decât prin împlinirea poruncilor și evitarea opreliștilor. Al-Ḥasan al-Baṣrī — Allah să aibă milă de el — a spus: „Cei evlavioși se feresc de ceea ce Allah le-a interzis și împlinesc ceea ce El le-a făcut obligatoriu”. ʿUmar ibn ʿAbd al-ʿAzīz — Allah să aibă milă de el — a spus: „Evlavia nu înseamnă să postești ziua și să te rogi noaptea, amestecând între acestea binele cu răul. Evlavia înseamnă să părăsești ceea ce Allah a interzis și să împlinești ceea ce El a făcut obligatoriu”.
Ṭalq ibn Ḥabīb — Allah să aibă milă de el — a spus: „Frica de Allah înseamnă să-L asculți pe Allah pe temeiul unei lumini de la El, nădăjduind răsplata Sa, și să părăsești neascultarea față de Allah pe temeiul unei lumini de la El, temându-te de pedeapsa Sa”.101
Temelia evlaviei este inima. Profetul ﷺ a spus: التقوى ها هنا — „Evlavia este aici”, arătând de trei ori spre pieptul său nobil.102 Când robul își îndreaptă inima, întregul trup se îndreaptă odată cu ea, iar când inima se supune ascultării de Allah, mădularele se supun și ele. Profetul ﷺ a spus:
ألا وإن في الجسد مضغة إذا صلحت صلح الجسد كله، وإذا فسدت فسد الجسد كله، ألا وهي القلب
În trup este o bucată de carne: dacă ea este bună, întregul trup este bun, iar dacă ea este stricată, întregul trup este stricat. Aceasta este inima.103
Allah — Cel Măreț și Preaînalt — nu privește la înfățișări și averi, ci la inimi și fapte. În Ṣaḥīḥ Muslim, Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el — relatează că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
إن الله لا ينظر إلى صوركم وأموالكم، ولكن ينظر إلى قلوبكم وأعمالكم
Allah nu privește la înfățișările și averile voastre, ci privește la inimile și faptele voastre.104
Printre lucrurile care îl ajută pe rob să dobândească evlavia și să-i poarte de grijă se află amintirea morții, a stării înaintea lui Allah, a răsplății, a socotelii, a Paradisului și a Focului. Frumos a spus poetul:
فيا عجبا ندري بنار وجنة وليس لذي نشتاق أو تلك نحذر إذا لم يكن خوف وشوق ولا حيا فماذا بقي فينا من الخير يذكر وليس لحر صابرين ولا بلى فكيف على النيران يا قوم نصبر نبيع خطيرا بالحقير عماية وليس لنا عقل ولب منور فطوبى لمن يؤتى القناعة والتقى وأوقاته في طاعة الله يعمر
Ce mirare! Știm de Foc și de Paradis, Dar nici pe acesta nu-l dorim, nici de acela nu ne ferim. Dacă nu este teamă, nici dor, nici rușine, Ce bine vrednic de pomenit ne-a mai rămas? Nu putem răbda nici căldură, nici suferință: Cum vom răbda, oameni, văpăile Focului? Din orbire, vindem ceea ce este prețios pe ceva mărunt, Fără rațiune și fără o minte luminată. Ferice de cel căruia i se dă mulțumire și evlavie Și care își umple timpul cu ascultarea de Allah!
Îndemnul repetat al lui Allah la evlavie în versetele despre pelerinaj și chemarea Sa către cei cu minte să se teamă de El arată că oamenii cu rațiune și discernământ, după ce Allah i-a cinstit cu pelerinajul, trebuie să-și folosească mintea în aceste mari ritualuri pentru a dobândi frica de El. Pelerinajul este o mare școală a evlaviei și una dintre marile sale porți.
Cel pe care Allah l-a cinstit cu pelerinajul este dator să dobândească din el frica de Allah, să-și ia din provizia ei binecuvântată și să se adape din izvorul ei dulce. Să se teamă de Allah păzindu-și pelerinajul de desfrâu, păcat și ceartă; să se teamă de Allah păzindu-și timpul de orice lucru josnic și umplându-l cu pomenirea lui Allah și cu vorbe folositoare.
Să se teamă de Allah străduindu-se să urmeze Sunna și să păstreze călăuzirea celui mai bun al comunității, Muḥammad ﷺ, ferindu-se de inovații și de patimi. Să se teamă de Allah îngrijind toate faptele pelerinajului, fie stâlpi, obligații ori fapte recomandate, fără ușurătate și fără neglijență. Să se teamă de Allah învățându-și religia și împlinindu-și adorarea cu înțelegere limpede. Să se teamă de Allah în privința fraților săi musulmani, pelerini ori alții, ajutându-i la orice bine și întâmpinându-i cu chip deschis, inimă curată și vorbă bună. Să se teamă de Allah cinstindu-l pe vârstnic, îndurându-se de cel mic, învățându-l pe cel neștiutor și îndrumându-l pe cel rătăcit. Să se teamă de Allah păzindu-și limba, coborându-și privirea și oprindu-și mâna de la rău. Să se teamă de Allah ferindu-se de înșelăciune, minciună, zgârcenie, insultă, vorbe necuviincioase și bănuială rea.
Cu cât partea sa de evlavie în pelerinaj este mai mare, cu atât va fi mai mare partea sa de răsplată și de iertare a păcatelor. Allah Preaînaltul spune:
فَمَن تَعَجَّلَ فِى يَوْمَيْنِ فَلَآ إِثْمَ عَلَيْهِ وَمَن تَأَخَّرَ فَلَآ إِثْمَ عَلَيْهِ ۚ لِمَنِ ٱتَّقَىٰ
Cine se grăbește în două zile nu are păcat, iar cine întârzie nu are păcat, pentru cel care se teme de Allah.105
Coran 2:203
Adică nu are păcat fiindcă Allah i-a șters păcatele, dacă s-a temut de Allah în pelerinaj, s-a ferit de ceea ce El i-a poruncit să evite, a împlinit ceea ce i-a poruncit să facă și L-a ascultat, împlinindu-l potrivit limitelor pe care i le-a impus.106
Allah să ne facă pe toți dintre cei evlavioși și să ne poarte pe calea Sa cea dreaptă! El Aude și Răspunde.
Notele originale
Coran, al-Baqarah, 2:196.
Coran, al-Baqarah, 2:197.
Coran, al-Baqarah, 2:203.
Coran, al-Nisāʾ, 4:131.
Vezi Jāmiʿ al-ʿulūm wa-l-ḥikam de Ibn Rajab, pp. 150–151.
Coran, al-Baqarah, 2:282.
Coran, al-Anfāl, 8:29.
Coran, al-Ṭalāq, 65:2–3.
Coran, al-Ṭalāq, 65:4.
Coran, al-Tawbah, 9:4.
Coran, al-Baqarah, 2:194.
Coran, al-Baqarah, 2:189.
Coran, al-Anfāl, 8:69.
Coran, al-Baqarah, 2:212.
Coran, al-Aʿrāf, 7:128.
Coran, al-Qamar, 54:54–55.
Coran, al-Ḥujurāt, 49:13.
Vezi aceste relatări în Jāmiʿ al-ʿulūm wa-l-ḥikam de Ibn Rajab, p. 149.
Ṣaḥīḥ Muslim (2564).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (52) și Ṣaḥīḥ Muslim (1599).
Ṣaḥīḥ Muslim (2564).
Coran, al-Baqarah, 2:203.
Jāmiʿ al-bayān de al-Ṭabarī (3/309).