Text integral · Pasaje · 46
Pelerinajul și pocăința
Pelerinajul este o poartă binecuvântată către pocăință, întoarcere la Allah, ieșire din păcate și eliberare de Foc.
Al-Bukhārī și Muslim au relatat în cele două Ṣaḥīḥ de la Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el — că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
من حج ولم يرفث ولم يفسق رجع كيوم ولدته أمه
Cine face pelerinajul fără să rostească vorbe ori să săvârșească fapte desfrânate și fără să păcătuiască se întoarce asemenea zilei în care l-a născut mama sa.39
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ că Profetul ﷺ i-a spus lui ʿAmr ibn al-ʿĀṣ — Allah să fie mulțumit de el — când acesta a îmbrățișat Islamul:
أما علمت أن الإسلام يهدم ما كان قبله، وأن الهجرة تهدم ما كان قبلها، وأن الحج يهدم ما كان قبله
Oare nu știai că Islamul șterge ceea ce a fost înaintea sa, că emigrarea șterge ceea ce a fost înaintea sa și că pelerinajul șterge ceea ce a fost înaintea sa?40
Muslim a relatat de la Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el — că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
العمرة إلى العمرة كفارة لما بينهما والحج المبرور ليس له جزاء إلا الجنة
O ʿumrah până la următoarea ʿumrah este ispășire pentru ceea ce se află între ele, iar pelerinajul primit nu are altă răsplată decât Paradisul.41
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ de la ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — că Profetul ﷺ a spus:
ما من يوم أكثر من أن يعتق الله فيه عبدا من النار من يوم عرفة وأنه ليدنو ثم يباهي بهم الملائكة، فيقول: ما أراد هؤلاء
Nu este nicio zi în care Allah să elibereze mai mulți robi de Foc decât ziua de ʿArafah. El Se apropie, apoi Se mândrește cu ei înaintea îngerilor și spune: „Ce au dorit aceștia?”42
Al-Nasāʾī a relatat de la ʿAbd Allāh ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de amândoi — că Profetul ﷺ a spus:
تابعوا بين الحج والعمرة، فإنهما ينفيان الذنوب كما ينفي الكير خبث الحديد
Împliniți în mod repetat pelerinajul ḥajj și ʿumrah, căci ele îndepărtează păcatele așa cum foalele îndepărtează zgura fierului.43
Aceste hadithuri arată măreția pelerinajului și faptul că el este o poartă mare către îndepărtarea poverilor păcatelor, iertarea greșelilor și a păcatelor și eliberarea de Foc.
Musulmanul este dator să se grăbească spre pocăința către Allah — Cel Atotputernic și Măreț — pentru a dobândi izbânda, răsplata îmbelșugată și marile câștiguri. Allah Preaînaltul spune:
وَتُوبُوٓا۟ إِلَى ٱللَّهِ جَمِيعًا أَيُّهَ ٱلْمُؤْمِنُونَ لَعَلَّكُمْ تُفْلِحُونَ
Întoarceți-vă cu pocăință cu toții la Allah, o, credincioșilor, ca să izbândiți!44
Coran 24:31
El, Preaslăvitul, spune:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ تُوبُوٓا۟ إِلَى ٱللَّهِ تَوْبَةً نَّصُوحًا عَسَىٰ رَبُّكُمْ أَن يُكَفِّرَ عَنكُمْ سَيِّـَٔاتِكُمْ وَيُدْخِلَكُمْ جَنَّـٰتٍ تَجْرِى مِن تَحْتِهَا ٱلْأَنْهَـٰرُ
O, voi cei care credeți! Întoarceți-vă la Allah cu o pocăință sinceră! Domnul vostru vă va șterge faptele rele și vă va face să intrați în grădini pe sub care curg râuri.45
Coran 66:8
Și spune:
إِلَّا مَن تَابَ وَءَامَنَ وَعَمِلَ عَمَلًا صَـٰلِحًا فَأُو۟لَـٰٓئِكَ يُبَدِّلُ ٱللَّهُ سَيِّـَٔاتِهِمْ حَسَنَـٰتٍ ۗ وَكَانَ ٱللَّهُ غَفُورًا رَّحِيمًا
În afară de cel care se pocăiește, crede și împlinește o faptă bună: acelora Allah le preschimbă faptele rele în fapte bune. Allah este Iertător, Îndurător.46
Coran 25:70
Pocăința este una dintre cele mai nobile și mai însemnate fapte, dintre cele mai iubite și mai cinstite înaintea lui Allah. Cei care se pocăiesc au la El o iubire aparte. Allah Preaînaltul spune:
إِنَّ ٱللَّهَ يُحِبُّ ٱلتَّوَّٰبِينَ وَيُحِبُّ ٱلْمُتَطَهِّرِينَ
Allah îi iubește pe cei care se pocăiesc și îi iubește pe cei care se curățesc.47
Coran 2:222
Mai mult, El — Preaslăvitul — Se bucură de pocăința celor care se întorc la El, deși El este Cel fără nevoie de nimeni, Cel vrednic de laudă.
لله أفرح بتوبة عبده من أحدكم سقط على بعيره وقد أضله في أرض فلاة لله أشد فرحًا بتوبة عبده حين يتوب إليه من أحدكم كان على راحلته بأرض فلاة فانفلتت منه وعليها طعامه وشرابه فأيس منها، فأتى شجرة فاضطجع في ظلها قد أيس من راحلته، فبينما هو كذلك إذ هو بها قائمة عنده، فأخذ بخطامها ثم قال من شدة الفرح: اللهم أنت عبدي وأنا ربك، أخطأ من شدة الفرح
În cele două Ṣaḥīḥ, Anas ibn Mālik — Allah să fie mulțumit de el — spune că Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Allah Se bucură de pocăința robului Său mai mult decât unul dintre voi care își găsește cămila după ce a pierdut-o într-un ținut pustiu”. Într-o relatare a lui Muslim: „Allah Se bucură de pocăința robului Său, când acesta se întoarce la El, mai mult decât unul dintre voi care se afla cu animalul său de călărie într-un ținut pustiu, iar acesta i-a scăpat, ducându-i hrana și apa. Deznădăjduind că-l va mai găsi, omul a venit la un copac și s-a culcat la umbra lui, lipsit de nădejde în privința animalului său. Pe când se afla așa, iată că animalul stătea lângă el. L-a apucat de căpăstru și apoi, de bucurie, a spus: «O, Allah, Tu ești robul meu și eu sunt domnul Tău!» A greșit din pricina bucuriei prea mari”.48
Să se știe că poarta pocăinței rămâne deschisă, oricât de gravă ar fi fărădelegea și oricât de mare ar fi păcatul. Allah Preaînaltul spune:
وَهُوَ ٱلَّذِى يَقْبَلُ ٱلتَّوْبَةَ عَنْ عِبَادِهِۦ وَيَعْفُوا۟ عَنِ ٱلسَّيِّـَٔاتِ
El este Cel care primește pocăința robilor Săi și iartă faptele rele.49
Coran 42:25
El, Preaslăvitul, spune:
وَمَن يَعْمَلْ سُوٓءًا أَوْ يَظْلِمْ نَفْسَهُۥ ثُمَّ يَسْتَغْفِرِ ٱللَّهَ يَجِدِ ٱللَّهَ غَفُورًا رَّحِيمًا
Cine săvârșește un rău ori se nedreptățește pe sine, apoi Îi cere iertare lui Allah, Îl va găsi pe Allah Iertător, Îndurător.50
Coran 4:110
Și Preaînaltul spune:
قُلْ يَـٰعِبَادِىَ ٱلَّذِينَ أَسْرَفُوا۟ عَلَىٰٓ أَنفُسِهِمْ لَا تَقْنَطُوا۟ مِن رَّحْمَةِ ٱللَّهِ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ يَغْفِرُ ٱلذُّنُوبَ جَمِيعًا ۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلْغَفُورُ ٱلرَّحِيمُ
Spune: „O, robii Mei care ați întrecut măsura împotriva voastră! Nu deznădăjduiți de mila lui Allah! Allah iartă toate păcatele. El este Iertătorul, Îndurătorul”.51
Coran 39:53
Mai mult, El — Cel Măreț și Preaînalt — spune despre ipocriți:
إِنَّ ٱلْمُنَـٰفِقِينَ فِى ٱلدَّرْكِ ٱلْأَسْفَلِ مِنَ ٱلنَّارِ وَلَن تَجِدَ لَهُمْ نَصِيرًا إِلَّا ٱلَّذِينَ تَابُوا۟ وَأَصْلَحُوا۟
Ipocriții vor fi în treapta cea mai de jos a Focului și nu vei găsi pentru ei niciun ajutor, în afară de cei care se pocăiesc și se îndreaptă.52
Coran 4:145–146
Despre creștini spune:
لَّقَدْ كَفَرَ ٱلَّذِينَ قَالُوٓا۟ إِنَّ ٱللَّهَ ثَالِثُ ثَلَـٰثَةٍ ۘ وَمَا مِنْ إِلَـٰهٍ إِلَّآ إِلَـٰهٌ وَٰحِدٌ ۚ وَإِن لَّمْ يَنتَهُوا۟ عَمَّا يَقُولُونَ لَيَمَسَّنَّ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ مِنْهُمْ عَذَابٌ أَلِيمٌ أَفَلَا يَتُوبُونَ إِلَى ٱللَّهِ وَيَسْتَغْفِرُونَهُۥ ۚ وَٱللَّهُ غَفُورٌ رَّحِيمٌ
Au fost necredincioși cei care au spus: „Allah este al treilea din trei”, deși nu este altă divinitate în afară de o singură Divinitate. Dacă nu încetează ceea ce spun, pe cei necredincioși dintre ei îi va atinge o pedeapsă dureroasă. Oare nu se întorc la Allah cu pocăință și nu-I cer iertare? Allah este Iertător, Îndurător.53
Coran 5:73–74
Iar despre oamenii șanțurilor, care au săpat șanțurile ca să-i chinuiască pe credincioși și să-i abată de la religia lor, spune:
إِنَّ ٱلَّذِينَ فَتَنُوا۟ ٱلْمُؤْمِنِينَ وَٱلْمُؤْمِنَـٰتِ ثُمَّ لَمْ يَتُوبُوا۟ فَلَهُمْ عَذَابُ جَهَنَّمَ وَلَهُمْ عَذَابُ ٱلْحَرِيقِ
Cei care i-au chinuit pe credincioși și pe credincioase, apoi nu s-au pocăit, vor avea parte de chinul Gheenei și de chinul arderii.54
Coran 85:10
Al-Ḥasan al-Baṣrī — Allah să aibă milă de el — a spus: „Priviți această generozitate și dărnicie! Ei i-au ucis pe apropiații lui Allah, iar El îi cheamă la pocăință și iertare”.55
De aceea, nimănui nu-i este îngăduit să-i facă pe oameni să deznădăjduiască de mila lui Allah, oricât de mari, de multe și de felurite ar fi păcatele lor, după cum nu-i este îngăduit nici să-i încurajeze la neascultare și la săvârșirea păcatelor.
Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de amândoi — a spus: „Cine, după aceasta, îi face pe robii lui Allah să piardă nădejdea în pocăință a tăgăduit Cartea lui Allah — Cel Atotputernic și Măreț”.56
Robul trebuie să se grăbească spre pocăință și spre împlinirea ei înainte să fie prea târziu. Profetul ﷺ a spus:
إن الله عز وجل يقبل توبة العبد ما لم يغرغر
Allah — Cel Atotputernic și Măreț — primește pocăința robului câtă vreme acesta nu a ajuns în agonia morții.57
Relatat de al-Tirmidhī.
El ﷺ a spus, de asemenea:
من تاب قبل أن تطلع الشمس من مغربها تاب الله عليه
Cine se pocăiește înainte ca soarele să răsară de la apus va avea pocăința primită de Allah.58
Relatat de Muslim.
Robul este dator, de asemenea, să se pocăiască de orice păcat și să împlinească toate condițiile pocăinței, pentru ca ea să fie primită.
Imamul al-Nawawī — Allah să aibă milă de el — a spus în marea sa carte Riyāḍ al-ṣāliḥīn: „Învățații au spus că pocăința se face de orice păcat. Dacă neascultarea este între rob și Allah Preaînaltul și nu ține de dreptul unui om, ea are trei condiții:
- Să înceteze păcatul.
- Să regrete săvârșirea lui.
- Să hotărască să nu se mai întoarcă niciodată la el.
Dacă lipsește una dintre cele trei, pocăința nu este valabilă. Dacă neascultarea ține de un om, condițiile sunt patru: cele trei de mai sus și eliberarea de dreptul celui păgubit. Dacă este vorba despre bani ori ceva asemănător, să-i înapoieze. Dacă este vorba despre pedeapsa pentru acuzația de adulter ori ceva asemănător, să se pună la dispoziția celui îndreptățit să o ceară sau să-i ceară iertarea. Dacă este vorba despre bârfă, să-i ceară dezlegare. Este dator să se pocăiască de toate păcatele. Dacă se pocăiește de unele dintre ele, potrivit celor care urmează adevărul, pocăința sa de acel păcat este valabilă, iar celelalte îi rămân”.59
Îl rugăm pe Allah să le dăruiască tuturor pocăință sinceră, să primească pocăința noastră, să ne spele păcatele și să ne răspundă rugii. El Aude și Răspunde.
Notele originale
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (1820) și Ṣaḥīḥ Muslim (1350).
Ṣaḥīḥ Muslim (121).
Ṣaḥīḥ Muslim (1349).
Ṣaḥīḥ Muslim (1348).
Sunan al-Nasāʾī (5/115). Al-Albānī — Allah să aibă milă de el — l-a declarat autentic în Ṣaḥīḥ al-jāmiʿ (2901).
Coran, al-Nūr, 24:31.
Coran, al-Taḥrīm, 66:8.
Coran, al-Furqān, 25:70.
Coran, al-Baqarah, 2:222.
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (6309) și Ṣaḥīḥ Muslim (2747).
Coran, al-Shūrā, 42:25.
Coran, al-Nisāʾ, 4:110.
Coran, al-Zumar, 39:53.
Coran, al-Nisāʾ, 4:145–146.
Coran, al-Māʾidah, 5:73–74.
Coran, al-Burūj, 85:10.
Menționat de Ibn Kathīr în comentariul său (8/393).
Menționat de Ibn Kathīr în comentariul său (7/99).
Sunan al-Tirmidhī (3537). Al-Albānī — Allah să aibă milă de el — l-a socotit bun în Ṣaḥīḥ al-jāmiʿ (1903).
Ṣaḥīḥ Muslim (2703).
Riyāḍ al-ṣāliḥīn, p. 7.