Text integral · Pasaje · 14
Credința
În limbă, credința înseamnă a socoti ceva adevărat. În terminologia religioasă, ea înseamnă rostire cu limba, faptă cu mădularele și convingere în inimă. Un exemplu de rostire este:
لا إله إلا الله
„Nu există alt dumnezeu demn de adorare în afară de Allah.”
Un exemplu de faptă este plecăciunea din rugăciune. Un exemplu de convingere este credința în Allah, în îngerii Săi și în celelalte lucruri în care trebuie să credem. Dovada că aceasta este credința este cuvântul Celui Preaînalt:
وَمَآ أُمِرُوٓا۟ إِلَّا لِيَعْبُدُوا۟ ٱللَّهَ مُخْلِصِينَ لَهُ ٱلدِّينَ حُنَفَآءَ وَيُقِيمُوا۟ ٱلصَّلَوٰةَ وَيُؤْتُوا۟ ٱلزَّكَوٰةَ ۚ وَذَٰلِكَ دِينُ ٱلْقَيِّمَةِ
„Nu li s-a poruncit decât să Îl adore pe Allah, dăruindu-I numai Lui credința, ca oameni care se îndreaptă spre adevăr, să împlinească rugăciunea și să dea zakāt. Aceasta este religia cea dreaptă.”120
Coran · 98:5
Astfel, El a inclus sinceritatea, rugăciunea și zakāt-ul în religie. Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a spus:
الإيمان بضع وسبعون شعبة، أعلاها شهادة أن لا إله إلا الله وأدناها إماطة الأذى عن الطريق
„Credința are peste șaptezeci de ramuri. Cea mai înaltă este mărturisirea că nu există alt dumnezeu demn de adorare în afară de Allah, iar cea mai de jos este îndepărtarea unui lucru vătămător de pe drum.”
Muslim l-a relatat cu formularea «فأفضلها قول لا إله إلا الله» — „cea mai bună dintre ele este rostirea «Nu există alt dumnezeu demn de adorare în afară de Allah»”, iar forma de bază se află în cele două Ṣaḥīḥ-uri.121
Credința crește prin ascultare și scade prin păcat, potrivit cuvintelor Celui Preaînalt:
فَزَادَهُمْ إِيمَـٰنًا
„Și aceasta le-a sporit credința.”122
Coran · 3:173
لِيَزْدَادُوٓا۟ إِيمَـٰنًا مَّعَ إِيمَـٰنِهِمْ
„Pentru ca ei să adauge credință la credința lor.”123
Coran · 48:4
Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a spus:
يخرج من النار من قال: لا إله إلا الله وفي قلبه مثقال برة، أو خردلة، أو ذرة من إيمان
„Va ieși din Foc cel care a spus «Nu există alt dumnezeu demn de adorare în afară de Allah» și are în inimă credință cât greutatea unui bob de grâu, a unei semințe de muștar ori a unui fir de praf.”
Al-Bukhārī l-a relatat cu o formulare asemănătoare.124
Profetul — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — a arătat astfel că există trepte ale credinței. Dacă sporirea ei este dovedită, este dovedită și scăderea ei, deoarece sporirea presupune că acela căruia i se adaugă ceva are mai puțin decât cel care are mai mult.
Notele originale
Coran, al-Bayyina, 98:5.
Relatat de Muslim, Cartea Credinței, nr. 35; și, pe scurt, de al-Bukhārī, cu formularea «الإيمان بضع وستون شعبة، والحياء شعبة من الإيمان» („Credința are peste șaizeci de ramuri, iar pudoarea este o ramură a credinței”), Cartea Credinței, nr. 9.
Coran, Āl ʿImrān, 3:173.
Coran, al-Fatḥ, 48:4.
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī, Cartea Credinței, nr. 44; relatat și de Muslim, Cartea Credinței, nr. 193.