Biblioteca · Ediție integrală HTML și EPUB

Zece însușiri ale unui pelerinaj primit

عشر صفات للحج المبرور

ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr

Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026

Ce deosebește un pelerinaj primit? Zece însușiri întemeiate pe Coran și Sunnah: sinceritatea, urmarea Profetului, evlavia, ferirea de păcate și certuri, bunătatea față de ceilalți, averea permisă și pomenirea lui Allah. Îndrumări pentru pelerinaj și pentru viața de după întoarcere.

Cuprinsul cărții

Căutarea include textul și notele din toate capitolele.

Mărimea textului
20px

Text integral · Pasaje · 13

Bunătatea față de pelerini și cinstirea lor

De la Profet ﷺ s-a transmis în mod autentic:

الْحَاجُّ وَالْمُعْتَمِرُ وَفْدُ اللَّهِ، دَعَاهُمْ فَأَجَابُوهُ، وَسَأَلُوهُ فَأَعْطَاهُمْ

„Cel care face pelerinajul și cel care face ʿumrah sunt oaspeții lui Allah. El i-a chemat, iar ei I-au răspuns; ei I-au cerut, iar El le-a dăruit.”26

Din binele pelerinajului face parte ca pelerinul să le facă bine oaspeților lui Allah, oaspeților Celui Milostiv, în toate felurile: să le dea mâncare, să le dea apă de băut, să răspândească salutul păcii, să vorbească blând, să îl îndrume pe cel rătăcit, să îl învețe pe cel neștiutor, să îl ajute pe cel aflat în nevoie și alte asemenea fapte bune.

Al-Ḥāfiẓ Ibn Ḥajar, Allah să aibă milă de el, a spus: „La Aḥmad și al-Ḥākim se află un hadith de la Jābir, Allah să fie mulțumit de el: au întrebat: «O, Trimis al lui Allah, în ce constă binele pelerinajului?» El a răspuns: «În a-i hrăni pe oameni și a răspândi salutul păcii.» În lanțul său de transmitere există slăbiciune. Dacă ar fi fost dovedit, aceasta ar fi fost explicația care trebuia adoptată, în locul celorlalte.”27
Khālid ibn ʿAbd al-Raḥmān, Allah să aibă milă de el, a relatat: „L-am întrebat pe Saʿīd ibn Jubayr: «Care pelerin este cel mai bun?» A răspuns: «Cel care îi hrănește pe oameni și își păzește limba.»” El a mai spus: „Al-Thawrī, Allah să aibă milă de el, ne-a relatat: «Am auzit că aceasta ține de binele pelerinajului.»”28
În Tārīkh Baghdād se relatează că, atunci când ʿAbd Allāh ibn al-Mubārak, Allah să aibă milă de el, dorea să facă pelerinajul împreună cu frații săi din Marw, le spunea: „Aduceți banii pentru cheltuielile voastre!” Îi lua, îi punea într-o ladă și îi încuia. Apoi le închiria mijloace de călătorie și continua să cheltuiască pentru ei, dându-le cele mai bune mâncăruri și dulciuri. Îi ducea din Marw la Bagdad, în cea mai bună înfățișare și cu cea mai aleasă purtare… Când ajungeau la Mecca și își încheiau pelerinajul, îl întreba pe fiecare: „Ce ți-a cerut familia să îi cumperi din mărfurile Meccăi?” Fiecare îi spunea ce anume, iar el le cumpăra acele lucruri. Apoi îi scotea din Mecca și continua să cheltuiască pentru ei până ajungeau la Marw. După trei zile le pregătea un ospăț și le dădea veșminte. După ce mâncau și se bucurau, cerea lada, o deschidea și îi înapoia fiecăruia punguța sa, pe care îi scrisese numele.29

Din bunătatea față de pelerini face parte și ferirea de a le face rău. De aceea, în timpul pelerinajului, Profetul ﷺ le spunea oamenilor:

أَيُّهَا النَّاسُ؛ السَّكِينَةَ السَّكِينَةَ

„O, oameni, păstrați liniștea! Păstrați liniștea!”30

Când a văzut îmbulzeala pelerinilor la locurile aruncării pietricelelor, le-a spus:

يَا أَيُّهَا النَّاسُ، لَا يَقْتُلْ بَعْضُكُمْ بَعْضًا

„O, oameni, să nu vă omorâți unii pe alții!”31

Profetul ﷺ a spus în timpul pelerinajului:

„Știți cine este musulmanul?” Au răspuns: „Allah și Trimisul Său știu cel mai bine.” A spus: „Cel de a cărui limbă și mână sunt feriți musulmanii.” A întrebat: „Știți cine este credinciosul?” Au răspuns: „Allah și Trimisul Său știu cel mai bine.” A spus: „Cel căruia credincioșii îi încredințează viețile și averile lor. Iar cel care emigrează este acela care părăsește răul și se ferește de el.”32

Fiecare musulman, și mai ales cel pe care Allah l-a cinstit cu pelerinajul, este dator să îi cinstească pe oaspeții Celui Milostiv, să îi întâmpine cu bucurie pe oaspeții lui Allah, să le respecte drepturile și rangul, să îi trateze în cel mai bun fel și cu cea mai frumoasă purtare și să se ferească de a le face rău. Pelerinajul îl educă pe om în însușirea unui caracter ales: bunătatea față de oameni, răbdarea, blândețea, cumpătarea și buna purtare.

Notele originale

  1. Relatat de Ibn Mājah în Sunan (2893); al-Albānī l-a declarat autentic în Al-Silsilah al-ṣaḥīḥah (1820).

  2. Fatḥ al-Bārī, 3/382.

  3. Relatat de ʿAbd al-Razzāq în Muṣannaf (8816).

  4. Vezi al-Khaṭīb al-Baghdādī, Tārīkh Baghdād, 11/395, cu ușoare adaptări.

  5. Relatat de Muslim în Ṣaḥīḥ (1218).

  6. Relatat de Abū Dāwūd în Sunan (1966); al-Albānī l-a apreciat drept bun în Al-Silsilah al-ṣaḥīḥah (2445).

  7. Relatat de Aḥmad în Musnad (6925); al-Albānī l-a declarat autentic în Ṣaḥīḥ al-Targhīb wa-l-tarhīb (2555).

Despre ediție și verificarea textului

Textul integral păstrează pasajele, citatele, referințele și notele manuscrisului românesc aprobat. Text integral în română, cu citatele arabe prezente în manuscrisul aprobat. Căutarea și acțiunile de studiu sunt instrumente ale acestei ediții digitale.

ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr, ʿAshr ṣifāt li-l-ḥajj al-mabrūr, ediția a II-a, 1447 H / 2026; pregătită de Khālid ibn ʿAbd Allāh al-Kundarī.

Revizuire asistată de IA încheiată pentru sursele aprobate și legate prin amprente digitale. Revizuire umană neefectuată.

Text arab coranic: Tanzil Project, text Uthmani v1.1, © 2007–2026, CC BY 3.0 · https://tanzil.net.