Virtuțile Islamului

Aceasta explică perspectivele din care inovația este mai rea decât păcatul mare. Una dintre ele este că făptuitorului ei nu i se înlesnește căința și că stăruie în inovația sa. Așa se întâmplă de obicei, fiindcă el crede că urmează adevărul, că are dreptate, că ceea ce face ține de religie și că este un bine. Prin urmare, nu se gândește să părăsească inovația. Păcătosul, în schimb, știe că greșește și că se împotrivește poruncii, se teme de Allah și se așteaptă la pedeapsă. De aceea, păcătosul se căiește curând și se rușinează. Adeptul inovației însă nu dă semne de regret, ci se bucură de inovația lui și îi cheamă și pe alții la ea. Unul dintre relele inovațiilor este, așadar, că omul cade în ele și îi cheamă pe alții la ele. Un alt rău al lor este că făptuitorului nu i se înlesnește căința, spre deosebire de cel care săvârșește un păcat mare, căruia adesea i se înlesnește căința.

Aceasta este relatată din hadithul lui Anas și dintre relatările mursal ale lui al-Ḥasan.

Comentariul

Este vorba despre această relatare: «Allah îl împiedică pe adeptul inovației să se căiască». Ea este transmisă ca relatare marfūʿ, atribuită Trimisului ﷺ,⁶¹ și ca relatare mursal de la al-Ḥasan.

Ibn Waḍḍāḥ a menționat de la Ayyūb, care a spus: «Era printre noi un om care susținea o anumită concepție, apoi a părăsit-o. M-am dus la Muḥammad ibn Sīrīn și i-am spus: „Ai aflat că cutare și-a părăsit concepția?” El a spus: „Vezi către ce se îndreaptă. Sfârșitul hadithului este mai greu pentru ei decât începutul: «Ies din Islam, apoi nu se mai întorc la el»”».⁶²

Comentariul

Acest om urma inovația khawārij și a părăsit-o. Cel care a văzut aceasta s-a bucurat și s-a dus la Muḥammad ibn Sīrīn, unul dintre imamii tābiʿīn, Allah să aibă milă de el. I-a dat vestea bună că omul își părăsise concepția. Ibn Sīrīn însă nu s-a bucurat, ci i-a spus: «Vezi către ce se îndreaptă», fiindcă el nu părăsea inovația pentru Sunnah, ci pentru o altă inovație. Aceasta arată înțelegerea lui profundă, Allah să aibă milă de el. De ce? Fiindcă Trimisul ﷺ a spus: «Ies din religie, apoi nu se mai întorc la ea». Ibn Sīrīn nu se aștepta ca acel om să se căiască de inovație, ci se aștepta să treacă de la inovația lui la una mai rea, potrivit cuvintelor Profetului ﷺ: «Ies din religie, apoi nu se mai întorc la ea». Aceasta este ceea ce se întâmplă îndeobște. O vedem și la khawārij de astăzi: chiar dacă îi previi zi și noapte și îi avertizezi iar și iar, ei nu se abat de la inovația lor. Acesta este un lucru văzut în realitate. Ei cred că urmează adevărul și că au dreptate, iar Satana le înfrumusețează această concepție, astfel încât nu se văd decât pe calea adevărului. Dacă omul nu își recunoaște greșeala, este încercat cu ceva mai grav. Așa este starea adepților inovațiilor. Din înțelegerea profundă a imamului Muḥammad ibn Sīrīn, Allah să aibă milă de el, face parte faptul că nu se aștepta ca adeptul khawārij să se căiască de inovație, ci se aștepta să treacă la o inovație mai gravă. El a dedus aceasta din cuvintele Trimisului ﷺ: «Ies din religie, apoi nu se mai întorc la ea». Trimisul nu vorbește după bunul plac și cele vestite de el ﷺ trebuie să se împlinească.

Aḥmad ibn Ḥanbal a fost întrebat ce înseamnă aceasta, iar el a spus: «Nu i se înlesnește căința».

Comentariul

El a fost întrebat despre cuvintele Profetului ﷺ: «Ies din religie, apoi nu se mai întorc la ea». Înțelesul este că nu li se înlesnește căința, fiindcă tawbah, căința, înseamnă întoarcere. Se spune tāba atunci când cineva s-a întors; tāba sau anāba înseamnă că s-a întors de la greșeala lui. Ei însă nu se căiesc.