Text integral · Pasaje · 21
Principiul al șaselea — Dreptatea între copii
Căutarea dreptății între copii și îndepărtarea de părtinire, nedreptate și asuprire sunt printre cele mai importante temelii care înrâuresc educarea lor. Dacă tatăl nu este drept între copiii săi, aceasta naște între ei dușmănie, invidie și ură.
Dimpotrivă, dacă are grijă să fie drept între ei, aceasta este una dintre cele mai mari pricini ale afecțiunii și iubirii lor reciproce și ale bunătății lor față de el.
În Ṣaḥīḥ al-Bukhārī se relatează de la an-Nuʿmān ibn Bashīr, Allah să fie mulțumit de amândoi, că tatăl său i-a dăruit un pământ, iar mama sa i-a cerut tatălui să-l ia martor pe Trimisul lui Allah ﷺ. Când a venit la Trimisul lui Allah ﷺ, acesta l-a întrebat:
أعطيتَ سائرَ ولدِكَ مثلَ هذا؟
„Le-ai dat și celorlalți copii ai tăi la fel?”
El a răspuns:
لا
„Nu.”
Profetul ﷺ a spus:
فاتَّقوا اللهَ واعدلوا بينَ أولادِكم
„Temeți-vă de Allah și fiți drepți între copiii voștri!”19
Într-o relatare consemnată de Muslim, Profetul ﷺ l-a întrebat:
أيسرُّكَ أن يكونوا إليكَ في البِرِّ سواءً؟
„Te-ar bucura ca ei să fie la fel de buni cu tine?”
El a răspuns:
بلى
„Da.”
Atunci a spus:
فلا إذًا
„În acest caz, nu [face aceasta]!”20
Într-o altă relatare a spus:
لا أشهدُ على جورٍ
„Nu sunt martor la o nedreptate.”21
Iar într-o altă relatare:
فأشهدْ على هذا غيري
„Ia pe altcineva martor pentru aceasta!”22
Profetul ﷺ a spus aceste cuvinte
تهديدًا له، وإلا فمَن الذي يطيبُ قلبُه مِن المسلمينَ أن يشهدَ على ما حكمَ النبيُّ ﷺ بأنَّه جورٌ، وأنَّه لا يصلحُ، وأنَّه خلافُ تقوى اللهِ، وأنَّه خلافُ العدلِ؟!
„ca o avertizare. Altfel, care musulman ar putea primi cu inima împăcată să fie martor la un lucru pe care Profetul ﷺ l-a socotit nedreptate, despre care a spus că nu se cuvine, că este potrivnic temerii de Allah și că este potrivnic dreptății?!”23
Aceasta este o avertizare puternică împotriva părtinirii și nedreptății între copii și o arătare a urmărilor lor: lipsa de respect și de bunătate față de părinți, ruperea legăturilor și înstrăinarea dintre frați.
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī în Ṣaḥīḥ-ul său, nr. 2587.
Relatat de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său, nr. 1623.
Relatat de al-Bukhārī în Ṣaḥīḥ-ul său, nr. 2650, și de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său, nr. 1623.
Relatat de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său, nr. 1623.
Iʿlām al-muwaqqiʿīn de Ibn al-Qayyim (4/133).