Text integral · Pasaje · 14
Principiul al doilea — Sădirea credinței și a convingerii corecte
Convingerea și credința sunt temelia pe care se clădesc celelalte fapte. Dacă temelia este bună, urmările ei vor fi bune și vor aduce roade frumoase, după cum a spus Preaînaltul:
أَلَمْ تَرَ كَيْفَ ضَرَبَ ٱللَّهُ مَثَلًا كَلِمَةً طَيِّبَةً كَشَجَرَةٍ طَيِّبَةٍ أَصْلُهَا ثَابِتٌ وَفَرْعُهَا فِى ٱلسَّمَآءِ تُؤْتِىٓ أُكُلَهَا كُلَّ حِينٍۭ بِإِذْنِ رَبِّهَا ۗ وَيَضْرِبُ ٱللَّهُ ٱلْأَمْثَالَ لِلنَّاسِ لَعَلَّهُمْ يَتَذَكَّرُونَ وَمَثَلُ كَلِمَةٍ خَبِيثَةٍ كَشَجَرَةٍ خَبِيثَةٍ ٱجْتُثَّتْ مِن فَوْقِ ٱلْأَرْضِ مَا لَهَا مِن قَرَارٍ
„Oare nu vezi cum Allah a dat drept pildă un cuvânt bun, asemenea unui pom bun, cu rădăcina bine înfiptă și cu ramurile în cer? Își dă roadele în fiecare vreme, cu îngăduința Domnului său. Allah le dă oamenilor pilde, poate că își vor aminti. Iar pilda unui cuvânt rău este asemenea unui pom rău, smuls de pe fața pământului, fără statornicie.”
[Ibrāhīm, 14:24–26]
Dacă rădăcina unui pom este tăiată, pomul moare. Tot astfel, religia nu este de folos dacă nu se întemeiază pe tawḥīd. Locul tawḥīd-ului în religie este asemenea rădăcinilor pentru pomi și al temeliei pentru clădire.
De aceea, în cele două revelații se află numeroase texte despre însemnătatea întăririi convingerii sănătoase și a credinței corecte în sufletele copiilor încă de mici. Între ele se află ceea ce Allah, Cel Măreț și Preaînalt, a pomenit din sfaturile lui Luqmān cel înțelept, Allah să aibă milă de el, către fiul său, pe care îl povățuia, subliniind această temelie măreață. Primul lucru pe care Luqmān, Allah să aibă milă de el, i l-a spus fiului său a fost:
يَـٰبُنَىَّ لَا تُشْرِكْ بِٱللَّهِ ۖ إِنَّ ٱلشِّرْكَ لَظُلْمٌ عَظِيمٌ
„Fiul meu, nu-I face asociați lui Allah! Asocierea este, cu adevărat, o nedreptate uriașă.”
[Luqmān, 31:13 — fragment]
El și-a început acest sfat oprindu-l de la asociere și prevenindu-l împotriva ei. Aceasta fiindcă asocierea este cel mai primejdios păcat și anulează toate faptele.
Asocierea înseamnă punerea altcuiva pe același plan cu Allah într-un lucru care ține de drepturile lui Allah, Cel Măreț și Preaînalt. Preaînaltul ne-a spus despre politeiști că, atunci când vor intra în Foc în Ziua Învierii, vor spune cu mâhnire și regret:
تَٱللَّهِ إِن كُنَّا لَفِى ضَلَـٰلٍ مُّبِينٍ إِذْ نُسَوِّيكُم بِرَبِّ ٱلْعَـٰلَمِينَ
„Pe Allah, am fost într-o rătăcire vădită când vă puneam pe același plan cu Domnul lumilor!”
[Ash-Shuʿarāʾ, 26:97–98]
Între sfaturile lui Luqmān către fiul său se afla și amintirea faptului că Allah veghează și cuprinde totul. El a spus:
يَـٰبُنَىَّ إِنَّهَآ إِن تَكُ مِثْقَالَ حَبَّةٍ مِّنْ خَرْدَلٍ فَتَكُن فِى صَخْرَةٍ أَوْ فِى ٱلسَّمَـٰوَٰتِ أَوْ فِى ٱلْأَرْضِ يَأْتِ بِهَا ٱللَّهُ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَطِيفٌ خَبِيرٌ
„Fiul meu, chiar de ar fi ceva cât greutatea unui bob de muștar și s-ar afla într-o stâncă, în ceruri sau în pământ, Allah îl va aduce. Allah este Pătrunzător și Bineștiutor.”
[Luqmān, 31:16]
Aceasta îi îndeamnă pe ambii părinți să se îngrijească să-și educe copiii în conștiința că Allah Preaînaltul veghează asupra lor și că El îi vede.
Sădirea acestei convingeri în sufletele copiilor întărește în ei treapta desăvârșirii, iḥsān, și îi pregătește să fie conștienți de veghea lui Allah, Cel Măreț și Preaînalt, în toate faptele lor. Cu atât mai mult în vremea noastră, când aparatele s-au răspândit, împreună cu otrăvurile și marile rele care pot fi transmise prin ele.
Profetul ﷺ a avut cea mai mare grijă să lămurească aceste convingeri și să le sădească în sufletele tinerilor. Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi, a spus:
كنتُ خلفَ رسولِ اللهِ ﷺ يومًا، فقال: يا غلامُ! إنِّي أُعلِّمُكَ كلماتٍ: احفظِ اللهَ يحفظْكَ، احفظِ اللهَ تجدْه تجاهَكَ، إذا سألتَ فاسألِ اللهَ، وإذا استعنتَ فاستعنْ باللهِ، واعلم أنَّ الأمَّةَ لو اجتمعتْ على أن ينفعوكَ بشيءٍ لم ينفعوكَ إلا بشيءٍ قد كتبَه اللهُ لكَ، ولو اجتمعوا على أن يضرُّوكَ بشيءٍ لم يضرُّوكَ إلا بشيءٍ قد كتبَه اللهُ عليكَ، رُفعتِ الأقلامُ، وجفَّتِ الصُّحفُ
„Într-o zi mă aflam în spatele Trimisului lui Allah ﷺ, iar el mi-a spus: «Băiete, te voi învăța câteva cuvinte. Păzește poruncile lui Allah și El te va păzi! Păzește poruncile lui Allah și Îl vei găsi înaintea ta! Când ceri, cere-I lui Allah; când cauți ajutor, caută ajutor la Allah. Să știi că, dacă întreaga comunitate s-ar aduna să-ți facă un bine, nu ți-ar face decât binele pe care Allah l-a scris pentru tine. Iar dacă s-ar aduna să-ți facă vreun rău, nu ți-ar face decât răul pe care Allah l-a scris asupra ta. Penele au fost ridicate, iar filele s-au uscat.»”10
Notele originale
Relatat de at-Tirmidhī în Al-Jāmiʿ, nr. 2516; al-Albānī l-a autentificat în Al-Mishkāh, nr. 5302.