Zece mijloace de protecție împotriva vrăjitoriei și a deochiului

**Al șaptelea mijloc.** Printre cauzele pentru care dușmanii capătă putere asupra robului și îl vatămă se află păcatele și neascultările sale. Allah spune:

„Orice nenorocire vă ajunge este din pricina a ceea ce au agonisit mâinile voastre, iar El iartă multe.”

De aceea, căința către Allah pentru păcate este un mare mijloc pentru tratarea bolilor și a suferințelor, pentru risipirea grijilor și pentru îndepărtarea nenorocirilor. Porunca lui Allah către robii Săi de a se căi cu sinceritate se repetă în mai multe locuri din Cartea Sa, precum în cuvintele:

„O, voi cei care credeți! Întoarceți-vă către Allah printr-o căință sinceră!”

Și în cuvintele Sale:

„Și căiți-vă cu toții către Allah, o, voi credincioșilor, ca să izbândiți!”

Învățații au arătat că o căință sinceră are trei condiții, care trebuie să fie prezente la cel care se căiește pentru ca aceasta să fie valabilă:

**Prima condiție:** părerea de rău pentru săvârșirea păcatului. **A doua condiție:** încetarea deplină a păcatului, care cuprinde și îndepărtarea de cauzele și de mijloacele care duc la el. **A treia condiție:** hotărârea fermă de a nu se mai întoarce la el.

Dacă păcatul săvârșit privește drepturile oamenilor, se adaugă o a patra condiție: înapoierea dreptului către cel căruia îi aparține ori cererea iertării și a îngăduinței lui.

Eruditul Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el, a spus: „Nimeni care îl vatămă pe rob nu dobândește putere asupra lui decât din pricina unui păcat pe care acesta îl cunoaște ori nu îl cunoaște. Păcatele pe care robul nu le cunoaște sunt de multe ori mai multe decât cele pe care le cunoaște, iar cele pe care le uită, deși le-a cunoscut și le-a săvârșit, sunt de multe ori mai multe decât cele pe care și le amintește… Când robul este nedreptățit și vătămat și când potrivnicii capătă putere asupra lui, nimic nu-i este mai folositor decât căința sinceră.”¹²

Tocmai din pricina lucrului pe care l-a amintit eruditul Ibn al-Qayyim, robul are nevoie să se căiască sincer pentru toate păcatele săvârșite, fie că le cunoaște, fie că nu le cunoaște. Poate că puterea dobândită de dușman asupra lui este o înștiințare și un prilej de a se întoarce la Allah și de a-și înnoi credința.

Câți oameni nu au mers multă vreme în nepăsare, apoi un dușman a căpătat putere asupra lor prin invidie, prin vrăjitorie sau prin altceva! Această nenorocire a devenit un prilej să-și amintească numeroasele păcate și neglijența față de dreptul lui Allah. Astfel, omul se întoarce la Domnul său, revine smerit la El și se căiește sincer pentru toate acestea. Acesta este un bine și o izbândă pentru credincios: nenorocirea și încercarea sa s-au preschimbat, în privința lui, într-o binefacere și într-un dar. Acesta este harul lui Allah, pe care îl dăruiește cui voiește.