Zece mijloace de izbăvire

Allah Preaînaltul a spus:

„Cei care ascultă de Allah și de Trimisul Său, se tem de Allah și au evlavie față de El, aceia sunt cei care izbândesc.”

Allah a pomenit în acest verset lucruri fără de care nu se dobândesc izbânda, izbăvirea și reușita: ascultarea de Allah și ascultarea de Trimisul Său ﷺ prin urmarea Sunnei sale, despre care s-a vorbit deja. Celelalte două sunt teama evlavioasă de Allah și evlavia față de El.

Teama evlavioasă de Allah este o temelie măreață a izbăvirii în Ziua Învierii. Allah i-a descris pe oamenii credinței și ai izbăvirii drept cei care sunt:

„Plini de teamă față de Domnul lor.”

Și i-a descris prin cuvintele:

„Credincioșii sunt numai aceia ale căror inimi se cutremură atunci când este pomenit Allah.”

Aceasta deoarece teama evlavioasă de Allah îl îndeamnă pe om să părăsească faptele urâte, să împlinească ascultarea și să se îndrepte către actele de adorare.

De aceea, al-Ḥasan al-Baṣrī, Allah să aibă milă de el, a spus: „Credinciosul îmbină săvârșirea binelui cu teama, iar ipocritul îmbină săvârșirea răului cu sentimentul de siguranță.” Apoi al-Ḥasan a recitat:

„Cu adevărat, cei care sunt plini de teamă față de Domnul lor.”¹⁹

Teama evlavioasă de Allah se dobândește prin cunoașterea numelor Sale cele mai frumoase și a atributelor Sale cele mai înalte și prin cugetarea la semnele lui Allah din creație și din Legea Sa. Cu cât robul Îl cunoaște mai bine pe Allah, cu atât se teme mai mult de El. Preaînaltul a spus:

„Dintre robii Săi, numai învățații se tem de Allah.”

Cât despre evlavia față de Allah, ea cuprinde tot binele pentru rob și este o mare cauză a izbăvirii în Ziua Învierii, după cum a spus Preaînaltul:

„Allah îi va izbăvi pe cei evlavioși prin izbânda lor: răul nu îi va atinge și nu vor fi întristați.”

Allah a mai spus:

„Și i-am izbăvit pe cei care au crezut și au fost evlavioși.”

Și a spus:

„Și i-am izbăvit pe cei care au crezut și au fost evlavioși.”

În înțelesul său de bază, cuvântul taqwā — evlavie — provine din ideea de ocrotire. Una dintre cele mai frumoase definiții este cea dată de Ṭalq ibn Ḥabīb, Allah să aibă milă de el, atunci când a fost rugat: „Descrie-ne evlavia!” El a spus:

„Evlavia este să lucrezi în ascultare de Allah, nădăjduind mila lui Allah, pe o lumină de la Allah. Și evlavia este să părăsești neascultarea de Allah, temându-te de pedeapsa lui Allah, pe o lumină de la Allah.”²⁰

Fără îndoială, cel care împlinește îndatoririle Islamului și obligațiile religiei și se ferește de cele interzise și de păcate este cel izbăvit și cel care reușește în această lume și în Viața de Apoi.

S-a transmis în mod autentic de la Jābir ibn ʿAbd Allāh, Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său, că al-Nuʿmān ibn Qawqal, Allah să fie mulțumit de el, a venit la Profet ﷺ și a întrebat: „O, Trimis al lui Allah! Spune-mi: dacă împlinesc rugăciunile obligatorii, mă feresc de cele interzise și socotesc permise cele permise, voi intra în Paradis?” El ﷺ a răspuns: „Da.”²¹

Pentru fiecare om care se luptă cu sine și se ține cu răbdare de împlinirea obligațiilor și de părăsirea celor interzise, Allah va rândui izbăvirea și îl va călăuzi pe calea cea dreaptă. Preaînaltul a spus:

„Pe cei care se străduiesc pentru Noi îi vom călăuzi pe căile Noastre. Allah este, cu adevărat, alături de cei care fac bine.”

Împlinirea a ceea ce este poruncit și părăsirea a ceea ce este oprit trebuie să se întemeieze pe lumină și cunoaștere, pentru ca robul să știe de ce să se ferească. Preaînaltul a spus:

„Astfel ți-am revelat un duh, din porunca Noastră. Tu nu știai ce este Cartea și nici credința, însă Noi am făcut din el o lumină prin care îi călăuzim pe cei pe care voim dintre robii Noștri.”

Bakr ibn Khunays, Allah să aibă milă de el, a spus: „Cum poate fi evlavios cel care nu știe de ce să se ferească?”²²