Ghid pentru ʿumrah și hajj

Hady îi revine celui care face tamattuʿ și celui care face qirān. Celui care face ifrād nu îi revine.

Cel care face tamattuʿ este acela care intră în iḥrām pentru ʿumrah în lunile pelerinajului, adică după intrarea lunii Shawwāl, apoi face ḥajj în același an. Cine intră în iḥrām pentru ʿumrah înainte de începutul lui Shawwāl nu face tamattuʿ și nu îi revine hady, indiferent dacă a postit Ramaḍān la Makkah sau nu. Postul lunii Ramaḍān la Makkah nu are vreun efect în această privință: condiția este momentul încheierii intrării în iḥrām pentru ʿumrah. Cine intră înainte de începutul lui Shawwāl nu datorează hady. Cine intră după începutul lui Shawwāl face tamattuʿ și datorează hady dacă sunt îndeplinite condițiile obligației.

Ceea ce cred unii oameni, că temeiul obligației de hady ar fi faptul de a nu posti Ramaḍān la Makkah, astfel încât cine a postit acolo nu ar aduce hady și cine nu a postit acolo ar aduce, este greșit.

Cel care face qirān este acela care intră în iḥrām pentru ʿumrah și ḥajj împreună sau intră pentru ʿumrah, apoi adaugă ḥajj-ul înainte de a începe ṭawāf-ul ei.

Hady nu le revine celui care face tamattuʿ sau celui care face qirān decât dacă nu sunt dintre locuitorii din apropierea Moscheii Sacre. Dacă sunt dintre aceștia, nu datorează hady. Locuitorii din apropierea Moscheii Sacre sunt oamenii din Makkah și cei aflați aproape de ea, astfel încât distanța dintre ei și teritoriul sacru nu este considerată o călătorie potrivit uzanței oamenilor.

Aceștia nu datorează hady. Dar cei aflați departe de teritoriul sacru, la o distanță considerată călătorie, precum locuitorii din Jeddah, datorează hady.

Dacă un locuitor din Makkah călătorește în altă parte pentru a învăța ori în alt scop, apoi se întoarce și face tamattuʿ, nu datorează hady. Contează locul său de ședere și de locuire, care este Makkah. Dar dacă se mută din Makkah pentru a locui în altă parte, apoi revine și face tamattuʿ, datorează hady, deoarece atunci nu mai este dintre locuitorii din apropierea Moscheii Sacre.

Hady-ul obligatoriu pentru tamattuʿ și qirān este o oaie ori o capră care îndeplinește condițiile jertfei de sărbătoare, a șaptea parte dintr-o cămilă sau a șaptea parte dintr-o vită. Cine nu poate aduce hady postește trei zile în timpul pelerinajului și șapte zile după întoarcerea la familia sa. Cele trei zile pot fi postite în zilele al-Tashrīq, adică în zilele de 11, 12 și 13 Dhū al-Ḥijjah. Le poate posti și mai devreme, după intrarea în iḥrām pentru ʿumrah, însă nu postește în ziua sărbătorii și nici în ziua de ʿArafah, deoarece Profetul, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui, a interzis postul în cele două zile de sărbătoare și în ziua de ʿArafah. Cele trei zile pot fi postite consecutiv ori separat, dar nu se amână după zilele al-Tashrīq. Celelalte șapte se postesc după întoarcerea la familie, consecutiv ori separat, după cum dorește.

Zilele în care se înjunghie hady sunt patru: ziua sărbătorii și cele trei zile de după ea. Cine înjunghie înainte de aceste zile aduce doar un animal pentru carne, care nu îi îndeplinește obligația de hady. Profetul, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui, nu și-a înjunghiat hady-ul înainte de ziua sărbătorii, iar hady ține de ritualurile pelerinajului. El a spus:

„Luați de la mine ritualurile voastre.”¹⁵

În hadith este relatat și că a spus:

„Toate zilele al-Tashrīq sunt zile de înjunghiere a jertfei.”¹⁶

Zilele al-Tashrīq sunt cele trei zile de după sărbătoare. În aceste zile, înjunghierea este permisă noaptea și ziua, dar ziua este mai bine. Este permisă atât la Minā, cât și la Makkah, însă la Minā este mai bine, în afară de cazul în care înjunghierea la Makkah le aduce mai mult folos săracilor, astfel încât aceștia se pot folosi de ea mai ușor decât la Minā. Atunci omul urmează ceea ce este mai potrivit și mai folositor. Prin urmare, nu este nicio problemă dacă își amână hady-ul până în ziua de 13 și îl înjunghie la Makkah.

Să se știe că obligativitatea hady-ului pentru cel care îl poate aduce sau a postului pentru cel care nu îl găsește nu este o amendă și nici o obosire fără folos a robului. Ea ține de împlinirea și desăvârșirea ritualului. Prin mila și bunătatea Sa, Allah le-a prescris robilor Săi ceea ce le desăvârșește adorarea, îi apropie de Domnul lor, le sporește răsplata și le înalță rangurile. Averea cheltuită este înlocuită de Allah, iar efortul este răsplătit cu recunoștință.

Mulți oameni nu iau în seamă acest folos și nu pun în socoteală răsplata. Îi vezi fugind de obligația de hady și încercând prin orice mijloc să o înlăture. Unii chiar fac numai ifrād pentru a nu fi obligați să aducă hady, lipsindu-se astfel de răsplata tamattuʿ-ului și a hady-ului. Aceasta este o neatenție asupra căreia trebuie atrasă luarea-aminte.