Siguranța țării: însemnătatea ei și căile de dobândire și păstrare

Mijloacele dobândirii și păstrării siguranței

Aceste mijloace sunt privite în lumina celor venite în Cartea lui Allah și în Sunna Profetului Său ﷺ. Am cugetat, în această privință, asupra textelor din Carte și Sunna și mi s-a arătat — iar știința este la Allah — că pricinile dobândirii siguranței și mijloacele păstrării ei se întorc la zece cauze.

Credința este temelia siguranței și cauza ei cea mai însemnată, fără de care nu există siguranță. Chiar și din punct de vedere al derivării lingvistice, cuvântul „credință” [īmān] este derivat din „siguranță” [amn], care este opusul fricii. Credința înseamnă siguranță, pace lăuntrică, liniște, încredere în Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, statornicie, mulțumire și supunere înaintea lui Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul. Cu cât partea robului din credință este mai mare, cu atât este mai mare partea sa din siguranță. Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a spus:

Cine crede și se îndreaptă nu va avea a se teme și nu va fi întristat.

Când frica și întristarea dispar, se dobândesc siguranța deplină, fericirea și izbânda veșnică.²

Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a spus:

Cei care cred și nu-și amestecă credința cu nedreptatea, aceia au siguranța și aceia sunt călăuziți.

Ia aminte la această rânduire a dobândirii siguranței și călăuzirii și la faptul că ele se dobândesc numai prin credința în Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul:

Cei care cred și nu-și amestecă credința cu nedreptatea.

Adică nu au amestecat-o cu asocierea vreunui partener lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul. Răsplata lor și rodul credinței lor sunt siguranța deplină și călăuzirea deplină în această lume și în Viața de Apoi. De aceea, partea oamenilor din siguranță și călăuzire este pe măsura părții lor din credință. În lumina acestui verset, ei pot fi împărțiți, în privința dobândirii siguranței, în trei categorii:

1. O categorie are siguranță deplină: aceștia sunt oamenii credinței depline.
2. O categorie nu are siguranță: aceștia sunt cei care nu au credință.
3. O categorie are o anumită parte de siguranță, fiindcă are o anumită parte de credință.

Credința și siguranța sunt legate: când există una, există și cealaltă, după cum nevătămarea este legată de Islam. Ia aminte în această privință la relatarea transmisă de al-Tirmidhī și de alții de la Ṭalḥah ibn ʿUbayd Allāh, Allah să fie mulțumit de el: când vedea luna nouă, Profetul ﷺ spunea:

O, Allah, fă să răsară asupra noastră cu binecuvântare și credință, cu nevătămare și Islam! Domnul meu și Domnul tău este Allah.

Al-Dārimī a transmis acest hadith de la ʿAbd Allāh ibn ʿUmar, Allah să fie mulțumit de amândoi, care a spus: când vedea luna nouă, Profetul ﷺ spunea:

Allah este Cel mai Mare! O, Allah, fă să răsară asupra noastră cu siguranță și credință, cu nevătămare și Islam! Domnul nostru și Domnul tău este Allah.

Siguranța însoțește, așadar, credința și îi este tovarășă, iar nevătămarea însoțește Islamul și îi este tovarășă. Cine caută siguranța și nevătămarea trebuie să se țină de credință și de Islam. De aceea, Islamul îi educă pe adepții săi în ceea ce le înfăptuiește siguranța. Ia aminte la hadithul lui Abū Hurayrah, potrivit căruia Profetul ﷺ a spus:

„Musulmanul este acela de a cărui limbă și mână musulmanii sunt feriți, iar credinciosul este acela căruia oamenii îi încredințează, fără teamă, viețile și averile lor.”⁵

Prin acest hadith știm că împlinirea credinței și a Islamului de către adepții lor — în forma lor corectă, cu regulile și limitele lor legiuite — este ceea ce le înfăptuiește siguranța și le aduce nevătămarea.

Dacă musulmanii nu sunt feriți de limba și de mâna unui musulman, aceasta ține de nedeplinătatea Islamului său. Dacă credincioșii nu se încred în cineva în privința averilor și a onoarei lor, aceasta ține de nedeplinătatea credinței sale, de slăbiciunea religiei și a legăturii sale cu Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul.

Când credința există între adepții ei în lumina Cărții lui Allah și a Sunnei Profetului Său ﷺ, există și siguranța, nevătămarea, liniștea și fericirea lor în această lume și în Viața de Apoi.