Biblioteca · Ediție integrală HTML și EPUB

Rodul cunoașterii este fapta

ثمرة العلم العمل

ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr

Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026

Cunoașterea prinde rădăcini și dă roade atunci când este împlinită. Zece principii, întemeiate pe Coran, Sunna și pilda înaintașilor, despre legătura dintre ceea ce știm și felul în care trăim.

Cuprinsul cărții

Căutarea include textul și notele din toate capitolele.

Mărimea textului
20px

Text integral · Pasaje · 21

Mustrarea celui care nu se preocupă de faptă

De la înaintași — Allah să aibă milă de ei — s-au transmis foarte multe cuvinte prin care îl mustră pe cel care nu se preocupă de faptă și nu-i poartă grijă. Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de el — a spus: „Cunoașterea care nu este pusă în practică este asemenea unei comori din care nu se cheltuiește pe calea lui Allah.”32

Imamul Aḥmad a fost întrebat despre un om care scrie multe hadithuri. El a răspuns: „Ar trebui să sporească punerea lor în practică pe măsura sporirii căutării.” Apoi a spus: „Calea cunoașterii este precum calea averii: atunci când averea crește, crește și zakāt-ul datorat pentru ea.”33

Al-Khaṭīb a spus: „După cum averile nu folosesc decât dacă sunt cheltuite, tot așa cunoștințele nu folosesc decât celui care le pune în practică și le respectă îndatoririle. Fiecare să privească la sine și să profite de timpul său. Șederea este scurtă, plecarea este aproape, drumul este înfricoșător, amăgirea este răspândită, primejdia este mare, iar Cel care cercetează vede limpede. Allah stă la pândă, iar la El sunt întoarcerea și revenirea:

فَمَن يَعْمَلْ مِثْقَالَ ذَرَّةٍ خَيْرًا يَرَهُۥ وَمَن يَعْمَلْ مِثْقَالَ ذَرَّةٍ شَرًّا يَرَهُۥ

«Cel care va face un bine cât greutatea unui fir de colb îl va vedea, iar cel care va face un rău cât greutatea unui fir de colb îl va vedea.»”34

Coran, 99:7–8

Al-Ḥasan al-Baṣrī — Allah să aibă milă de el — a spus: „Coranul a fost coborât pentru a fi pus în practică, însă oamenii au socotit însăși recitarea lui drept faptă.” Ibn al-Jawzī a amintit aceste cuvinte în Talbīs Iblīs și a explicat: „Adică s-au mărginit la recitare și au părăsit împlinirea lui.”35

Un om i-a spus lui Ibrāhīm ibn Adham: „Allah Preaînaltul a spus:

ٱدْعُونِىٓ أَسْتَجِبْ لَكُمْ

«Chemați-Mă și vă voi răspunde!»

Fragment coranic — Coran, 40:60

Atunci de ce Îl chemăm, dar nu ni se răspunde?” Ibrāhīm i-a răspuns: „Din cinci pricini.” Omul a întrebat: „Care sunt acestea?” El a spus: „L-ați cunoscut pe Allah, dar nu I-ați dat dreptul cuvenit; ați citit Coranul, dar nu ați pus în practică ceea ce cuprinde; ați spus: «Îl iubim pe Trimis ﷺ», dar ați părăsit Sunna sa; ați spus: «Îl blestemăm pe Iblīs», dar i-ați dat ascultare; iar a cincea: v-ați lăsat propriile cusururi și v-ați ocupat de cusururile oamenilor.”36

Sufyān al-Thawrī a spus: „Allah să aibă milă de Abū Ḥāzim!37 El a spus: «Oamenii de astăzi se mulțumesc cu cunoașterea și au părăsit fapta.»”38

Mālik ibn Dīnār a spus: „Dacă robul caută cunoașterea pentru faptă, cunoașterea îl face smerit; dacă o caută pentru altceva, ea îl sporește în nelegiuire ori în trufie.”39

ʿAbd Allāh ibn al-Muʿtazz a spus: „Cunoașterea fără faptă este asemenea unui pom fără roade.” A mai spus: „Cunoașterea fățarnicului se află în vorba sa, iar cunoașterea credinciosului în fapta sa.”

Maʿrūf al-Karkhī a spus: „Când Allah îi voiește binele unui rob, îi deschide poarta faptei și îi închide poarta certurilor. Iar când Allah îi voiește răul unui rob, îi deschide poarta certurilor și îi închide poarta faptei.”

Al-Ḥasan a auzit oameni certându-se și a spus: „Aceștia sunt oameni care s-au plictisit de adorare, cărora vorba le vine ușor și a căror grijă de a se feri de rău s-a împuținat; astfel, s-au apucat de vorbit.”40

Bishr ibn al-Ḥārith a spus: „Cunoașterea este bună pentru cel care o pune în practică. Cât de mult îl vatămă însă pe cel care nu o împlinește!” Iar Sufyān ibn ʿUyaynah a spus: „Dacă nu-ți folosește, cunoașterea îți dăunează.” Al-Khaṭīb a explicat: „Adică, dacă nu-i folosește prin faptul că o pune în practică, îi dăunează fiind o dovadă împotriva lui.”41

Printre cuvintele frumoase transmise în această privință este că Sufyān — Allah să aibă milă de el — a fost întrebat: „Îți este mai dragă căutarea cunoașterii sau fapta?” El a răspuns: „Cunoașterea se urmărește pentru faptă. Nu părăsi căutarea cunoașterii pentru faptă și nici fapta pentru căutarea cunoașterii.”42

Închei cu un îndemn măreț, grăitor, folositor și mișcător al lui al-Khaṭīb al-Baghdādī — Allah să aibă milă de el — din cartea sa Iqtiḍāʾ al-ʿIlm al-ʿAmal. El spune:43

„O, căutător al cunoașterii, te îndemn să fii sincer în intenția cu care o cauți și să te străduiești să împlinești ceea ce ea cere! Cunoașterea este un pom, iar fapta este rodul său. Nu este socotit învățat cel care nu pune în practică ceea ce știe. Nu te mulțumi cu fapta câtă vreme ești înstrăinat de cunoaștere și nu te mulțumi cu cunoașterea câtă vreme ești delăsător în faptă. Unește-le pe amândouă, chiar dacă partea ta din fiecare este mică. Nimic nu este mai slab decât un învățat a cărui cunoaștere oamenii o părăsesc din pricina căii sale stricate și un neștiutor pe care oamenii îl urmează în neștiința sa, privind la adorarea lui. Puțin din aceasta, împreună cu puțin din cealaltă, este mai aproape de izbăvire la sfârșit, dacă Allah Își dăruiește mila și Își desăvârșește binefacerea asupra robului Său.
Cât despre amânare și neglijență, iubirea traiului tihnit și lipsit de griji, alegerea odihnei și a vieții comode și înclinarea spre confort și belșug, sfârșitul acestor însușiri este vrednic de mustrare, iar urmările lor sunt urâte și grele. Cunoașterea se urmărește pentru faptă, după cum fapta se urmărește pentru izbăvire. Dacă fapta rămâne în urma cunoașterii, cunoașterea devine o povară asupra învățatului. Căutăm adăpost la Allah de o cunoaștere devenită povară, care aduce înjosire și ajunge un lanț în jurul gâtului celui care o are!” Aici se încheie cuvintele sale — Allah să aibă milă de el.

Aici se încheie cuvântul despre acest subiect. Îi cerem lui Allah să facă din el o dovadă în folosul nostru, nu împotriva noastră, să ne folosească prin ceea ce ne-a învățat, să ne învețe ceea ce ne este de folos, să ne sporească în cunoaștere și să îndrepte toate treburile noastre.

سُبْحَانَكَ اللَّهُمَّ وَبِحَمْدِكَ، أَشْهَدُ أَنْ لَا إِلَٰهَ إِلَّا أَنْتَ، أَسْتَغْفِرُكَ وَأَتُوبُ إِلَيْكَ

Slavă Ție, o, Allah, și laudă Ție! Mărturisesc că nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de Tine. Îți cer iertare și mă întorc la Tine cu căință.

Allah să-l binecuvânteze, să-i dăruiască pace, binecuvântări și har robului și Trimisului Său, Profetului nostru Muḥammad, familiei sale și tuturor companionilor săi.

Notele originale

  1. Relatat de al-Khaṭīb în Iqtiḍāʾ al-ʿIlm al-ʿAmal (12). Al-Albānī a spus: „Este un lanț oprit la companion, fără cusur însemnat.”

  2. Aceeași lucrare, nr. 148.

  3. Aceeași lucrare, p. 20.

  4. Talbīs Iblīs, p. 137.

  5. Jāmiʿ Bayān al-ʿIlm (1220).

  6. Este Salamah ibn Dīnār al-Aʿraj, dintre adoratorii demni de încredere.

  7. Relatat de imamul Aḥmad în al-ʿIlal (2659).

  8. Relatat de al-Khaṭīb în Iqtiḍāʾ al-ʿIlm al-ʿAmal (31, 32, 33). Al-Albānī a spus: „Este un lanț oprit la cel de la care se relatează, fără cusur însemnat.”

  9. Faḍl ʿIlm al-Salaf, p. 37.

  10. Toate aceste relatări se află în Iqtiḍāʾ al-ʿIlm al-ʿAmal de al-Khaṭīb.

  11. Relatat de Abū Nuʿaym în al-Ḥilyah (7/12).

  12. P. 18.

Despre ediție și verificarea textului

Textul integral păstrează pasajele, citatele, referințele și notele manuscrisului românesc aprobat. Text integral în română, cu citatele arabe prezente în manuscrisul aprobat. Căutarea și acțiunile de studiu sunt instrumente ale acestei ediții digitale.

Prima ediție arabă,1431h.,Medina; PDF oficial nr.30;49pagini;corp pp.4–48;cuprins p.49

Textul și notele reproduc ediția PDF publicată.

Ediție în limba română publicată de Institutul Tawhid. Distribuție gratuită.

Text arab coranic: Tanzil Project, Uthmani v1.1. © 2007–2026 Tanzil Project. Licență: Creative Commons Attribution 3.0 (CC BY 3.0). https://tanzil.net. Reproducere fără modificarea textului.