Text integral · Pasaje · 37
Cugetări despre coborârea privirii și păstrarea castității
تأملات في قوله تعالى: وقل للمؤمنات يغضضن من أبصارهن ويحفظن فروجهن
Allah Preaînaltul spune în sura an-Nūr:
وَقُل لِّلْمُؤْمِنَـٰتِ يَغْضُضْنَ مِنْ أَبْصَـٰرِهِنَّ وَيَحْفَظْنَ فُرُوجَهُنَّ وَلَا يُبْدِينَ زِينَتَهُنَّ إِلَّا مَا ظَهَرَ مِنْهَا ۖ وَلْيَضْرِبْنَ بِخُمُرِهِنَّ عَلَىٰ جُيُوبِهِنَّ ۖ وَلَا يُبْدِينَ زِينَتَهُنَّ إِلَّا لِبُعُولَتِهِنَّ أَوْ ءَابَآئِهِنَّ أَوْ ءَابَآءِ بُعُولَتِهِنَّ أَوْ أَبْنَآئِهِنَّ أَوْ أَبْنَآءِ بُعُولَتِهِنَّ أَوْ إِخْوَٰنِهِنَّ أَوْ بَنِىٓ إِخْوَٰنِهِنَّ أَوْ بَنِىٓ أَخَوَٰتِهِنَّ أَوْ نِسَآئِهِنَّ أَوْ مَا مَلَكَتْ أَيْمَـٰنُهُنَّ أَوِ ٱلتَّـٰبِعِينَ غَيْرِ أُو۟لِى ٱلْإِرْبَةِ مِنَ ٱلرِّجَالِ أَوِ ٱلطِّفْلِ ٱلَّذِينَ لَمْ يَظْهَرُوا۟ عَلَىٰ عَوْرَٰتِ ٱلنِّسَآءِ ۖ وَلَا يَضْرِبْنَ بِأَرْجُلِهِنَّ لِيُعْلَمَ مَا يُخْفِينَ مِن زِينَتِهِنَّ ۚ وَتُوبُوٓا۟ إِلَى ٱللَّهِ جَمِيعًا أَيُّهَ ٱلْمُؤْمِنُونَ لَعَلَّكُمْ تُفْلِحُونَ
Spune-le credincioaselor să-și coboare privirile și să-și păzească părțile intime, să nu-și arate podoabele decât ceea ce se vede din ele și să-și tragă acoperămintele peste deschizăturile veșmintelor de la piept. Să nu-și arate podoabele decât soților lor, taților lor, taților soților lor, fiilor lor, fiilor soților lor, fraților lor, fiilor fraților lor, fiilor surorilor lor, femeilor lor, celor pe care îi stăpânesc, slujitorilor bărbați care nu au dorință față de femei sau copiilor care nu cunosc încă părțile intime ale femeilor. Să nu lovească din picioare ca să se afle podoabele pe care le ascund. Întoarceți-vă cu toții la Allah, voi, credincioșilor, ca să izbândiți!
Coran, 24:31
În acest verset nobil, Allah, Preaslăvitul, le-a poruncit credincioaselor să-și coboare privirile și să-și păzească părțile intime și a pomenit și alte rânduieli privitoare la femeie. Binecuvântatul și Preaînaltul a arătat acestea după un verset care îi privește pe bărbați în aceeași chestiune. Chiar înaintea acestui verset, El spune:
قُل لِّلْمُؤْمِنِينَ يَغُضُّوا۟ مِنْ أَبْصَـٰرِهِمْ وَيَحْفَظُوا۟ فُرُوجَهُمْ ۚ ذَٰلِكَ أَزْكَىٰ لَهُمْ ۗ إِنَّ ٱللَّهَ خَبِيرٌۢ بِمَا يَصْنَعُونَ
Spune-le credincioșilor să-și coboare privirile și să-și păzească părțile intime! Aceasta este mai curat pentru ei. Allah este Bineștiutor a ceea ce fac.
Coran, 24:30
Coborârea privirii este, așadar, mai curată, mai pură și mai neprihănită atât pentru bărbat, cât și pentru femeie. Cel care își lasă privirea slobodă și privește în toate părțile, fără să respecte cele făcute sacre de Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, deschide o cale spre desfrânare și spre ceea ce este oprit: privirea interzisă este un mijloc care duce la adulter și o cale care conduce la el.
În cuvintele „Spune-le credincioaselor”, El a pomenit acest titlu măreț, pentru că el îi cere celui care îl poartă să împlinească porunca lui Allah. Credincioasa sinceră, căreia i se potrivește această însușire, nu șovăie să răspundă poruncii lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul. După cum spune El:
وَمَا كَانَ لِمُؤْمِنٍ وَلَا مُؤْمِنَةٍ إِذَا قَضَى ٱللَّهُ وَرَسُولُهُۥٓ أَمْرًا أَن يَكُونَ لَهُمُ ٱلْخِيَرَةُ مِنْ أَمْرِهِمْ
Nu se cuvine unui credincios sau unei credincioase, atunci când Allah și Trimisul Său au hotărât un lucru, să mai aibă alegere în privința lor.
Coran, 33:36
Ea nu spune: „Acest lucru este potrivit sau nu este potrivit; mi se potrivește sau nu mi se potrivește” și alte asemenea vorbe, ci se supune și se predă.
În cuvintele „să-și coboare privirile”, apare prepoziția „min”, care arată o parte. Coborârea privirii este cerută în privința acelor lucruri de la care Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a poruncit să fie coborâtă privirea. În continuarea versetului vor fi pomenite excepții în privința cărora nu li s-a poruncit aceasta. În cerința de a coborî privirea nu există deosebire între privitul direct la un bărbat și privitul la imaginea lui, fiindcă urmarea este aceeași în ambele cazuri.
Faptul că versetul începe cu coborârea privirii, înainte de păzirea părților intime, înseamnă că începe cu un mijloc care ajută la păstrarea castității. Femeia care nu se îngrijește să-și coboare privirea se expune primejdiei, pentru că Șeitan o atrage pas cu pas. Dacă omul ar cerceta începutul căderii femeilor desfrânate, încercate cu fapte deosebit de rușinoase, ar descoperi că începutul lor a fost de acest fel: fie că și-au lăsat privirea slobodă, fie că au privit reviste indecente sau imagini care stârnesc dorința, fie că au ascultat cântece păcătoase ori alte asemenea mijloace interzise care duc la adulter, până au ajuns în acea stare. De la Allah cerem ocrotire.
De aceea, Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a început prin a pomeni un mijloc care duce la fapta rușinoasă; prin aceasta atrage atenția și asupra celorlalte. Orice lucru asemănător, care conduce la desfrânare, are aceeași rânduială. Printre acestea se află ascultarea cântecelor interzise — cântecul este un îndemn la adulter și o cale care duce la el —, privirea imaginilor sau a scenelor interzise, conversațiile oprite ori discuțiile cu femei încercate prin astfel de lucruri neadevărate. Toate acestea pot duce la căderea în fapta rușinoasă.
Apoi a spus: „să-și păzească părțile intime”. Păstrarea castității este dintre cele mai importante lucruri de care femeia musulmană trebuie să se îngrijească, folosind orice mijloc care o ajută. Cea care își păzește părțile intime dobândește prin aceasta titluri nobile și alese, pe care nu le dobândește decât astfel: este numită castă, neprihănită, bună, evlavioasă și prin alte însușiri nobile. Cum ar putea schimba aceste nume frumoase cu numele de păcătoasă?! Cum le-ar putea schimba cu nume urâte: adulteră, desfrânată, nerușinată, trădătoare?!
بِئْسَ ٱلِٱسْمُ ٱلْفُسُوقُ بَعْدَ ٱلْإِيمَـٰنِ
Urât este numele de păcătos după credință!
Coran, 49:11
De la Profet ﷺ s-a transmis: „Cine îmi garantează ceea ce este între cele două fălci ale sale și ceea ce este între picioarele sale, îi garantez Paradisul.”29 Păzirea limbii este un mijloc pentru păstrarea castității. Profetul ﷺ spune: „Când fiul lui Adam se trezește dimineața, toate mădularele se smeresc în fața limbii și spun: «Teme-te de Allah în privința noastră, căci noi depindem de tine. Dacă ești dreaptă, suntem drepte; iar dacă te abați, ne abatem.»”30 Toate mădularele, inclusiv părțile intime, urmează, așadar, limba. Câte femei credincioase, drepte, caste și demne, care trăiau între ai lor în credință, bună purtare și evlavie, nu au fost stricate de vreun lup prin limba lui! Le-a vorbit, la telefon sau prin alt mijloc, cu vorbe delicate și cuvinte ademenitoare și le-a stricat astfel castitatea, onoarea și demnitatea.
Contextul versetului cuprinde apoi numeroase rânduieli însemnate. Cea care le respectă așa cum se cuvine și le păstrează cu grijă ajunge, prin ele, să-și ocrotească părțile intime, să le păstreze nevătămate și să-și mențină castitatea.
وَلَا يُبْدِينَ زِينَتَهُنَّ إِلَّا مَا ظَهَرَ مِنْهَا
Să nu-și arate podoabele decât ceea ce se vede din ele.
Coran, 24:31
Adică veșmântul exterior care acoperă în întregime trupul femeii: nu are nicio vină pentru că se vede și nici nu poate să-l ascundă. Trebuie însă să aibă grijă ca acesta să nu fie el însuși un veșmânt ispititor. Unele femei aleg o mantie împodobită și ornamentată, care îi ispitește pe bărbați, nesocotind astfel porunca lui Allah din acest verset. Când îmbracă această mantie, trebuie să fie conștientă că este o haină de decență, nu o haină de înfrumusețare.
وَلْيَضْرِبْنَ بِخُمُرِهِنَّ
Să-și tragă acoperămintele.
Coran, 24:31
Khimār-ul este veșmântul cu care femeia își acoperă trupul. În prezența bărbaților care nu îi sunt maḥram, ele trebuie să-și tragă acoperămintele peste deschizăturile veșmintelor de la piept, acoperindu-și fața, mâinile, trupul și podoabele, pentru a nu-i ispiti prin acestea și a nu deveni un mijloc pentru apariția stricăciunii.
وَلَا يُبْدِينَ زِينَتَهُنَّ إِلَّا لِبُعُولَتِهِنَّ
Să nu-și arate podoabele decât soților lor.
Coran, 24:31
După ce Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a oprit arătarea podoabelor, a pomenit în acest verset excepțiile în fața cărora femeia își poate descoperi fața și mâinile. El a spus: „Să nu-și arate podoabele decât soților lor.” Baʿl înseamnă soț. Ea își arată podoabele soțului ei. De altfel, femeii nu-i este prescris să-și pună podoabele cele mai frumoase și mai alese decât în fața soțului. Unele femei însă se îngrijesc de podoabe când vor să iasă, la evenimente sau în alte împrejurări, pe când în fața soțului nu se înfrumusețează deloc sau se înfrumusețează prea puțin. Aceasta este o răsturnare a înțelegerii!
وَلَا يُبْدِينَ زِينَتَهُنَّ إِلَّا لِبُعُولَتِهِنَّ أَوْ ءَابَآئِهِنَّ أَوْ ءَابَآءِ بُعُولَتِهِنَّ أَوْ أَبْنَآئِهِنَّ أَوْ أَبْنَآءِ بُعُولَتِهِنَّ أَوْ إِخْوَٰنِهِنَّ أَوْ بَنِىٓ إِخْوَٰنِهِنَّ أَوْ بَنِىٓ أَخَوَٰتِهِنَّ
Să nu-și arate podoabele decât soților lor, taților lor, taților soților lor, fiilor lor, fiilor soților lor, fraților lor, fiilor fraților lor sau fiilor surorilor lor.
Coran, 24:31
Toți aceștia sunt maḥram pentru ea.
أَوْ نِسَآئِهِنَّ
Sau femeilor lor.
Coran, 24:31
Adică femeile se pot privi unele pe altele, fără restricția de aici. Este posibil însă ca atribuirea „femeile lor” să arate apartenența la aceeași comunitate: femeile musulmane, cele de aceeași religie cu voi. În aceasta se află o dovadă pentru cei care au spus că femeia musulmană nu se poate lăsa privită de o femeie nemusulmană aflată sub ocrotirea statului islamic.
أَوْ مَا مَلَكَتْ أَيْمَـٰنُهُنَّ
Sau celor pe care îi stăpânesc.
Coran, 24:31
Robul, dacă aparține în întregime unei femei, își poate privi stăpâna atât timp cât ea îl are în întregime în stăpânire. Dacă proprietatea încetează cu totul sau în parte, privitul nu mai este permis.
أَوِ ٱلتَّـٰبِعِينَ غَيْرِ أُو۟لِى ٱلْإِرْبَةِ مِنَ ٱلرِّجَالِ
Sau slujitorilor bărbați care nu au dorință față de femei.
Coran, 24:31
Adică bărbații care vă urmează și depind de voi, dar nu au această dorință, precum cel lipsit de discernământ, care nu înțelege acele lucruri, ori cel neputincios, căruia nu i-a mai rămas dorință nici în trup, nici în inimă. Privirea acestuia nu cuprinde primejdia de care este vorba aici.
أَوِ ٱلطِّفْلِ ٱلَّذِينَ لَمْ يَظْهَرُوا۟ عَلَىٰ عَوْرَٰتِ ٱلنِّسَآءِ
Sau copiilor care nu cunosc încă părțile intime ale femeilor.
Coran, 24:31
Adică micuții care nu au ajuns la vârsta discernământului. Ei le pot privi pe femeile care nu le sunt maḥram. Allah a arătat cauza: „nu cunosc încă părțile intime ale femeilor”, adică nu au cunoaștere despre ele și încă nu s-a ivit în ei dorința. Aceasta arată că femeia trebuie să se acopere în fața copilului care a ajuns la discernământ, fiindcă el cunoaște părțile intime ale femeilor.
Când cugetăm la acest context, intră șoferul și servitorul în aceste categorii sau nu? I-a exceptat Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, în acest verset printre cei în fața cărora femeia își poate descoperi fața sau își poate arăta podoabele? Nicidecum, pe Allah! Nu i-a exceptat. Dimpotrivă, șoferul sau servitorul este un bărbat care nu îi este maḥram, iar femeia trebuie să se acopere în fața lui. Din cauza neglijării acestor rânduieli s-au petrecut multe fapte rușinoase, de care frunțile credincioșilor se rușinează, fie prin consimțământ, fie prin viol. Toate acestea au izvorât din neglijarea poruncilor lui Allah, prin care sunt păstrate ocrotirea și castitatea în această lume și în cea de apoi.
وَلَا يَضْرِبْنَ بِأَرْجُلِهِنَّ لِيُعْلَمَ مَا يُخْفِينَ مِن زِينَتِهِنَّ
Să nu lovească din picioare ca să se afle podoabele pe care le ascund.
Coran, 24:31
Și aceasta este dintre rânduielile care ocrotesc femeia și castitatea ei. De pildă, dacă poartă o brățară la gleznă, nu-i este permis să lovească din picior pentru a atrage privirile bărbaților care nu îi sunt maḥram: prin aceasta îi ispitește. Tot astfel, să nu poarte încălțăminte cu toc înalt care scoate sunet, pentru că aceasta evidențiază partea din spate a trupului femeii și face zgomote care atrag privirile bărbaților. Femeia credincioasă, castă și dreaptă se ferește de asemenea lucruri și își alege încălțăminte care nu duce la ceea ce Allah a interzis.
Apoi Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, a încheiat acest verset nobil cu o încheiere măreață și foarte importantă, spunând:
وَتُوبُوٓا۟ إِلَى ٱللَّهِ جَمِيعًا أَيُّهَ ٱلْمُؤْمِنُونَ لَعَلَّكُمْ تُفْلِحُونَ
Întoarceți-vă cu toții la Allah, voi, credincioșilor, ca să izbândiți!
Coran, 24:31
Cea care a neglijat și a încălcat aceste îndatoriri să se grăbească, așadar, spre pocăință, pentru a fi dintre oamenii lui Allah care izbândesc.
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī (6474), din hadithul lui Sahl ibn Saʿd, Allah să fie mulțumit de el.
Relatat de at-Tirmidhī în al-Jāmiʿ (2407), din hadithul lui Abū Saʿīd al-Khudrī, Allah să fie mulțumit de el.