Îndemn către femei

Aceasta este o lecție măreață și un folos însemnat și prețios, pe care le desprindem din istoria unei vrednice Companioane, pe când povestea îmbrățișarea Islamului, începutul intrării sale în această religie și începutul vieții sale în Islam. Este vorba despre Qaylah bint Makhramah al-Tamīmiyyah, Allah să fie mulțumit de ea. Istoria ei este lungă și a fost transmisă în întregime de al-Ṭabarānī în al-Muʿjam al-kabīr.¹⁵ Voi reda partea în care povestește sosirea la Medina și intrarea în moscheea Profetului, pacea și binecuvântările fie asupra lui.

După cum a relatat ea, intrarea a fost în vremea rugăciunii de zori. Profetul, pacea și binecuvântările fie asupra lui, îi conducea pe credincioși în rugăciune, iar rândurile se aflau în picioare în spatele său pentru împlinirea acestei rugăciuni mărețe. Ea a spus: „Am sosit la Trimisul lui Allah ﷺ în timp ce îi conducea pe oameni în rugăciunea de dimineață. Rugăciunea începuse când zorii se iviseră, iar stelele încă se întrepătrundeau pe cer. Bărbații abia se puteau recunoaște din întunericul nopții. M-am așezat în rând alături de bărbați, fiind o femeie de curând ieșită din vremea ignoranței.”

Cugetă la o femeie care se așază în rând lângă bărbați, în moscheea Profetului, pacea și binecuvântările fie asupra lui, și chiar la rugăciunea de zori! Ea a spus: „Bărbatul de lângă mine din rând m-a întrebat: «Ești femeie sau bărbat?» Am spus: «Ba sunt femeie.» El a spus: «Aproape că m-ai ispitit! Roagă-te cu femeile!» Atunci am văzut un rând de femei care se formase lângă odăi; nu îl văzusem când am intrat, așa că m-am alăturat lor.”

Adică a mers și s-a rugat cu femeile. Ea își explică acea așezare greșită spunând că era de curând ieșită din vremea ignoranței, adică nu cunoștea Islamul, amănuntele, hotărârile și îndrumările lui.

Cugetă, soră musulmană: locul era moscheea Profetului, pacea și binecuvântările fie asupra lui; vremea era chiar vremea lui, iar momentul și starea erau alese — împlinirea rugăciunii de zori. Cu toate acestea, acel nobil Companion i-a spus: „Aproape că m-ai ispitit!”

Înțelesul pomenit de el este cel arătat de Profet ﷺ în hadithul lui Usāmah ibn Zayd, Allah să fie mulțumit de amândoi: „Nu am lăsat după mine o ispită mai vătămătoare pentru bărbați decât femeile.”¹⁶

Iar în hadithul lui Abū Saʿīd al-Khudrī, Profetul ﷺ a spus: „Feriți-vă de [ispita] acestei lumi și de [ispita] femeilor, căci prima încercare a fiilor lui Isrāʾīl a fost prin femei.”¹⁷

El s-a temut pentru sine de ispită, deși se afla în moscheea Profetului, pacea și binecuvântările fie asupra lui, în spatele lui, la rugăciunea de zori! Cum stau atunci lucrurile când femeia se amestecă cu bărbații, nu într-un întuneric ca acela și nici într-un loc atât de nobil, ci în plină zi, în piețe și în adunări publice, cu podoaba întreagă, cu toate bijuteriile și cu parfumul ei frumos? Cât de mare este primejdia care se apropie și cât de grea încercarea care nimicește, duce la pieire și aruncă în ispitele mărețe de care Profetul ﷺ s-a temut pentru comunitatea sa!

Dacă Profetul ﷺ, în moscheea care este Casa lui Allah, locul liniștii, al credinței și al îndreptării frumoase spre Cel Milostiv, îi ține departe pe bărbați de femei din grijă și prevedere, atunci ia aminte la ceea ce se află în Ṣaḥīḥ Muslim, din hadithul lui Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el. Profetul ﷺ a spus:

„Cele mai bune rânduri ale bărbaților sunt cele dintâi, iar cele mai puțin bune sunt cele din urmă. Cele mai bune rânduri ale femeilor sunt cele din urmă, iar cele mai puțin bune sunt cele dintâi.”¹⁸ Adică, chiar și în moscheea care este Casa lui Allah, cu cât femeia este mai departe de bărbați, cu atât este mai bine și mai potrivit pentru ea.

Rugăciunea ei în propria casă este mai bună decât rugăciunea în moschee. În hadithul lui Umm Ḥumayd al-Sāʿidiyyah, Allah să fie mulțumit de ea, aceasta a spus: „Am venit la Profet ﷺ și am spus: «O, Trimis al lui Allah! Îmi place să mă rog împreună cu tine, în această moschee a ta.»” El, pacea și binecuvântările fie asupra lui, a spus: „Știu că îți place să te rogi împreună cu mine. Însă rugăciunea ta în încăperea ta retrasă este mai bună pentru tine decât rugăciunea în camera ta; rugăciunea în camera ta este mai bună decât rugăciunea în casa ta; rugăciunea în casa ta este mai bună decât rugăciunea în moscheea neamului tău, iar rugăciunea în moscheea neamului tău este mai bună decât rugăciunea în moscheea mea.”¹⁹

În Ṣaḥīḥ al-Bukhārī, din hadithul lui Umm Salamah, Allah să fie mulțumit de ea, se transmite: „Când Trimisul lui Allah ﷺ rostea salutul de încheiere a rugăciunii, femeile se ridicau imediat ce el îl termina, iar el rămânea puțin în locul său înainte de a se ridica.” Al-Zuhrī a spus: „Considerăm — iar Allah știe mai bine — că făcea aceasta pentru ca femeile să plece înainte să le ajungă vreunul dintre bărbați.”²⁰

În Cartea lui Allah, Măreț este El, au venit dovezi că depărtarea de amestec exista și la comunitățile de odinioară. Preaînaltul a spus:

Când a ajuns la apa din Madyan, a găsit acolo o mulțime de oameni care își adăpau turmele și a găsit, deoparte de ei, două femei care își țineau turmele în frâu. El a întrebat: „Ce aveți?” Ele au spus: „Nu adăpăm până când păstorii nu-și duc turmele înapoi, iar tatăl nostru este un bătrân înaintat în vârstă.” El a adăpat atunci pentru ele.

Binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui.

Femeie musulmană, teme-te de Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul, fiindcă Îl vei întâlni și vei fi întrebată în Ziua Învierii despre împlinirea acestor îndrumări și povețe binecuvântate din Cartea Stăpânului făpturilor și din hadithurile Trimisului, pacea și binecuvântările fie asupra lui. În teama de Allah, în ținerea de Legea Sa și de rânduielile religiei se află cinstea musulmanului, izbânda și fericirea lui în această lume și în Viața de Apoi.

Printre rugile mărețe în această privință se află ceea ce au transmis Abū Dāwūd și alții din hadithul lui Ibn ʿUmar, Allah să fie mulțumit de amândoi, care a spus că Trimisul lui Allah ﷺ nu lăsa aceste rugi în nicio zi, dimineața și seara:

O, Allah, Îți cer nevătămare în această lume și în Viața de Apoi! O, Allah, Îți cer iertare și nevătămare în religia mea, în viața mea lumească, în familia și în averea mea! O, Allah, acoperă cele de care mă rușinez și liniștește-mi temerile! O, Allah, ocrotește-mă dinaintea mea, din spatele meu, din dreapta mea, din stânga mea și de deasupra mea! Caut adăpost în măreția Ta împotriva unei pierzanii neașteptate venite de dedesubtul meu.

Cererea liniștirii temerilor și a acoperirii celor de care omul se rușinează nu a venit numai ca îndeletnicire din pomenirile dimineții și serii. Hadithul statornicit de la Profet ﷺ o arată și ca rugă fără un timp anume, pe care musulmanul o poate rosti în orice vreme. În al-Muʿjam al-kabīr al lui al-Ṭabarānī, de la Khabbāb, Allah să fie mulțumit de el, se transmite: „L-am auzit pe Trimisul lui Allah ﷺ spunând”:

O, Allah, acoperă cele de care mă rușinez, liniștește-mi teama și achită-mi datoria!

Musulmanul se cuvine, așadar, să se îngrijească de această rugă și să-și îndemne fiii și fiicele să o păstreze. Ajutorul de a face binele este numai în mâna lui Allah, Singurul, fără asociat.