Din caracterul nobil al Profetului ﷺ

Cât de multe sunt binefacerile lui Allah asupra robilor Săi și cât de mare este nevoia lor, mereu și neîncetat, de a-I mulțumi, Preaslăvit este El, pentru aceste binefaceri pe care le-a amintit în cuvintele Sale:

Dacă ați număra binefacerile lui Allah, nu le-ați putea cuprinde

și în cuvintele Sale:

Orice binefacere aveți este de la Allah.

Cea mai mare binefacere pe care Allah a dăruit-o acestei comunități este trimiterea în mijlocul ei a nobilului Său Mesager Muḥammad ﷺ, ca să îndrume către tot ceea ce este folositor în prezent și în viitor și să avertizeze împotriva a tot ceea ce este vătămător, mai devreme sau mai târziu. L-a trimis după o întrerupere a trimișilor și o ștergere a urmelor cărților, într-o vreme când rătăcirea se răspândise, neștiința cuprinsese totul, iar omenirea ajunsese la cea mai de jos treaptă în credințe, obiceiuri și caracter. Prin el, i-a scos din prăpastia rătăcirii și i-a ridicat la înălțimea științei și călăuzirii. A înlăturat din suflete atașamentul față de altcineva decât Creatorul și Făuritorul lor, Preaslăvitul și Preaînaltul, și le-a îndreptat către El cu inima și cu trupul, ca să nu mai fie în ele loc pentru altul în afara Lui.

Dimpotrivă, ele să fie pline de iubirea pentru El, de teama de El, de nădejdea în El, de bizuirea pe El și de întoarcerea către El, supunându-se poruncilor Sale și ferindu-se de opririle și interdicțiile Sale.

Câteva boli ale inimii răspândite înaintea misiunii sale ﷺ și cum le-a vindecat

Allah l-a creat pe om alcătuit din două lucruri: trup și suflet. Pentru fiecare a rânduit ceea ce îl hrănește și îl face să crească și a arătat căile de tratament prin care fiecare este îngrijit când îl lovește o boală sau o suferință. A revărsat binefacerile Sale asupra robilor și a spus:

El este Cel Care a creat pentru voi tot ceea ce este pe pământ.

Cât despre suflete, bolile lor deveniseră atât de puternice înaintea trimiterii sale ﷺ, încât ajunseseră asemenea celor moarte. Allah le-a înviat prin călăuzirea și lumina cu care l-a trimis pe Profetul Său ﷺ:

Oare cel care era mort și pe care Noi l-am înviat și i-am dat o lumină cu care umblă printre oameni este asemenea celui aflat în întunecimi, din care nu poate ieși?

El, Preaslăvitul, a arătat că vindecarea bolilor și îndepărtarea suferințelor lor se află numai în ceea ce Allah a pogorât asupra lui Muḥammad ﷺ, spunând:

Pogorâm din Coran ceea ce este vindecare și îndurare pentru credincioși

și:

Spune: Pentru cei care cred, el este călăuzire și vindecare.

Da, Allah l-a trimis pe Profetul Său ﷺ într-o societate în care bolile inimii, de toate felurile, se răspândiseră. Cea mai mare dintre ele, fără îndoială, era atașamentul inimilor față de altcineva decât Allah și îndreptarea dreptului Său exclusiv către alte făpturi. El ﷺ a tratat această boală gravă și această suferință adâncă, mai întâi smulgând-o din rădăcină și curățind inimile de murdăria ei, apoi umplându-le și însuflețindu-le cu iubirea pentru Allah, teama de El, nădejdea în El și adorarea Lui singur, fără asociat. El, Preaslăvitul, este Unicul în creare și aducere în existență, așadar numai El merită cu adevărat să fie adorat, fără ca altcineva, oricine ar fi, să fie adorat alături de El.

Pe această cale, el ﷺ a îndurat felurite vătămări din partea asociatorilor și a răbdat până când a dobândit ajutorul și întărirea lui Allah. Deznodământul i-a aparținut lui ﷺ și sprijinitorilor săi:

Cinstea Îi aparține lui Allah, Trimisului Său și credincioșilor.

Iar deznodământul îi aparține evlaviei.

A întâmpinat de la ei și felurite împotriviri și îndărătnicii, pe care Allah le-a lămurit în Cartea Sa cea Puternică, în surele al-Ḥijr, al-Isrāʾ și în altele. Printre ele se află ceea ce Allah a pomenit despre ei în sura Ṣād, spunând:

A făcut el din divinități un singur Dumnezeu? Acesta este un lucru uimitor! Mai-marii lor au plecat, spunând: Mergeți și rămâneți statornici lângă divinitățile voastre! Acesta este un lucru urmărit. Nu am auzit aceasta în religia cea de pe urmă. Nu este decât o născocire. Oare tocmai lui i-a fost pogorâtă Pomenirea dintre noi?

Trufia și invidia i-au împins să spună acestea. Asemenea cuvintelor necredincioșilor din Quraysh, relatate de Allah, sunt cele pomenite de El în sura al-Qamar despre neamul lui Ṣāliḥ:

Thamūd a tăgăduit avertizările și a spus: Să urmăm un singur om dintre noi? Atunci am fi în rătăcire și nebunie! Oare tocmai lui i-a fost dată Pomenirea dintre noi? Nu, el este un mincinos înfumurat.

Cea mai vădită cale prin care el ﷺ a tratat această boală, cea mai mare dintre toate, a fost să le arate necredincioșilor că trebuie să-L adore numai pe Allah, fiindcă recunoșteau că numai El este Stăpânul. Mă voi limita la câteva versete care lămuresc pe deplin această cale, cuvintele Sale, Preaslăvitul:

Este Allah mai bun sau ceea ce Îi asociază ei? Cine a creat cerurile și pământul și a pogorât pentru voi apă din cer, cu care am făcut să crească grădini pline de frumusețe? Voi nu ați fi putut face să le crească pomii. Există vreo divinitate alături de Allah? Nu, ei sunt oameni care Îi pun egali. Cine a făcut pământul un loc de așezare, a făcut râuri în el, a așezat munți statornici pe el și a pus o barieră între cele două mări? Există vreo divinitate alături de Allah? Nu, cei mai mulți dintre ei nu știu. Cine îi răspunde celui strâmtorat când Îl cheamă, îndepărtează răul și vă face urmași pe pământ? Există vreo divinitate alături de Allah? Puțin vă aduceți aminte! Cine vă călăuzește în întunecimile uscatului și ale mării și trimite vânturile ca vestitoare înaintea îndurării Sale? Există vreo divinitate alături de Allah? Preaînalt este Allah față de ceea ce Îi asociază! Cine începe creația, apoi o readuce și vă înzestrează din cer și de pe pământ? Există vreo divinitate alături de Allah? Spune: Aduceți dovada voastră, dacă spuneți adevărul!

Și prin ceea ce Allah, Preaslăvitul, a pomenit în sura al-Ḥajj: o zugrăvire uimitoare și o pildă grăitoare a neputinței celor pe care îi adorau alături de Allah. El a spus:

O, oameni! A fost dată o pildă, așa că ascultați-o! Cei pe care îi chemați în afara lui Allah nu vor crea nici măcar o muscă, chiar dacă s-ar aduna pentru aceasta. Iar dacă musca le-ar răpi ceva, nu l-ar putea lua înapoi de la ea. Slabi sunt și cel care cere, și cel de la care se cere! Ei nu L-au prețuit pe Allah la adevărata Sa măsură. Allah este Puternic și Atotputernic.

Printre bolile pe care le-a tratat prin înțelepciunea sa ﷺ se numără nedreptatea, asuprirea, disprețuirea săracilor și fălirea cu obârșia și descendența. A răspândit între oameni dreptatea, iar liniștea și stabilitatea i-au cuprins. Măsura meritului a devenit teama de Allah, în locul obârșiei și descendenței. A vestit aceasta limpede în Pelerinajul de Adio, înaintea celei mai mari adunări la care a participat ﷺ: «Arabul nu are întâietate față de nearab și nici omul negru față de cel roșu, decât prin evlavie. Cel mai bun dintre voi înaintea lui Allah este cel mai evlavios dintre voi.»

Când a aflat despre femeia din Banū Makhzūm care furase, el ﷺ a poruncit să-i fie tăiată mâna. Usāmah ibn Zayd a intervenit pentru ea, iar Profetul ﷺ l-a mustrat și a rostit cuvintele care arată până unde ajunge împlinirea dreptății: «Pe Allah, dacă Fāṭimah, fiica lui Muḥammad, ar fura, i-aș tăia mâna.»

În răspunsul dat lui Usāmah ibn Zayd, el ﷺ a arătat că abaterea de la dreptate este cauza pieirii comunităților de dinainte: «Cei dinaintea voastră au pierit fiindcă, atunci când un om de neam ales fura, îl lăsau, iar când un om slab fura, aplicau asupra lui pedeapsa stabilită.»

Când el ﷺ a împărțit prăzile de la Ḥunayn și le-a dat mult celor ale căror inimi erau câștigate pentru Islam, anṣārii — Allah să fie mulțumit de ei — au simțit ceva în suflete, fiindcă nu primiseră ca ceilalți oameni. El ﷺ a mers la ei și a spus: «Nu am venit la voi când erați rătăciți, iar Allah v-a călăuzit prin mine? Erați dezbinați, iar El v-a unit prin mine? Erați săraci, iar Allah v-a înstărit prin mine?»

Allah, Preaslăvitul, le-a amintit această binefacere în Cartea Sa și a arătat că ea este dintre cele mai mari binefaceri asupra lor:

Țineți-vă cu toții de funia lui Allah și nu vă dezbinați. Amintiți-vă binefacerea lui Allah asupra voastră: erați vrăjmași, iar El v-a unit inimile și prin binefacerea Sa ați devenit frați. Erați pe marginea unei prăpăstii de Foc, iar El v-a salvat din ea.

Și El, Preaslăvitul, a spus:

Dacă vor să te înșele, Allah îți este de ajuns. El este Cel Care te-a întărit prin ajutorul Său și prin credincioși și le-a unit inimile. Dacă ai fi cheltuit tot ceea ce este pe pământ, nu le-ai fi unit inimile, însă Allah le-a unit. El este Atotputernic și Înțelept.

Acestea sunt câteva dintre bolile răspândite înaintea trimiterii sale ﷺ. Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul, a binecuvântat omenirea trimițându-l pe nobilul Său Mesager Muḥammad ﷺ ca să o mute din umilința adorării făpturii în cinstea ascultării de Creatorul Preaslăvit și Preaînalt; din nedreptate, asuprire și vărsare de sânge în întinderea dreptății, siguranței și liniștii; din dezbinare și neînțelegere în unire și înțelegere; din ajutorarea în păcat și agresiune în ajutorarea în bunătate și evlavie; din poruncirea răului și oprirea binelui în poruncirea binelui și oprirea răului; din înșelăciune și trădare în sfat sincer și cinste; din deznădejde, neliniște și împotrivire față de hotărârea lui Allah în răbdare, statornicie și mulțumire față de ceea ce Allah a hotărât și a rânduit. Pe scurt, din tot ceea ce vatămă, mai devreme sau mai târziu, în tot ceea ce este folositor acum și la urmă.

Allah, Preaslăvitul, a îndrumat la recunoștință pentru aceasta prin adorarea Sa singur, fără asociat, în cuvintele Sale:

Pentru obișnuința celor din Quraysh, obișnuința călătoriei de iarnă și de vară, să-L adore pe Domnul acestei Case, Care i-a hrănit împotriva foamei și le-a dat siguranță împotriva fricii.