Text integral · Pasaje · 99
Grija pentru femeie în ocrotirea Islamului
Sub ocrotirea învățăturilor drepte și a îndrumărilor înțelepte ale Islamului, femeia musulmană trăiește o viață demnă, plină de grijă și cinstire, din prima zi în care vine pe lume și în toate împrejurările vieții sale: ca fiică, mamă, soție, soră, mătușă din partea tatălui sau din partea mamei. În fiecare dintre aceste stări are drepturile ei proprii și partea ei de grijă și de cinstire.
**1. Când este fiică**, Islamul cheamă la buna purtare față de ea, la grija pentru creșterea, ocrotirea și buna ei educație, pentru a deveni o femeie virtuoasă, castă și păzită. El i-a osândit pe oamenii neștiinței pentru îngroparea fetelor de vii și pentru ura cu care primeau nașterea lor. Allah Preaînaltul spune despre ei:
وَإِذَا بُشِّرَ أَحَدُهُم بِٱلْأُنثَىٰ ظَلَّ وَجْهُهُۥ مُسْوَدًّا وَهُوَ كَظِيمٌ يَتَوَٰرَىٰ مِنَ ٱلْقَوْمِ مِن سُوٓءِ مَا بُشِّرَ بِهِۦٓ ۚ أَيُمْسِكُهُۥ عَلَىٰ هُونٍ أَمْ يَدُسُّهُۥ فِى ٱلتُّرَابِ ۗ أَلَا سَآءَ مَا يَحْكُمُونَ
„Când unuia dintre ei i se vestește nașterea unei fete, chipul i se întunecă și este plin de mânie. Se ascunde de oameni din pricina relei vești primite: s-o păstreze în înjosire sau s-o îngroape în țărână? Cât de rău judecă ei!”
(Coran, al-Naḥl 16:58–59)
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ este relatat de la al-Mughīrah ibn Shuʿbah, Allah să fie mulțumit de el, că Profetul ﷺ a spus:
إن الله حرم عليكم عقوق الأمهات، ومنعًا وهات، ووأد البنات...
„Allah v-a interzis nesupunerea față de mame, să rețineți ceea ce datorați și să cereți ceea ce nu vi se cuvine, precum și îngroparea fetelor de vii…”12
Al-Ḥāfiẓ Ibn Ḥajar, Allah să aibă milă de el, a arătat că oamenii din vremea neștiinței aveau două feluri de a îngropa fetele de vii:
**Primul:** bărbatul îi poruncea soției sale, când se apropia nașterea, să nască lângă o groapă. Dacă năștea un băiat, îl păstra; iar dacă năștea o fată, o arunca în groapă.
**Al doilea:** când fata ajungea la șase ani, unii îi spuneau mamei sale: «Parfumeaz-o și împodobește-o, ca să le vizitez cu ea pe rudele ei!» Apoi o duceau departe, în pustiu, până la o fântână, îi spuneau: «Privește înăuntru!» și o împingeau din spate, acoperind-o cu pământ.13
În schimb, Islamul o socotește o mare binefacere și un dar ales de la Allah, Atotputernicul și Mărețul:
لِّلَّهِ مُلْكُ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ ۚ يَخْلُقُ مَا يَشَآءُ ۚ يَهَبُ لِمَن يَشَآءُ إِنَـٰثًا وَيَهَبُ لِمَن يَشَآءُ ٱلذُّكُورَ أَوْ يُزَوِّجُهُمْ ذُكْرَانًا وَإِنَـٰثًا ۖ وَيَجْعَلُ مَن يَشَآءُ عَقِيمًا ۚ إِنَّهُۥ عَلِيمٌ قَدِيرٌ
„A lui Allah este împărăția cerurilor și a pământului. El creează ceea ce voiește: dăruiește fete cui voiește și dăruiește băieți cui voiește, sau îi dă laolaltă, băieți și fete, și îl face sterp pe cine voiește. Cu adevărat, El este Atoateștiutor, Atotputernic.”
(Coran, al-Shūrā 42:49–50)
El a îndemnat la grija pentru buna ei educație, creștere și învățare.
În Musnad-ul imamului Aḥmad este relatat că Profetul ﷺ a spus:
من كانت له أنثى فلم يئدها، ولم يهنها، ولم يؤثر ولده عليها أدخله الله تعالى الجنة
„Pe cel care are o fiică, nu o îngroapă de vie, nu o înjosește și nu îi dă întâietate fiului său asupra ei, Allah Preaînaltul îl va face să intre în Rai.”14
Ibn Mājah a relatat de la ʿUqbah ibn ʿĀmir, Allah să fie mulțumit de el:
سمعت رسول الله ﷺ يقول: من كان له ثلاث بنات وصبر عليهن، وكساهن من جدته، كن له حجابًا من النار
„L-am auzit pe Trimisul lui Allah ﷺ spunând: «Cel care are trei fiice și este răbdător cu ele, le îmbracă din averea sa, ele îi vor fi pavăză împotriva Focului.»”15
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său că Profetul ﷺ a spus:
من عال جاريتين حتى تبلغا، جاء يوم القيامة أنا وهو كهاتين
„Cel care îngrijește două fete până ce ajung la maturitate va veni în Ziua Învierii alături de mine așa”,
și și-a alăturat degetele.16
Imamul Aḥmad a relatat că Profetul ﷺ a spus:
من عال ابنتين أو ثلاث بنات، أو أختين، أو ثلاث أخوات، حتى يبلغن، أو يموت عنهن، أنا وهو كهاتين
„Cel care îngrijește două sau trei fiice, ori două sau trei surori, până ce ajung la maturitate sau până când el moare și le lasă în urmă, va fi alături de mine așa”,
și a arătat cu degetul arătător.17
Al-Bukhārī a relatat în al-Adab al-mufrad de la Jābir ibn ʿAbd Allāh, care a spus că Trimisul lui Allah ﷺ a zis:
من كان له ثلاث بنات يؤويهن ويكفيهن ويرحمهن، فقد وجبت له الجنة البتة
„Cel care are trei fiice, le adăpostește, le asigură cele necesare și este milostiv cu ele va avea negreșit parte de Rai.”
Un om dintre cei prezenți a întrebat:
وثنتين يا رسول الله؟
„Dar două, o, Trimis al lui Allah?”
El a răspuns:
وثنتين
„Și două.”18
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ, ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea, a relatat:
جاء أعرابي إلى النبي ﷺ فقال: أتقبلون صبيانكم؟ فما نقبلهم، فقال النبي ﷺ: أو أملك لك أن نزع الله من قلبك الرحمة
„Un beduin a venit la Profet ﷺ și a spus: «Voi vă sărutați copiii? Noi nu îi sărutăm!» Profetul ﷺ i-a spus: «Ce putere am eu pentru tine, dacă Allah a smuls îndurarea din inima ta?»”19
**2. Când este mamă, Islamul cheamă la cinstirea ei cu o cinstire deosebită și măreață:** prin bunătate și binefacere față de ea, prin străduința de a o sluji, prin rugă pentru ea, prin ferirea de a-i face vreun rău și prin purtarea față de ea ca față de cel mai bun însoțitor și cel mai ales tovarăș. Allah Preaînaltul spune:
وَوَصَّيْنَا ٱلْإِنسَـٰنَ بِوَٰلِدَيْهِ إِحْسَـٰنًا ۖ حَمَلَتْهُ أُمُّهُۥ كُرْهًا وَوَضَعَتْهُ كُرْهًا ۖ وَحَمْلُهُۥ وَفِصَـٰلُهُۥ ثَلَـٰثُونَ شَهْرًا ۚ حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ أَشُدَّهُۥ وَبَلَغَ أَرْبَعِينَ سَنَةً قَالَ رَبِّ أَوْزِعْنِىٓ أَنْ أَشْكُرَ نِعْمَتَكَ ٱلَّتِىٓ أَنْعَمْتَ عَلَىَّ وَعَلَىٰ وَٰلِدَىَّ وَأَنْ أَعْمَلَ صَـٰلِحًا تَرْضَىٰهُ وَأَصْلِحْ لِى فِى ذُرِّيَّتِىٓ ۖ إِنِّى تُبْتُ إِلَيْكَ وَإِنِّى مِنَ ٱلْمُسْلِمِينَ
„I-am poruncit omului buna purtare față de părinții săi. Mama sa l-a purtat cu greutate și l-a născut cu greutate, iar purtarea și înțărcarea lui sunt de treizeci de luni. Când ajunge la deplinătatea puterii sale și împlinește patruzeci de ani, el spune: «Doamne, insuflă-mi să Îți mulțumesc pentru binefacerea Ta, pe care ai revărsat-o asupra mea și asupra părinților mei, și să fac fapte bune care Îți sunt pe plac. Îndreaptă-mi urmașii! Eu mă întorc către Tine cu căință și sunt dintre musulmani.»”
(Coran, al-Aḥqāf 46:15)
El mai spune:
وَقَضَىٰ رَبُّكَ أَلَّا تَعْبُدُوٓا۟ إِلَّآ إِيَّاهُ وَبِٱلْوَٰلِدَيْنِ إِحْسَـٰنًا ۚ إِمَّا يَبْلُغَنَّ عِندَكَ ٱلْكِبَرَ أَحَدُهُمَآ أَوْ كِلَاهُمَا فَلَا تَقُل لَّهُمَآ أُفٍّ وَلَا تَنْهَرْهُمَا وَقُل لَّهُمَا قَوْلًا كَرِيمًا وَٱخْفِضْ لَهُمَا جَنَاحَ ٱلذُّلِّ مِنَ ٱلرَّحْمَةِ وَقُل رَّبِّ ٱرْحَمْهُمَا كَمَا رَبَّيَانِى صَغِيرًا
„Domnul tău a poruncit să nu adorați pe nimeni în afară de El și să vă purtați bine cu părinții. Dacă unul dintre ei sau amândoi ajung la bătrânețe lângă tine, nu le spune nici măcar «Uf!» și nu îi repezi, ci spune-le vorbe pline de cinste. Pleacă pentru ei aripa smereniei, din îndurare, și spune: «Doamne, ai milă de ei, așa cum m-au crescut când eram mic!»”
(Coran, al-Isrāʾ 17:23–24)
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ, Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că s-a întrebat:
يا رسول الله من أبر؟
„O, Trimis al lui Allah, față de cine să arăt bunătate?”
El a răspuns:
أمك
„Față de mama ta.”
S-a întrebat:
ثم من؟
„Apoi față de cine?”
El a răspuns:
أمك
„Față de mama ta.”
S-a întrebat:
ثم من؟
„Apoi față de cine?”
El a răspuns:
أباك
„Față de tatăl tău.”20
Abū Dāwūd și Ibn Mājah au relatat de la ʿAbd Allāh ibn ʿAmr, Allah să fie mulțumit de amândoi:
جاء رجل إلى النبي ﷺ يبايعه على الهجرة، وترك أبويه يبكيان، فقال: ارجع إليهما وأضحكهما كما أبكيتهما
„Un bărbat a venit la Profet ﷺ ca să îi facă legământul pentru emigrare, lăsându-și părinții plângând. El i-a spus: «Întoarce-te la ei și fă-i să râdă, așa cum i-ai făcut să plângă!»”21
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ, ʿAbd Allāh ibn Masʿūd, Allah să fie mulțumit de el, a spus:
سألت النبي ﷺ أي العمل أحب إلى الله عز وجل؟ قال: الصلاة على وقتها، فقلت: ثم أي؟ قال: بر الوالدين، قلت: ثم أي؟ قال: الجهاد في سبيل الله
„L-am întrebat pe Profet ﷺ: «Care faptă Îi este cea mai iubită lui Allah, Atotputernicul și Mărețul?» El a răspuns: «Rugăciunea la timpul ei.» Am întrebat: «Apoi care?» El a răspuns: «Buna purtare față de părinți.» Am întrebat: «Apoi care?» El a răspuns: «Lupta pe calea lui Allah.»”22
Islamul a avertizat împotriva supărării părinților și împotriva oricărui rău făcut lor. A socotit acestea nesupunere față de părinți, pentru care omul va da socoteală în Ziua Învierii, și le-a numărat printre păcatele mari.
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ, Abū Bakrah, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că Trimisul lui Allah ﷺ a spus de trei ori:
ألا أنبئكم بأكبر الكبائر؟
„Să nu vă vestesc cele mai mari dintre păcatele mari?”
Ei au răspuns:
بلى يا رسول الله
„Ba da, o, Trimis al lui Allah!”
El a spus:
الإشراك بالله، وعقوق الوالدين
„A-I asocia pe cineva lui Allah și nesupunerea față de părinți.”
Era rezemat, apoi s-a așezat și a spus:
ألا وقول الزور
„Și vorba mincinoasă!”
A repetat-o neîncetat, până când ne-am spus: «De s-ar opri!»23
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său de la ʿAlī, Allah să fie mulțumit de el, că Profetul ﷺ a spus:
لعن الله من لعن والديه
„Allah îl blestemă pe cel care își blestemă părinții.”24
**3. Când este soție, Islamul a îndemnat la cinstirea femeii** și i-a dat drepturi mărețe asupra soțului, după cum și el are drepturi mărețe asupra ei. Din drepturile soției în Islam fac parte buna conviețuire, bunătatea față de ea în privința hranei, băuturii și îmbrăcămintei, blândețea, cinstirea, răbdarea și tratarea ei cu demnitate. În Islam, cei mai buni oameni sunt cei mai buni cu familiile lor. Printre drepturile ei se numără să o învețe religia, să aibă grijă de onoarea ei, să îi păstreze demnitatea și să se poarte frumos cu ea.
Unul dintre versetele care cuprind drepturile soției este cuvântul lui Allah Preaînaltul:
وَعَاشِرُوهُنَّ بِٱلْمَعْرُوفِ
„Purtați-vă cu ele cu bună-cuviință!”
(Coran, al-Nisāʾ 4:19)
În Sunnah sunt multe hadithuri care întăresc grija pentru drepturile soției și pentru buna purtare față de ea. În cele două culegeri Ṣaḥīḥ este consemnat de la Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
استوصوا بالنساء خيرًا، فإن المرأة خلقت من ضلع أعوج، وإن أعوج شيء في الضلع أعلاه، فإن ذهبت تقيمه كسرته، وإن تركته لم يزل أعوج، فاستوصوا بالنساء
„Primiți îndemnul de a vă purta bine cu femeile! Femeia a fost creată dintr-o coastă curbată, iar partea cea mai curbată a coastei este cea de sus. Dacă încerci să o îndrepți, o frângi; iar dacă o lași, rămâne curbată. Așadar, primiți îndemnul de a vă purta bine cu femeile!”25
Al-Nawawī, Allah să aibă milă de el, a spus:
وفي هذا ملاطفة النساء والإحسان إليهن والصبر على عوج أخلاقهن واحتمال ضعف عقولهن وكراهة طلاقهن بلا سبب وأنه لا يطمع باستقامتها والله أعلم
„În aceasta se află îndemnul la blândețe și bunătate față de femei, la răbdare cu neajunsurile purtării lor și la îngăduirea slăbiciunii judecății lor. Se arată dezaprobarea divorțării de ele fără motiv și faptul că nu trebuie să nădăjduiești că se vor îndrepta cu totul. Allah știe cel mai bine.”26
Aḥmad, Abū Dāwūd și al-Tirmidhī au relatat de la Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
أكمل المؤمنين إيمانًا أحسنهم خلقًا، وخياركم خياركم لنسائهم
„Cei mai desăvârșiți în credință dintre credincioși sunt cei cu cea mai frumoasă purtare, iar cei mai buni dintre voi sunt cei mai buni cu soțiile lor.”27
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său de la Jābir ibn ʿAbd Allāh, Allah să fie mulțumit de amândoi, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus în predica din Pelerinajul de Adio:
فاتقوا الله في النساء، فإنكم أخذتموهن بأمانة الله، واستحللتم فروجهن بكلمة الله، ولكم عليهن أن لا يوطئن فرشكم أحدًا تكرهونه، فإن فعلن ذلك فاضربوهن ضربًا غير مبرح، ولهن رزقهن وكسوتهن بالمعروف
„Fiți cu teamă de Allah în privința femeilor! Le-ați luat în grija voastră prin legământul lui Allah și v-au devenit îngăduite prin cuvântul lui Allah. Dreptul vostru asupra lor este să nu lase pe așternuturile voastre pe cineva pe care îl urâți. Dacă fac aceasta, loviți-le fără asprime și fără să le răniți. Iar dreptul lor asupra voastră este să le asigurați hrana și îmbrăcămintea cu bună-cuviință.”28
Prin cuvintele «să nu lase pe așternuturile voastre pe cineva pe care îl urâți» se înțelege să nu îi îngăduie cuiva pe care îl urâți, bărbat sau femeie, să intre în casele voastre și să stea în locuințele voastre.
Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său de la Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
لا يفرك مؤمن مؤمنة، إن كره منها خلقًا رضي منها آخر
„Un credincios să nu urască o credincioasă! Dacă îi displace o însușire a ei, îi va plăcea o alta.”29
Înțelesul este să nu o urască: dacă un om găsește la soția sa o însușire care nu îi place și nu îl mulțumește, ea are și multe însușiri frumoase și feluri alese de a se purta.
Aḥmad, Abū Dāwūd și al-Tirmidhī au relatat de la ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
إنما النساء شقائق الرجال
„Femeile sunt de aceeași fire cu bărbații.”30
Ibn al-Athīr a spus în al-Nihāyah fī gharīb al-ḥadīth wa-l-athar:
أي: نظائرهم وأمثالهم في الأخلاق والطباع، كأنهن شققن منهم. ولأن حواء خلقت من آدم عليه السلام، وشقيق الرجل أخوه لأبيه وأمه، ويجمع على أشقاء
„Adică sunt semenele și asemenea lor în purtare și în fire, ca și cum ar fi desprinse din ei, fiindcă Eva a fost creată din Adam, pacea fie asupra lui. Fratele bun al unui bărbat este fratele lui de tată și de mamă; pluralul cuvântului este ashiqqāʾ.”31
Acesta este un îndemn limpede la buna conviețuire, la purtare frumoasă, la blândețe și la binefacere.
**4. Islamul a îndemnat la grija pentru femeie ca soră, mătușă din partea tatălui sau din partea mamei.** A poruncit păstrarea legăturii cu ea, buna purtare față de ea și recunoașterea dreptului ei, rânduind pentru acestea o răsplată măreață și îmbelșugată.
Al-Bukhārī a relatat în al-Adab al-mufrad, iar Ibn Mājah de la al-Miqdām ibn Maʿdīkarib, că acesta l-a auzit pe Trimisul lui Allah ﷺ spunând:
إن الله يوصيكم بأمهاتكم، ثم يوصيكم بأمهاتكم، ثم يوصيكم بآبائكم، ثم يوصيكم بالأقرب فالأقرب
„Allah vă îndeamnă la grija pentru mamele voastre, apoi vă îndeamnă la grija pentru mamele voastre, apoi vă îndeamnă la grija pentru tații voștri, apoi la grija pentru rude, începând cu cele mai apropiate.”32
Al-Tirmidhī și Abū Dāwūd au relatat de la Abū Saʿīd al-Khudrī că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
لا يكون لأحد ثلاث بنات أو ثلاث أخوات فيحسن إليهن إلا دخل الجنة
„Nimeni nu are trei fiice sau trei surori și se poartă bine cu ele fără să intre în Rai.”33
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ, ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea, a relatat că Profetul ﷺ a spus:
الرحم شجنة من الله، من وصلها وصله الله، ومن قطعها قطعه الله
„Legătura de rudenie este o ramură de la Allah. Pe cel care o păstrează îl păstrează Allah aproape de El, iar pe cel care o rupe îl îndepărtează Allah.”34
Tot în cele două culegeri Ṣaḥīḥ, Anas ibn Mālik, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:
من أحب أن يبسط له في رزقه، وأن ينسأ له في أثره، فليصل رحمه
„Cel căruia îi place să i se lărgească înzestrarea și să i se prelungească viața să păstreze legăturile de rudenie.”35
**5. Chiar dacă femeia nu îi este rudă, ci este străină de el și are nevoie de sprijin și de ajutor**, Islamul îndeamnă la ocrotirea ei, la bună purtare și ajutor, rânduind pentru acestea răsplăți mărețe.
În cele două culegeri Ṣaḥīḥ este consemnat că Profetul ﷺ a spus:
الساعي على الأرملة والمسكين كالمجاهد في سبيل الله، أو كالقائم الذي لا يفتر، أو كالصائم الذي لا يفطر
„Cel care se îngrijește de văduvă și de sărman este asemenea celui care luptă pe calea lui Allah, ori asemenea celui care stă în rugăciune fără să ostenească ori celui care postește fără să întrerupă postul.”36
Acestea sunt doar câteva dintre formele de grijă și de cinstire de care are parte femeia sub ocrotirea învățăturilor Islamului. În afara acestei religii mărețe, pe care Allah a ales-o pentru robii Săi, ea nu va găsi nicidecum o asemenea grijă deosebită, o asemenea cinstire aleasă și binefacere deplină, și nici ceva apropiat de acestea.
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī (5975) și Muslim (593).
A se vedea Ibn Ḥajar, Fatḥ al-bārī, 10/421.
Musnad Aḥmad, 1/223; Abū Dāwūd, nr. 5146. Al-Albānī a considerat relatarea slabă.
Sunan Ibn Mājah (3669).
Ṣaḥīḥ Muslim (2631).
Musnad Aḥmad, 3/148.
Al-Bukhārī, al-Adab al-mufrad (1178).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5998) și Muslim (2317).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5971) și Muslim (2548).
Abū Dāwūd (2528) și Ibn Mājah (2782).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5970) și Muslim (85).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5976) și Muslim (87).
Ṣaḥīḥ Muslim (1978).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (3331) și Muslim (1468).
Al-Nawawī, Sharḥ Ṣaḥīḥ Muslim, 10/57.
Aḥmad, 2/250, 472; Abū Dāwūd (4682); al-Tirmidhī (1162).
Ṣaḥīḥ Muslim (1218).
Ṣaḥīḥ Muslim (1469).
Aḥmad, 6/256, 277; Abū Dāwūd (236); al-Tirmidhī (113).
Ibn al-Athīr, al-Nihāyah, 2/492.
Al-Bukhārī, al-Adab al-mufrad (60); Ibn Mājah (3661).
Al-Tirmidhī (1912); Abū Dāwūd (5147).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5989) și Muslim (2555).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (5986) și Muslim (2557).
Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (6007) și Muslim (2982).