Text integral · Pasaje · 27
Jurământul
Al-qasam, cu fatḥa pe qāf și sīn, înseamnă jurământ: întărirea unui lucru prin pomenirea a ceva venerat, folosind wāw ori una dintre particulele înrudite. Are trei particule:
Wāw, precum:
فَوَرَبِّ ٱلسَّمَآءِ وَٱلْأَرْضِ إِنَّهُۥ لَحَقٌّ
Pe Domnul cerului și al pământului, acesta este adevărat!
Coran, al-Dhāriyāt, 51:23, fragment
Cu această particulă, verbul jurământului se omite obligatoriu și după ea nu urmează decât un substantiv explicit.
Bāʾ, precum:
لَآ أُقْسِمُ بِيَوْمِ ٱلْقِيَـٰمَةِ
Jur pe Ziua Învierii!
Coran, al-Qiyāma, 75:1
Cu ea se poate menționa verbul jurământului, ca în acest exemplu, ori se poate omite, precum în vorbele lui Iblīs:
قَالَ فَبِعِزَّتِكَ لَأُغْوِيَنَّهُمْ أَجْمَعِينَ
A spus: «Pe puterea Ta, îi voi rătăci pe toți!»
Coran, Ṣād, 38:82
După ea poate urma un substantiv explicit, ca în exemplele date, ori un pronume: „Allah este Domnul meu și pe El jur: îi va ajuta negreșit pe credincioși.”
Tāʾ, precum:
تَٱللَّهِ لَتُسْـَٔلُنَّ عَمَّا كُنتُمْ تَفْتَرُونَ
Pe Allah, veți fi întrebați despre ceea ce născoceați!
Coran, al-Naḥl, 16:56, fragment
Cu ea, verbul jurământului se omite obligatoriu și nu urmează decât numele Allah sau Rabb, „Domn”, ca în: „Pe Domnul Kaʿbei, voi împlini negreșit pelerinajul, dacă voiește Allah.”
În mod obișnuit se menționează cel pe care se jură; exemplele sunt numeroase, precum cele precedente. Se poate omite numai acesta, ca în: „Îți cer sub jurământ să te străduiești negreșit.”
Poate fi omis împreună cu verbul jurământului; aceasta se întâlnește des, precum:
ثُمَّ لَتُسْـَٔلُنَّ يَوْمَئِذٍ عَنِ ٱلنَّعِيمِ
Apoi, în acea zi, veți fi întrebați negreșit despre desfătare.
Coran, al-Takāthur, 102:8
În mod obișnuit se menționează și afirmația întărită prin jurământ. Exemplele sunt numeroase:
قُلْ بَلَىٰ وَرَبِّى لَتُبْعَثُنَّ
Spune: «Ba da, pe Domnul meu, veți fi înviați negreșit!»
Coran, al-Taghābun, 64:7, fragment
Ea poate fi omisă, precum:
قٓ ۚ وَٱلْقُرْءَانِ ٱلْمَجِيدِ
Qāf. Pe Coranul cel glorios!,
Coran, Qāf, 50:1
subînțelegându-se: „Vor pieri negreșit.”
Omiterea ei este obligatorie când este precedată ori încadrată de ceva care ține locul ei. Ibn Hishām spune aceasta în al-Mughnī și dă exemple precum: „Zayd stă în picioare, pe Allah!” și „Zayd, pe Allah, stă în picioare!”
Jurământul are două foloase:
Primul: arată măreția celui pe care se jură.
Al doilea: arată însemnătatea afirmației jurate și intenția de a o întări. De aceea jurământul se cuvine numai în următoarele împrejurări:
Prima: afirmația jurată are însemnătate.
A doua: cel căruia i se vorbește ezită în privința ei.
A treia: cel căruia i se vorbește o tăgăduiește.