Text integral · Pasaje · 23
Dreptul întâi — Dreptul lui Allah Preaînaltul
Acest drept este cel mai îndreptățit, cel mai obligatoriu și cel mai măreț dintre drepturi, fiindcă este dreptul lui Allah Preaînaltul: Creatorul măreț, Stăpânul și Orânduitorul tuturor lucrurilor. Este dreptul Împăratului adevărat și vădit, al Celui Viu, al Celui care Se susține pe Sine și susține toate, prin care dăinuie cerurile și pământul. El a creat toate lucrurile și le-a rânduit cu o înțelepciune desăvârșită. Este dreptul lui Allah, Cel care te-a adus din neființă, când nu erai nimic pomenit. Este dreptul lui Allah, Cel care te-a crescut cu binefaceri când te aflai în pântecele mamei tale, în trei întunecimi, unde nicio făptură nu-ți putea aduce hrana și cele necesare creșterii și vieții tale. El a făcut să curgă pentru tine laptele celor doi sâni, ți-a arătat cele două căi și i-a pus pe părinți în slujba ta. Te-a înzestrat și te-a pregătit: te-a înzestrat cu binefaceri, minte și înțelegere și te-a pregătit să le primești și să te folosești de ele. Preaînaltul a spus:
وَٱللَّهُ أَخْرَجَكُم مِّنۢ بُطُونِ أُمَّهَـٰتِكُمْ لَا تَعْلَمُونَ شَيْـًٔا وَجَعَلَ لَكُمُ ٱلسَّمْعَ وَٱلْأَبْصَـٰرَ وَٱلْأَفْـِٔدَةَ ۙ لَعَلَّكُمْ تَشْكُرُونَ
„Allah v-a scos din pântecele mamelor voastre fără să știți nimic și v-a dat auzul, văzul și inimile, pentru ca voi să fiți mulțumitori.”
[An-Naḥl, 16:78]
Dacă Și-ar opri harul față de tine o clipită, ai pieri, iar dacă te-ar lipsi de mila Sa, n-ai trăi. Dacă astfel sunt harul lui Allah asupra ta și mila Sa față de tine, atunci dreptul Său asupra ta este cel mai mare dintre drepturi: este dreptul Celui care te-a creat, te-a pregătit și te-a înzestrat. El nu dorește de la tine nici hrană, nici să-L hrănești. Preaînaltul a spus:
لَا نَسْـَٔلُكَ رِزْقًا ۖ نَّحْنُ نَرْزُقُكَ ۗ وَٱلْعَـٰقِبَةُ لِلتَّقْوَىٰ
„Nu-ți cerem hrană; Noi te hrănim. Iar sfârșitul bun este al evlaviei.”
[Ṭā-Hā, 20:132 — fragment]
El dorește de la tine un singur lucru, al cărui folos se întoarce asupra ta: să-L adori pe El Singur, fără asociat. Preaînaltul a spus:
وَمَا خَلَقْتُ ٱلْجِنَّ وَٱلْإِنسَ إِلَّا لِيَعْبُدُونِ مَآ أُرِيدُ مِنْهُم مِّن رِّزْقٍ وَمَآ أُرِيدُ أَن يُطْعِمُونِ إِنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلرَّزَّاقُ ذُو ٱلْقُوَّةِ ٱلْمَتِينُ
„Nu i-am creat pe djinni și pe oameni decât ca să Mă adore. Nu doresc de la ei nicio hrană și nu doresc să Mă hrănească. Allah este Dătătorul de hrană, Stăpânul puterii, Cel Neclintit.”
[Adh-Dhāriyāt, 51:56–58]
El dorește să fii robul Său în toate înțelesurile robiei, așa cum El este Domnul tău în toate înțelesurile stăpânirii: un rob smerit și supus Lui, care Îi împlinește porunca, se ferește de ceea ce El a oprit și crede în cele pe care El le vestește. Tu vezi că binefacerile Sale asupra ta sunt îmbelșugate și neîntrerupte. Nu-ți este rușine să răspunzi acestor binefaceri prin nerecunoștință?!
Dacă un om ți-ar face un bine, ți-ar fi rușine să-l înfrunți cu neascultare și să i te împotrivești pe față. Cum este, atunci, cu Domnul tău, de la al Cărui har vine orice binefacere asupra ta și prin a Cărui milă este îndepărtat de la tine orice rău? Preaînaltul a spus:
وَمَا بِكُم مِّن نِّعْمَةٍ فَمِنَ ٱللَّهِ ۖ ثُمَّ إِذَا مَسَّكُمُ ٱلضُّرُّ فَإِلَيْهِ تَجْـَٔرُونَ
„Orice binefacere aveți este de la Allah. Apoi, când vă atinge răul, către El vă îndreptați strigătul de ajutor.”
[An-Naḥl, 16:53]
Acest drept pe care Allah l-a rânduit pentru Sine este ușor și lesnicios pentru cel căruia Allah i-l ușurează. Allah nu a pus în el strâmtorare, greutate sau trudă apăsătoare. Allah Preaînaltul a spus:
وَجَـٰهِدُوا۟ فِى ٱللَّهِ حَقَّ جِهَادِهِۦ ۚ هُوَ ٱجْتَبَىٰكُمْ وَمَا جَعَلَ عَلَيْكُمْ فِى ٱلدِّينِ مِنْ حَرَجٍ ۚ مِّلَّةَ أَبِيكُمْ إِبْرَٰهِيمَ ۚ هُوَ سَمَّىٰكُمُ ٱلْمُسْلِمِينَ مِن قَبْلُ وَفِى هَـٰذَا لِيَكُونَ ٱلرَّسُولُ شَهِيدًا عَلَيْكُمْ وَتَكُونُوا۟ شُهَدَآءَ عَلَى ٱلنَّاسِ ۚ فَأَقِيمُوا۟ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُوا۟ ٱلزَّكَوٰةَ وَٱعْتَصِمُوا۟ بِٱللَّهِ هُوَ مَوْلَىٰكُمْ ۖ فَنِعْمَ ٱلْمَوْلَىٰ وَنِعْمَ ٱلنَّصِيرُ
„Străduiți-vă pentru Allah așa cum se cuvine să vă străduiți pentru El! El v-a ales și nu v-a pus nicio greutate în religie, religia părintelui vostru Ibrāhīm. El v-a numit musulmani mai înainte și în această [Carte], pentru ca Trimisul să fie martor asupra voastră și voi să fiți martori asupra oamenilor. Împliniți rugăciunea, dați dania și țineți-vă strâns de Allah! El este Ocrotitorul vostru. Ce bun Ocrotitor și ce bun Sprijinitor!”
[Al-Ḥajj, 22:78]
Este o credință desăvârșită, credință în adevăr și faptă dreaptă care dă roade: credință în nevăzut și în cele ce sunt, întemeiată pe iubire și preamărire, ale cărei roade sunt sinceritatea și stăruința.
Cinci rugăciuni în fiecare zi și noapte, prin care Allah șterge păcatele, înalță treptele și îndreaptă inimile și stările oamenilor. Robul le împlinește după puterile sale. Preaînaltul a spus:
فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ مَا ٱسْتَطَعْتُمْ
„Temeți-vă de Allah pe cât puteți!”
[At-Taghābun, 64:16 — fragment].
Iar Profetul ﷺ i-a spus lui ʿImrān ibn Ḥuṣayn, Allah să fie mulțumit de el, care era bolnav:
صلِّ قائمًا، فإن لم تستطع فقاعدًا، فإن لم تستطع فعلى جنب
„Roagă-te în picioare; dacă nu poți, atunci șezând; iar dacă nu poți, atunci culcat pe o parte.”1
Dania obligatorie: o mică parte din averea ta, dată pentru nevoile musulmanilor — săraci, nevoiași, călători, datornici și ceilalți îndreptățiți să primească dania. Preaînaltul a spus:
فَأَقِيمُوا۟ ٱلصَّلَوٰةَ وَءَاتُوا۟ ٱلزَّكَوٰةَ وَٱعْتَصِمُوا۟ بِٱللَّهِ هُوَ مَوْلَىٰكُمْ ۖ فَنِعْمَ ٱلْمَوْلَىٰ وَنِعْمَ ٱلنَّصِيرُ
„Împliniți rugăciunea, dați dania și țineți-vă strâns de Allah! El este Ocrotitorul vostru. Ce bun Ocrotitor și ce bun Sprijinitor!”
[Al-Ḥajj, 22:78 — fragment]
Postul unei singure luni pe an. Cel care este bolnav sau se află în călătorie va posti un număr egal de zile într-o altă perioadă. Iar cel care nu poate posti din pricina unei neputințe permanente va hrăni câte un nevoiaș pentru fiecare zi.
Pelerinajul la Casa Sfântă, o singură dată în viață, pentru cel care are putința.
Acestea sunt temeliile dreptului lui Allah Preaînaltul. Celelalte lucruri devin obligatorii din pricina unei împrejurări, precum lupta pe calea lui Allah, sau a unor cauze care le impun, precum sprijinirea celui nedreptățit.
Privește, fratele meu, la acest drept ușor de împlinit, dar cu răsplată mare! Dacă îl împlinești, vei fi fericit în această lume și în Viața de Apoi, vei scăpa de Foc și vei intra în Paradis. Preaînaltul a spus:
فَمَن زُحْزِحَ عَنِ ٱلنَّارِ وَأُدْخِلَ ٱلْجَنَّةَ فَقَدْ فَازَ ۗ وَمَا ٱلْحَيَوٰةُ ٱلدُّنْيَآ إِلَّا مَتَـٰعُ ٱلْغُرُورِ
„Cel care este îndepărtat de Foc și primit în Paradis a izbândit. Viața acestei lumi nu este decât o plăcere amăgitoare.”
[Āl ʿImrān, 3:185 — fragment]
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī, Cartea scurtării rugăciunii, capitolul „Dacă nu poate ședea, să se roage pe o parte”, nr. 1117.