Text integral · Pasaje · 7
Statutul juridic al căsătoriei
În sine, căsătoria este o rânduială puternic recomandată oricărui om care are dorință și este în stare să se căsătorească. Ea face parte din calea trimișilor. Allah Preaînaltul spune:
وَلَقَدْ أَرْسَلْنَا رُسُلًا مِّن قَبْلِكَ وَجَعَلْنَا لَهُمْ أَزْوَٰجًا وَذُرِّيَّةً ۚ
„Am trimis trimiși înaintea ta și le-am dat soții și urmași.”
Coranul, 13:38 (fragment)
Profetul s-a căsătorit și a spus:
إني أتزوج النساء فمن رغب عن سنتي فليس مني
„Eu mă căsătoresc cu femei. Cine se îndepărtează de calea mea nu este dintre ai mei.”3
De aceea învățații au spus că, pentru cel care are dorință, căsătoria este mai bună decât actele de adorare benevole, datorită numeroaselor foloase și urmărilor bune pe care le aduce. Vom arăta unele dintre ele mai târziu, cu voia lui Allah.
Uneori, căsătoria poate fi obligatorie. Așa este când un bărbat are o dorință puternică și se teme că va cădea în ceea ce este interzis dacă nu se căsătorește. Atunci trebuie să se căsătorească, pentru a-și păstra castitatea și a se feri de cele interzise. Profetul a spus:
يا معشر الشباب من استطاع منكم الباءة فليتزوج فانه أغض للبصر وأحصن للفرج ومن لم يستطع فعليه بالصوم فانه له وجاء
„Tineri, cel dintre voi care are putința să se căsătorească să o facă, fiindcă aceasta îl ajută mai mult să-și plece privirea și să-și păzească părțile intime. Iar cel care nu are această putință să postească, deoarece postul îi este pavăză.”4
Notele originale
Al-Bukhari, Cartea căsătoriei, capitolul despre îndemnul la căsătorie, nr. 5063; Muslim, Cartea căsătoriei, capitolul „Cel dintre voi care are putința să se căsătorească”, nr. 1401.
Al-Bukhari, Cartea căsătoriei, nr. 5066; Muslim, Cartea căsătoriei, nr. 1400.