Calitățile robilor Celui Milostiv

**A șasea însușire.** Allah, Cel Atotputernic și Măreț, spune:

„Și cei care nu iau parte la falsitate, iar când trec pe lângă vorbirea deșartă, trec cu demnitate.”

Una dintre frumoasele însușiri morale ale robilor Celui Milostiv este că se feresc să participe la adunările în care domnesc faptele oprite, falsitatea și vorbirea deșartă interzisă. Cuvintele Sale „cei care nu iau parte la falsitate” înseamnă că ei nu asistă la falsitate și neadevăr, nu frecventează adunările lor și nu iau parte alături de cei care le săvârșesc.

Versetul de mai sus cuprinde **adunările întemeiate pe păcate și fărădelegi**: bârfa, clevetirea care seamănă vrajbă, batjocura, luarea în râs, minciuna, cântatul, vizionarea faptelor oprite și a obscenităților arătate pe ecranele televizoarelor, ale telefoanelor și ale altor dispozitive, precum și alte lucruri de acest fel.

El cuprinde și **adunările întemeiate pe răspândirea ideilor deviate**, a opiniilor stricate și a faptelor de inovație religioasă promovate de cei care cheamă la rău și rătăcire.

Tot aici intră **adunările în care au loc sărbătorile și festivitățile politeiștilor**. Musulmanului îi este interzis să participe la ele, să-i felicite pentru ele ori să își arate bucuria față de acestea.

Versetul cuprinde toate cele amintite. De aceea, formulările înaintașilor evlavioși despre înțelesul falsității din acest verset au fost felurite.

După ce a prezentat explicațiile înaintașilor despre acest verset, eruditul Ibn Jarīr aṭ-Ṭabarī, Allah să aibă milă de el, a spus: „Cea mai îndreptățită explicație este să se spună: «Și cei care nu iau parte la nimic din falsitate» — nici asociere, nici cântat, nici minciună și nici altceva dintre toate cele cărora li se aplică numele de falsitate —, fiindcă Allah a vorbit în general când i-a descris ca pe aceia care nu iau parte la falsitate.”¹⁵

Robii Celui Milostiv nu iau parte, așadar, la niciuna dintre formele unor asemenea adunări; cu atât mai mult nu săvârșesc ei înșiși falsitatea.

Cuvintele Celui Preaînalt „iar când trec pe lângă vorbirea deșartă, trec cu demnitate” arată că nu frecventează aceste locuri și nu se duc la ele cu bună știință. Dacă însă se întâmplă ca unul dintre ei să treacă pe lângă o adunare în care se află asemenea fapte oprite ori falsitate, trece păstrându-și demnitatea și ferindu-și sufletul de acestea, se îndepărtează și se păzește de a ședea acolo.