Calitățile robilor Celui Milostiv

**A doua însușire.** Allah, Cel Atotputernic și Măreț, spune:

„Și cei care își petrec noaptea prosternându-se și stând în picioare înaintea Domnului lor.”

Printre însușirile vădite ale robilor Celui Milostiv se află statornicia lor în împlinirea rugăciunii, cea mai însemnată dintre faptele trupești de adorare, fie că este obligatorie, fie că este de bunăvoie. Îndeosebi rugăciunea de noapte este o sunna întărită de la Trimisul lui Allah, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui. Numeroase hadithuri arată virtutea statorniciei în împlinirea ei. De aceea, versetul de mai sus o menționează în mod deosebit printre însușirile robilor Celui Milostiv.

Printre relatările despre virtutea rugăciunii de noapte se află cuvintele sale, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui: „Cea mai bună rugăciune după cea obligatorie este rugăciunea de noapte.”⁵

El a mai spus: „Țineți-vă de rugăciunea de noapte, căci ea a fost deprinderea celor drepți dinaintea voastră; ea vă apropie de Domnul vostru, șterge faptele rele și vă oprește de la păcat.”⁶

În privința timpului ei, Profetul, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui, a făcut rugăciunea în toate părțile nopții: la începutul, la mijlocul și la sfârșitul ei. Mai târziu, rugăciunea lui s-a statornicit la sfârșitul nopții, înainte de ivirea zorilor. Acesta este cel mai bun timp pentru rugăciunea de noapte, fiind timpul coborârii Domnului lumilor la cerul cel mai de jos. S-a transmis în mod autentic că Profetul, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui, a spus: „Domnul nostru, Binecuvântat și Preaînalt, coboară în fiecare noapte la cerul cel mai de jos, când rămâne ultima treime a nopții, și spune: «Cine Mă cheamă, ca să-i răspund? Cine Îmi cere, ca să-i dau? Cine Îmi cere iertare, ca să-l iert?»”⁷

Se cuvine ca fiecare rob care își dorește binele să se străduiască să aibă partea sa din rugăciunea de noapte, chiar și numai câteva unități de rugăciune, pentru a dobândi această mare virtute.

Astfel se poartă robii Celui Milostiv cu rugăciunea de noapte: Îl adoră, Îi vorbesc în taină, se supun și se smeresc înaintea lui Allah, Preaslăvitul, în prosternările lor, în plecăciunile lor și când stau în picioare.

Dacă aceasta este starea lor în rugăciunea de noapte, pe care Allah nu le-a făcut-o obligatorie, cum să fie starea lor față de cele cinci rugăciuni obligatorii, cel mai însemnat stâlp al religiei după cele două mărturisiri de credință? Fără îndoială, ei sunt și mai dornici și mai statornici în păzirea acestora.