Pomenirile lui Allah în viața de zi cu zi

Pomenirea pentru cererea alegerii binelui — istikhārah

Jābir ibn ʿAbd Allāh — Allah să fie mulțumit de amândoi — relatează: «Trimisul lui Allah ﷺ ne învăța să cerem alegerea binelui în toate treburile, așa cum ne învăța o sură din Coran. Spunea:

Când unul dintre voi se gândește la o treabă, să împlinească două unități de rugăciune, altele decât rugăciunea obligatorie, apoi să spună: «O, Allah, Îți cer să alegi pentru mine prin știința Ta, Îți cer putere prin puterea Ta și Îți cer din harul Tău măreț. Tu poți și eu nu pot, Tu știi și eu nu știu, iar Tu ești Cunoscătorul deplin al celor nevăzute. O, Allah, dacă știi că această treabă — și își numește nevoia — este un bine pentru mine în religia mea, în traiul meu și în urmarea treburilor mele — sau a spus: „în cele apropiate și cele îndepărtate ale treburilor mele” —, rânduiește-mi-o, înlesnește-mi-o, apoi binecuvântează-mi-o! Iar dacă știi că această treabă este un rău pentru mine în religia mea, în traiul meu și în urmarea treburilor mele — sau a spus: „în cele apropiate și cele îndepărtate ale treburilor mele” —, îndepărteaz-o de mine și îndepărtează-mă de ea! Rânduiește-mi binele oriunde ar fi, apoi fă-mă mulțumit cu el!»

» Relatat de al-Bukhārī.²¹¹

Istikhārah este Sunnah când omul se gândește la ceva și nu îi este limpede dacă este mai bine să facă acel lucru ori să-l lase. Dacă i-a devenit limpede că este mai bine să-l facă ori să-l lase, istikhārah nu este rânduită în acel caz. De aceea, Profetul ﷺ făcea multe lucruri și nu s-a transmis despre el că împlinea rugăciunea de istikhārah pentru ele.

Pomenirile călătoriei

a. Când își pune piciorul pe mijlocul de călătorie, să spună:

În numele lui Allah!

Când se urcă și se așază bine, să-și amintească binefacerea lui Allah, Care i-a înlesnit acest mijloc de călătorie, apoi să spună:

Allah este Cel Mai Mare! Allah este Cel Mai Mare! Allah este Cel Mai Mare! Slavă Celui Care ne-a supus aceasta, căci noi nu am fi putut s-o stăpânim! La Domnul nostru ne vom întoarce. O, Allah, Îți cerem în această călătorie a noastră bunătate, evlavie și fapte de care să fii mulțumit. O, Allah, ușurează-ne această călătorie și scurtează-ne depărtarea ei! O, Allah, Tu ești Însoțitorul în călătorie și Ocrotitorul familiei rămase acasă. O, Allah, caut adăpost la Tine de greutățile călătoriei, de priveliștea întristătoare și de întoarcerea rea în privința averii și a familiei!

La întoarcere, rostește aceste cuvinte și adaugă:

Ne întoarcem, căindu-ne, adorându-L și lăudându-L pe Domnul nostru!

b. ʿAbd Allāh ibn Sarjis — Allah să fie mulțumit de el — relatează: «Când călătorea, Trimisul lui Allah ﷺ căuta adăpost de greutățile călătoriei, de întoarcerea întristătoare, de regresul după progres, de ruga celui nedreptățit și de priveliștea rea în privința familiei și a averii.» Relatat de Muslim.²¹³

c. Este potrivit să rostească preamărirea ori de câte ori urcă într-un loc înalt și slăvirea când coboară într-un loc jos, potrivit cuvintelor lui Jābir ibn ʿAbd Allāh — Allah să fie mulțumit de amândoi —: «Când urcam, rosteam preamărirea, iar când coboram, slăvirea.»²¹⁴

La fel și în avion: la urcarea lui rostești preamărirea, iar la coborârea pe aeroport rostești slăvirea.

Explicația este că, atunci când urcă, omul se vede într-un loc înalt și s-ar putea socoti măreț. Spune atunci: «Allah este Cel Mai Mare!», adică își aduce sufletul la recunoașterea micimii sale înaintea măreției lui Allah, Cel Atotputernic și Măreț.

Când coboară însă, coborârea înseamnă poziție joasă, apropiere de pământ și umilință. Spune atunci: «Slavă lui Allah!», adică Îl declară pe Allah, Cel Slăvit și Preaînalt, mai presus de înjosire și de coborârea într-o poziție inferioară.

d. Ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el — relatează: «Când Profetul ﷺ se întorcea de la ḥajj sau ʿumrah, ori de câte ori ajungea deasupra unei trecători ori pe un loc înalt, Îl preamărea pe Allah de trei ori, apoi spunea:

Nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, Unicul, Care nu are asociat. A Lui este stăpânirea și a Lui este lauda și El are putere asupra tuturor lucrurilor. Ne întoarcem, căindu-ne, adorându-L, prosternându-ne și lăudându-L pe Domnul nostru! Allah Și-a împlinit făgăduința, l-a ajutat pe robul Său și a înfrânt singur oștirile aliate.

» Relatat de al-Bukhārī și Muslim.²¹⁵

Într-o versiune a lui Muslim se spune: «Când se întorcea de la o campanie militară, de la o expediție, de la ḥajj sau de la ʿumrah.»

Pomenirea la încălecarea animalului

ʿAlī ibn Rabīʿah relatează: «Am fost de față când lui ʿAlī ibn Abī Ṭālib — Allah să fie mulțumit de el — i s-a adus un animal ca să-l încalece. Când și-a pus piciorul în scară, a spus:

În numele lui Allah!

Când s-a așezat pe spinarea lui, a spus:

Laudă lui Allah!

Apoi a spus:

Slavă Celui Care ne-a supus aceasta, căci noi nu am fi putut s-o stăpânim! La Domnul nostru ne vom întoarce.

Apoi a spus:

Laudă lui Allah!

de trei ori și:

Allah este Cel Mai Mare!

de trei ori, apoi a spus:

Slavă Ție! Mi-am nedreptățit sufletul, așadar iartă-mă, căci nimeni nu iartă păcatele în afară de Tine!

Apoi a râs. A fost întrebat: „O, conducător al credincioșilor, de ce ai râs?” A răspuns: „L-am văzut pe Profet ﷺ făcând ceea ce am făcut eu, apoi a râs. L-am întrebat: «O, Trimis al lui Allah, de ce ai râs?» El a spus: «Domnul tău Se minunează de robul Său când acesta spune: Iartă-mi păcatele!, știind că nimeni nu iartă păcatele în afară de Mine.»”» Relatat de Abū Dāwūd și al-Tirmidhī, care a spus: «Hadith ḥasan»; în unele exemplare: «Ḥasan ṣaḥīḥ.» Aceasta este formularea lui Abū Dāwūd.²¹⁶

Pomenirea la oprirea într-un loc

a. Khawlah bint Ḥakīm — Allah să fie mulțumit de ea — relatează: «L-am auzit pe Trimisul lui Allah ﷺ spunând:

Cine se oprește într-un loc, apoi spune: «Caut adăpost în cuvintele desăvârșite ale lui Allah de răul celor pe care le-a creat!», nu va fi vătămat de nimic până când pleacă din acel loc.

» Relatat de Muslim.²¹⁷

b. ʿAbd Allāh ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi — relatează: «Când călătorea și venea noaptea, Trimisul lui Allah ﷺ spunea:

O, pământule, Domnul meu și Domnul tău este Allah! Caut adăpost la Allah de răul tău, de răul celor din tine, de răul celor create în tine și de răul celor ce umblă pe tine. Caut adăpost la Allah de leu și de șarpele negru, de șarpe și de scorpion, de cel care locuiește pe pământ, de părinte și de ceea ce a născut!

»²¹⁸

Pomenirea la apropierea de o așezare și de localitatea sa

1. Ṣuhayb — Allah să fie mulțumit de el — relatează că, ori de câte ori vedea o așezare în care voia să intre, Profetul ﷺ spunea la vederea ei:

O, Allah, Domn al celor șapte ceruri și al celor pe care le umbresc, Domn al celor șapte pământuri și al celor pe care le poartă, Domn al diavolilor și al celor pe care i-au rătăcit, Domn al vânturilor și al celor pe care le împrăștie! Îți cerem binele acestei așezări și binele locuitorilor ei și căutăm adăpost la Tine de răul ei, de răul locuitorilor ei și de răul celor din ea!

2. Anas — Allah să fie mulțumit de el — relatează: «Ne întorceam împreună cu Profetul ﷺ. Când am ajuns în apropierea Medinei, a spus:

Ne întoarcem, căindu-ne, adorându-L și lăudându-L pe Domnul nostru!

A continuat să spună acestea până am intrat în Medina.» Relatat de Muslim.²²⁰

3. Când se apropia de o așezare, Profetul ﷺ spunea:

O, Allah, fă-ne iubiți locuitorilor ei și fă-i pe locuitorii ei drepți iubiți nouă!

Acest hadith este slab.²²¹

Pomenirea la vederea semilunii

Ṭalḥah ibn ʿUbayd Allāh — Allah să fie mulțumit de el — relatează că, atunci când vedea semiluna, Profetul ﷺ spunea:

O, Allah, fă-o să se ivească asupra noastră cu binecuvântare și credință, cu ocrotire și Islam! Domnul meu și Domnul tău este Allah. O semilună a călăuzirii și a binelui!

Când bate vântul

ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — relatează: «Când vântul sufla puternic, Trimisul lui Allah ﷺ spunea:

O, Allah, Îți cer binele lui, binele celor din el și binele celor cu care a fost trimis. Caut adăpost la Tine de răul lui, de răul celor din el și de răul celor cu care a fost trimis!

» Relatat de Muslim.²²³

Când bubuitul tunetului se aude puternic

a. ʿAbd Allāh ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de amândoi — relatează că, atunci când auzea tunetul și trăsnetele, Trimisul lui Allah ﷺ spunea:

O, Allah, nu ne ucide prin mânia Ta și nu ne nimici prin pedeapsa Ta! Ocrotește-ne înainte de aceasta!

b. S-a transmis de la ʿAbd Allāh ibn al-Zubayr — Allah să fie mulțumit de amândoi — că spunea:

Slavă Celui pe Care tunetul Îl slăvește cu laudă, și îngerii, de teama Lui!

Când plouă prea mult

Anas — Allah să fie mulțumit de el — relatează: «Un bărbat a intrat în moschee într-o zi de vineri, în timp ce Trimisul lui Allah ﷺ stătea în picioare și le ținea oamenilor predica. A spus: „O, Trimis al lui Allah, averile au pierit și drumurile au fost tăiate. Roagă-L pe Allah să ne trimită ploaie!” Trimisul lui Allah ﷺ și-a ridicat mâinile și a spus:

O, Allah, dă-ne ploaie! O, Allah, dă-ne ploaie! O, Allah, dă-ne ploaie!

» Anas a spus: «Pe Allah, nu vedeam pe cer nici nori, nici măcar un petic de nor, iar între noi și Salʿ nu se afla nicio clădire și nicio casă. Din spatele lui a apărut un nor asemenea unui scut. Când a ajuns în mijlocul cerului, s-a întins și a început să plouă. Pe Allah, nu am văzut soarele o săptămână! Apoi, în vinerea următoare, un bărbat a intrat pe aceeași ușă, în timp ce Trimisul lui Allah ﷺ stătea în picioare și ținea predica. S-a îndreptat spre el și a spus, stând în picioare: „O, Trimis al lui Allah, averile au pierit și drumurile au fost tăiate. Roagă-L pe Allah să oprească ploaia deasupra noastră!” Trimisul lui Allah ﷺ și-a ridicat mâinile și a spus:

O, Allah, în jurul nostru, nu asupra noastră! O, Allah, peste dealuri și coline, în adâncul văilor și în locurile unde cresc copacii!

» El a spus: «Norii s-au risipit și am ieșit umblând în soare.»²²⁶