Greșeli săvârșite de unii pelerini

Este stabilit că Profetul ﷺ a început înconjurarea rituală, ṭawāf, de la Piatra Neagră, aflată în colțul de sud-est al Casei;⁶ că a înconjurat întreaga Casă, trecând pe dinafara incintei al-Ḥijr;⁷ că, la primul ṭawāf făcut la sosirea în Mecca, a mers cu pași repezi și scurți, numiți ramal, numai în primele trei circuite;⁸ că, în timpul ṭawāfului, atingea Piatra Neagră și o săruta;⁹ că a atins-o cu mâna și apoi și-a sărutat mâna;¹⁰ că a atins-o cu toiagul încovoiat pe care îl avea și a sărutat toiagul, pe când era călare pe cămilă;¹¹ că a făcut ṭawāf călare pe cămilă, arătând spre colț — adică spre Piatră — de fiecare dată când trecea pe lângă el;¹² și că atingea colțul yemenit.¹³

Deosebirea dintre aceste feluri de a atinge Piatra ținea — Allah știe cel mai bine — de ușurința cu care o putea face: împlinea ceea ce îi era ușor. Tot ceea ce a făcut — atingere, sărutare ori arătare — era un act de adorare a lui Allah Preaînaltul și de preamărire a Sa, fără credința că Piatra ar aduce folos ori vătămare.

În cele două culegeri Ṣaḥīḥ se relatează că ʿUmar, Allah să fie mulțumit de el, săruta Piatra și spunea: „Știu că ești o piatră care nu aduce nici vătămare, nici folos. Dacă nu l-aș fi văzut pe Profet ﷺ sărutându-te, nu te-aș fi sărutat.”¹⁴

Greșelile pe care le săvârșesc unii pelerini sunt:

1. Încep ṭawāful dintr-un punct aflat înainte de Piatra Neagră, adică dintre ea și colțul yemenit. Aceasta ține de exagerarea în religie pe care Profetul ﷺ a interzis-o.¹⁵ În anumite privințe, se aseamănă cu începerea postului cu o zi sau două înainte de Ramadan, lucru a cărui interzicere este stabilită.¹⁶

Pretenția unor pelerini că fac aceasta din precauție nu este acceptabilă. Precauția adevărată și folositoare constă în urmarea Legii și în a nu o lua înaintea lui Allah și a Trimisului Său.

2. În îmbulzeală, înconjoară numai partea acoperită a Kaʿbei: intră pe o deschidere a incintei al-Ḥijr, ies pe deschiderea opusă și lasă restul incintei în dreapta lor. Aceasta este o mare greșeală, care face ca ṭawāful să nu fie valabil, fiindcă, în realitate, nu au înconjurat Casa, ci numai o parte din ea.

3. Fac ramal în toate cele șapte circuite.

4. Se îmbulzesc puternic ca să ajungă la Piatră și s-o sărute, ajungând uneori la bătaie și la schimburi de insulte. Astfel se produc lovituri și vorbe urâte care nu se potrivesc nici acestei fapte, nici acestui loc: Moscheea cea Sfântă a lui Allah, la umbra Casei Sale. Prin aceasta este micșorat ṭawāful, ba chiar întregul rit de pelerinaj, căci Allah Preaînaltul a spus:

Pelerinajul se face în luni cunoscute. Celui care își asumă pelerinajul în ele nu îi sunt îngăduite vorbele și faptele intime, nelegiuirea și cearta în timpul pelerinajului.

Această îmbulzeală înlătură smerenia și îl face pe om să uite pomenirea lui Allah Preaînaltul, deși acestea sunt două dintre cele mai de seamă țeluri ale ṭawāfului.

5. Cred că Piatra aduce folos prin ea însăși. De aceea îi vezi, după ce o ating, trecându-și mâinile peste celelalte părți ale trupului ori peste copiii pe care îi au cu ei. Toate acestea sunt neștiință și rătăcire: folosul și vătămarea vin numai de la Allah. Am amintit deja cuvintele conducătorului credincioșilor ʿUmar: „Știu că ești o piatră care nu aduce nici vătămare, nici folos. Dacă nu l-aș fi văzut pe Profet ﷺ sărutându-te, nu te-aș fi sărutat.”

6. Unii pelerini ating toate colțurile Kaʿbei; uneori ating toți pereții ei și își trec mâinile pe ei. Aceasta este neștiință și rătăcire. Atingerea rituală este un act de adorare și preamărire a lui Allah, Cel plin de măreție, și trebuie să se limiteze la ceea ce este transmis de la Profet ﷺ. Profetul ﷺ nu atingea decât cele două colțuri yemenite: Piatra Neagră, aflată în colțul de sud-est al Kaʿbei, și colțul yemenit de sud-vest.

În Musnadul imamului Aḥmad se relatează de la Mujāhid, de la Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi, că acesta făcea ṭawāf împreună cu Muʿāwiyah, Allah să fie mulțumit de el. Muʿāwiyah a început să atingă toate colțurile, iar Ibn ʿAbbās i-a spus: „De ce atingi aceste două colțuri, de vreme ce Trimisul lui Allah ﷺ nu le atingea?”

Muʿāwiyah a răspuns: „Nicio parte a Casei nu trebuie lăsată deoparte.”

Ibn ʿAbbās i-a spus: „În Trimisul lui Allah aveți un exemplu frumos.”

Muʿāwiyah a spus: „Ai dreptate.”¹⁷