Text integral · Pasaje · 24
Introducere
În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.
Lauda Îi aparține lui Allah. Îl lăudăm, Îi cerem ajutorul și iertarea și ne întoarcem la El cu căință. Căutăm adăpost la Allah de răul sufletelor noastre și de faptele noastre rele. Pe cel pe care Allah îl călăuzește nimeni nu îl poate rătăci, iar pe cel pe care El îl lasă în rătăcire nimeni nu îl poate călăuzi. Mărturisesc că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, Unicul, fără asociat, și mărturisesc că Muḥammad este robul și Trimisul Său. Binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa, asupra familiei și companionilor săi și asupra celor care îi urmează în bine până în Ziua Judecății.
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ حَقَّ تُقَاتِهِۦ وَلَا تَمُوتُنَّ إِلَّا وَأَنتُم مُّسْلِمُونَ
„O, voi cei care credeți! Temeți-vă de Allah așa cum se cuvine să vă temeți de El și să nu muriți decât fiind musulmani!”1
Coran, Āl ʿImrān 3:102
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ ٱتَّقُوا۟ رَبَّكُمُ ٱلَّذِى خَلَقَكُم مِّن نَّفْسٍ وَٰحِدَةٍ وَخَلَقَ مِنْهَا زَوْجَهَا وَبَثَّ مِنْهُمَا رِجَالًا كَثِيرًا وَنِسَآءً ۚ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ٱلَّذِى تَسَآءَلُونَ بِهِۦ وَٱلْأَرْحَامَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ كَانَ عَلَيْكُمْ رَقِيبًا
„O, oameni! Temeți-vă de Domnul vostru, care v-a creat dintr-un singur suflet, din el a creat perechea sa și din cei doi a răspândit mulți bărbați și femei. Temeți-vă de Allah, în numele Căruia vă cereți unii altora, și păziți legăturile de rudenie. Cu adevărat, Allah veghează asupra voastră.”2
Coran, an-Nisāʾ 4:1
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ ٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَقُولُوا۟ قَوْلًا سَدِيدًا يُصْلِحْ لَكُمْ أَعْمَـٰلَكُمْ وَيَغْفِرْ لَكُمْ ذُنُوبَكُمْ ۗ وَمَن يُطِعِ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ فَقَدْ فَازَ فَوْزًا عَظِيمًا
„O, voi cei care credeți! Temeți-vă de Allah și rostiți vorbe drepte. El vă va îndrepta faptele și vă va ierta păcatele. Iar cel care ascultă de Allah și de Trimisul Său a dobândit o izbândă măreață.”3
Coran, al-Aḥzāb 33:70–71
Acestea fiind spuse, acest subiect poate stârni întrebări în mintea multora. Unii ar putea întreba: „De ce acest subiect și acest titlu, când alte chestiuni ale religiei ar putea fi mai importante?” Totuși, mai ales în vremea noastră, acest subiect îi preocupă pe mulți oameni; nu mă refer numai la oamenii de rând, ci chiar și la cei care caută cunoașterea. Prin mijloacele de informare se publică și se răspândesc tot mai multe hotărâri religioase, iar diferențele dintre afirmațiile unuia și ale altuia au devenit pentru mulți o sursă de confuzie și chiar de îndoială, mai ales pentru oamenii de rând, care nu cunosc cauzele acestor diferențe. De aceea am socotit, cerând ajutorul lui Allah, să vorbesc despre această chestiune, care, în opinia mea, are o mare însemnătate pentru musulmani.
Una dintre binefacerile lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, asupra acestei comunități este că divergențele ei nu au privit fundamentele religiei și izvoarele sale autentice, ci chestiuni care nu ating adevărata unitate a musulmanilor. Existența unor asemenea diferențe este inevitabilă.
Am grupat subiectele despre care doresc să vorbesc după cum urmează:
**În primul rând:** toți musulmanii știu, din ceea ce au înțeles din Cartea lui Allah și din Sunnah Trimisului Său, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, că Allah Preaînaltul l-a trimis pe Muḥammad cu călăuzirea și religia adevărului. Aceasta presupune că Trimisul lui Allah a explicat religia într-un mod deplin și îndestulător, care nu mai are nevoie de altă lămurire. Prin înțelesul ei, călăuzirea se opune rătăcirii sub toate formele sale, iar religia adevărului se opune oricărei religii false pe care Allah, Preaputernicul și Mărețul, nu o încuviințează. Trimisul lui Allah a fost trimis cu această călăuzire și cu religia adevărului. În vremea sa, atunci când oamenii aveau neînțelegeri, se întorceau la el, iar el judeca între ei și le arăta adevărul, fie că divergența privea cuvintele lui Allah, fie că privea hotărâri ale lui Allah a căror reglementare nu fusese încă revelată. Apoi Coranul era revelat, lămurindu-le. Cât de des citim în Coran: „Ei te întreabă” despre un lucru sau altul! Allah Preaînaltul îi dă Profetului Său răspunsul îndestulător și îi poruncește să îl transmită oamenilor.
Allah Preaînaltul spune:
يَسْـَٔلُونَكَ مَاذَآ أُحِلَّ لَهُمْ ۖ قُلْ أُحِلَّ لَكُمُ ٱلطَّيِّبَـٰتُ ۙ وَمَا عَلَّمْتُم مِّنَ ٱلْجَوَارِحِ مُكَلِّبِينَ تُعَلِّمُونَهُنَّ مِمَّا عَلَّمَكُمُ ٱللَّهُ ۖ فَكُلُوا۟ مِمَّآ أَمْسَكْنَ عَلَيْكُمْ وَٱذْكُرُوا۟ ٱسْمَ ٱللَّهِ عَلَيْهِ ۖ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ سَرِيعُ ٱلْحِسَابِ
„Ei te întreabă ce le este îngăduit. Spune: «Vă sunt îngăduite cele bune, precum și vânatul prins pentru voi de animalele de vânătoare pe care le-ați dresat, învățându-le din ceea ce v-a învățat Allah. Mâncați din ceea ce ele prind pentru voi și pomeniți numele lui Allah asupra lui. Temeți-vă de Allah, căci Allah este grabnic la socoteală.»”4
Coran, al-Māʾidah 5:4
وَيَسْـَٔلُونَكَ مَاذَا يُنفِقُونَ قُلِ ٱلْعَفْوَ ۗ كَذَٰلِكَ يُبَيِّنُ ٱللَّهُ لَكُمُ ٱلْـَٔايَـٰتِ لَعَلَّكُمْ تَتَفَكَّرُونَ
„Și ei te întreabă ce să cheltuiască. Spune: «Ceea ce vă prisosește.» Astfel vă lămurește Allah versetele, pentru ca voi să cugetați.”5
Coran, al-Baqarah 2:219 — fragment
يَسْـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلْأَنفَالِ ۖ قُلِ ٱلْأَنفَالُ لِلَّهِ وَٱلرَّسُولِ ۖ فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَأَصْلِحُوا۟ ذَاتَ بَيْنِكُمْ ۖ وَأَطِيعُوا۟ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥٓ إِن كُنتُم مُّؤْمِنِينَ
„Ei te întreabă despre prăzi. Spune: «Prăzile Îi aparțin lui Allah și Trimisului.» Temeți-vă de Allah, îndreptați legăturile dintre voi și ascultați de Allah și de Trimisul Său, dacă sunteți credincioși.”6
Coran, al-Anfāl 8:1
يَسْـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلْأَهِلَّةِ ۖ قُلْ هِىَ مَوَٰقِيتُ لِلنَّاسِ وَٱلْحَجِّ ۗ وَلَيْسَ ٱلْبِرُّ بِأَن تَأْتُوا۟ ٱلْبُيُوتَ مِن ظُهُورِهَا وَلَـٰكِنَّ ٱلْبِرَّ مَنِ ٱتَّقَىٰ ۗ وَأْتُوا۟ ٱلْبُيُوتَ مِنْ أَبْوَٰبِهَا ۚ وَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمْ تُفْلِحُونَ
„Ei te întreabă despre lunile noi. Spune: «Ele sunt repere de timp pentru oameni și pentru pelerinaj.» Evlavia nu constă în a intra în case prin spatele lor, ci evlavios este cel care se teme de Allah. Intrați în case pe ușile lor și temeți-vă de Allah, pentru ca voi să izbândiți.”7
Coran, al-Baqarah 2:189
يَسْـَٔلُونَكَ عَنِ ٱلشَّهْرِ ٱلْحَرَامِ قِتَالٍ فِيهِ ۖ قُلْ قِتَالٌ فِيهِ كَبِيرٌ ۖ وَصَدٌّ عَن سَبِيلِ ٱللَّهِ وَكُفْرٌۢ بِهِۦ وَٱلْمَسْجِدِ ٱلْحَرَامِ وَإِخْرَاجُ أَهْلِهِۦ مِنْهُ أَكْبَرُ عِندَ ٱللَّهِ ۚ وَٱلْفِتْنَةُ أَكْبَرُ مِنَ ٱلْقَتْلِ ۗ وَلَا يَزَالُونَ يُقَـٰتِلُونَكُمْ حَتَّىٰ يَرُدُّوكُمْ عَن دِينِكُمْ إِنِ ٱسْتَطَـٰعُوا۟ ۚ وَمَن يَرْتَدِدْ مِنكُمْ عَن دِينِهِۦ فَيَمُتْ وَهُوَ كَافِرٌ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ حَبِطَتْ أَعْمَـٰلُهُمْ فِى ٱلدُّنْيَا وَٱلْـَٔاخِرَةِ ۖ وَأُو۟لَـٰٓئِكَ أَصْحَـٰبُ ٱلنَّارِ ۖ هُمْ فِيهَا خَـٰلِدُونَ
„Ei te întreabă despre lupta în luna sfântă. Spune: «Lupta în ea este un păcat mare, dar împiedicarea de la calea lui Allah, necredința în El, împiedicarea accesului la Moscheea cea Sfântă și alungarea locuitorilor ei sunt mai grave înaintea lui Allah, iar prigonirea este mai gravă decât uciderea.» Ei nu vor înceta să lupte împotriva voastră până când vă vor întoarce de la religia voastră, dacă vor putea. Iar cei dintre voi care se leapădă de religia lor și mor necredincioși își vor pierde faptele în această viață și în Viața de Apoi. Aceștia sunt locuitorii Focului și vor rămâne în el veșnic.”8
Coran, al-Baqarah 2:217
Și există multe alte versete de acest fel.
După moartea Trimisului, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, comunitatea a avut însă divergențe în privința unor hotărâri ale Legii, fără ca acestea să desființeze fundamentele Legii și ale izvoarelor ei.
Vom arăta, dacă Allah voiește, unele dintre cauzele acestor divergențe.
Știm cu toții, cu certitudine, că niciun învățat în a cărui cunoaștere, onestitate și credință avem încredere nu se împotrivește de bunăvoie și cu bună știință celor arătate de Cartea lui Allah și de Sunnah Trimisului Său. Cei înzestrați cu învățătură și credință au în mod necesar adevărul drept călăuză, iar celui care caută adevărul Allah îi va ușura calea spre el. Ascultați cuvintele Sale, Preaînaltul:
وَلَقَدْ يَسَّرْنَا ٱلْقُرْءَانَ لِلذِّكْرِ فَهَلْ مِن مُّدَّكِرٍ
„Noi am făcut Coranul ușor pentru luare-aminte. Este oare cineva care să ia aminte?”9
Coran, al-Qamar 54:17
فَأَمَّا مَنْ أَعْطَىٰ وَٱتَّقَىٰ وَصَدَّقَ بِٱلْحُسْنَىٰ فَسَنُيَسِّرُهُۥ لِلْيُسْرَىٰ
„Cât despre cel care dăruiește, se teme de Allah și crede în răsplata cea bună, lui îi vom ușura calea spre bine.”10
Coran, al-Layl 92:5–7
Totuși, asemenea imami pot greși în privința hotărârilor lui Allah, Binecuvântatul și Preaînaltul, fără ca aceasta să privească fundamentele amintite mai înainte. O asemenea greșeală este inevitabilă, căci omul este așa cum l-a descris Allah Preaînaltul:
وَخُلِقَ ٱلْإِنسَـٰنُ ضَعِيفًا
„Omul a fost creat slab.”11
Coran, an-Nisāʾ 4:28 — fragment
Omul este slab în cunoașterea și înțelegerea sa și este slab în capacitatea de a cuprinde toate lucrurile. De aceea este inevitabil să greșească în unele chestiuni. Vom grupa cauzele greșelilor învățaților despre care dorim să vorbim în următoarele șapte cauze. În realitate, cauzele sunt multe, asemenea unei mări fără țărm. Cel care cunoaște bine afirmațiile învățaților înțelege numeroasele cauze ale divergențelor. Le vom rezuma astfel:
Notele originale
Sura Āl ʿImrān, versetul 102.
Sura an-Nisāʾ, versetul 1.
Sura al-Aḥzāb, versetele 70–71.
Sura al-Māʾidah, versetul 4.
Sura al-Baqarah, versetul 219.
Sura al-Anfāl, versetul 1.
Sura al-Baqarah, versetul 189.
Sura al-Baqarah, versetul 217.
Sura al-Qamar, versetul 17.
Sura al-Layl, versetele 5–7.
Sura an-Nisāʾ, versetul 28.