De ce diferă învățații

Hadithul a ajuns la învățat, dar acesta nu a avut încredere în transmițătorul lui și a considerat că relatarea contrazice o dovadă mai puternică, pe care a urmat-o. Vom da din nou un exemplu petrecut chiar în vremea companionilor. Soțul Fāṭimei bint Qays — Allah să fie mulțumit de ea — a divorțat de ea pentru a treia și ultima oară. Prin împuternicitul său i-a trimis orz pentru întreținerea ei în timpul perioadei de așteptare. Ea a fost însă nemulțumită de orz și a refuzat să îl primească. Cei doi s-au adresat Profetului, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, iar el i-a spus că nu i se cuvin nici întreținere, nici locuință.¹⁷ Aceasta deoarece divorțul devenise definitiv, iar femeii divorțate definitiv nu i se cuvin întreținere și locuință din partea soțului, în afară de cazul în care este însărcinată. Allah Preaînaltul spune:

Lui ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el —, a cărui virtute și cunoaștere sunt bine cunoscute, această Sunnah i-a rămas necunoscută. El a considerat că femeii i se cuvin întreținere și locuință și a respins relatarea Fāṭimei, din pricina posibilității ca ea să fi uitat. A spus: „Să lăsăm cuvântul Domnului nostru pentru cuvântul unei femei despre care nu știm dacă și-a amintit sau a uitat?” Aceasta înseamnă că emirul credincioșilor, ʿUmar, nu a avut încredere în această dovadă. Așa cum lui ʿUmar și altor companioni mai puțin învățați decât el, precum și succesorilor lor, li se putea întâmpla să nu fie convinși de autenticitatea unei dovezi, aceasta li se poate întâmpla și celor de după ei, până în vremea noastră și chiar până în Ziua Judecății.

Cât de des întâlnim afirmații ale învățaților întemeiate pe hadithuri pe care unii le consideră autentice și le urmează, în vreme ce alții le consideră slabe și nu le urmează, deoarece nu au încredere în transmiterea lor de la Trimisul lui Allah, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa!