Condițiile, stâlpii și obligațiile rugăciunii

Sharṭ — Condiție: absența ei împiedică validitatea lucrului condiționat; prezența ei nu impune existența acestuia.

Rukn — Stâlp: parte constitutivă a rugăciunii, a cărei omitere nu este înlocuită numai prin prosternările de uitare.

Wājib — Obligație a rugăciunii: lăsarea ei cu bună știință o anulează; pentru lăsarea ei din uitare se fac prosternările de uitare.

Wuḍūʾ — Abluțiunea, prin care este înlăturată starea de impuritate rituală minoră.

Ḥadath — Starea de impuritate rituală care împiedică rugăciunea până la purificare.

ʿAwrah — Părțile trupului care trebuie acoperite.

Qiblah — Direcția rugăciunii, către Kaʿbah.

Takbīrat al-iḥrām — Rostirea formulei «Allāhu akbar» prin care se intră în rugăciune.

Ṭumaʾnīnah — Liniștirea în pozițiile rugăciunii, fără grabă.

Tashahhud — Formula de cinstire, salut și mărturisire rostită în șederea rugăciunii.

Sujūd as-sahw — Prosternările de uitare prin care se îndreaptă anumite omisiuni și greșeli ale rugăciunii.