Însemnătatea chemării la Allah și principiile invitării nemusulmanilor la Islam

Aceasta ne îndeamnă să vorbim despre însușirile chemătorului reușit și cu înrâurire, despre temeliile pe care trebuie să se sprijine pentru ca această chemare să-și aducă roadele. Ele sunt multe, iar aici mă voi mărgini să le pomenesc pe cele mai importante și mai însemnate.

1. Închinarea sinceră numai lui Allah

Ea este temelia primirii tuturor faptelor. Dacă faptele sunt lipsite de ea, nu sunt primite. Allah Preaînaltul spune:

«Cu adevărat, numai lui Allah I se cuvine închinarea curată!»⁶⁸

Preaînaltul a spus:

«Nu li s-a poruncit decât să-L adore pe Allah, dedicându-I numai Lui închinarea.»⁶⁹

Chemătorul trebuie să-I fie sincer lui Allah în faptele sale și în chemarea la Domnul său. Nu urmărește prin aceasta fățărnicia, renumele, laudele oamenilor sau cuvintele lor de prețuire, ci numai Fața lui Allah. După cum a spus Preaînaltul:

«Spune: „Aceasta este calea mea: eu chem la Allah cu bună înțelegere.”»⁷⁰

În acest verset nobil se află „atragerea atenției asupra sincerității: mulți dintre oameni, chiar când cheamă la adevăr, cheamă de fapt către ei înșiși”.⁷¹ De aceea, grija chemătorului sincer nu este să-și înmulțească adepții, să-și răspândească renumele sau să primească multe laude. Preocuparea și strădania lui sunt ca oamenii să intre în religia lui Allah și să fie salvați din Foc.

2. Sinceritatea față de Allah

Aceasta este o temelie măreață, care trebuie să se găsească în cel care cheamă la Allah: în scopul, vorbele și faptele sale. El își continuă chemarea cu hotărâre adevărată, intenție bună și voință dreaptă. Allah Preaînaltul spune:

«Dintre credincioși sunt bărbați care au fost credincioși legământului făcut cu Allah. Unii și-au împlinit legământul, iar alții așteaptă și nu au schimbat nimic, pentru ca Allah să-i răsplătească pe cei sinceri pentru sinceritatea lor, iar pe ipocriți să-i pedepsească, dacă voiește, sau să le primească pocăința. Allah este, cu adevărat, Iertător, Îndurător.»⁷²

Dacă cel care cheamă este sincer față de Allah în chemarea adresată robilor Săi, ea își aduce roadele: oamenii au încredere în el, primesc chemarea lui și se îndreaptă spre el, iar vorbele sale pătrund în inimile lor. Ceea ce iese din inimă ajunge la inimă, iar ceea ce iese numai de pe limbă nu trece dincolo de auz.

3. Urmarea pildei Profetului ﷺ

El este pilda și exemplul bun în toate lucrurile. Allah Preaînaltul spune:

«În Trimisul lui Allah aveți, cu adevărat, o pildă frumoasă, pentru acela care nădăjduiește în Allah și în Ziua de Apoi și Îl pomenește mult pe Allah.»⁷³

Cei mai îndreptățiți să-l ia drept pildă sunt chemătorii la Allah, fiindcă ei îi cheamă pe oameni să-l urmeze și să-i urmeze exemplul. Au, așadar, datoria să fie ei primii care fac aceasta.

Binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui: a avut cea mai mare înrâurire asupra celor cărora li se adresa, prin desăvârșirea purtării sale, prin caracterul său frumos, prin regulile sale de conduită, prin blândețea în relațiile cu oamenii și prin noblețea îndrumării și a înfățișării sale. Un om drept, numai privindu-l și ascultându-l, era încredințat de sinceritatea lui și de adevărul chemării sale. Îndată ce îi vedea chipul nobil, știa că nu este chipul unui mincinos. De aceea, chemătorii la Allah sunt cu atât mai datori să-i urmeze pilda în chipul cel mai deplin și să se țină cel mai îndeaproape de purtarea, îndrumarea și regulile sale de conduită ﷺ.

4. Cunoașterea

Ea este o condiție care trebuie să se găsească în cel care cheamă la Allah. Chemarea trebuie făcută cu știință și bună înțelegere. Cine vorbește despre ceea ce nu știe nu clădește și nu îndreaptă, ci dărâmă și strică. Allah Preaînaltul arată calea Profetului ﷺ și a celor care îl urmează în chemarea la Allah, spunând:

«Spune: „Aceasta este calea mea: eu chem la Allah cu bună înțelegere, eu și cei care mă urmează. Slavă lui Allah! Eu nu sunt dintre cei care Îi asociază alții.”»⁷⁴

Buna înțelegere înseamnă cunoașterea dreaptă, clădită pe Cartea lui Allah și pe Sunna Trimisului Său ﷺ.

Cunoașterea precedă vorba, fapta și chemarea la Allah. Allah Preaînaltul spune:

«Să știi că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah și cere iertare pentru păcatul tău!»⁷⁵

El, Preaslăvitul, a început cu știința înaintea vorbei și a faptei, „fiindcă ea este o condiție pentru ca vorba și fapta să fie drepte; acestea nu sunt luate în seamă decât prin ea. Cunoașterea le precedă, deoarece îndreaptă intenția care face fapta dreaptă”.⁷⁶

După cum a spus ʿUmar ibn ʿAbd al-ʿAzīz, Allah să aibă milă de el: „Acela care Îl adoră pe Allah fără știință strică mai mult decât îndreaptă.”⁷⁷

De aceea, Allah i-a lăudat pe oamenii cunoașterii în Cartea Sa și i-a pomenit cu prețuire în multe versete. Preaînaltul spune:

«Spune: „Sunt egali cei care știu și cei care nu știu?” Numai cei înzestrați cu minte își amintesc.»⁷⁸

Preaînaltul spune:

«Allah îi înalță cu trepte pe aceia dintre voi care au crezut și pe cei cărora li s-a dăruit știința.»⁷⁹

Și Preaînaltul spune:

«Dintre robii lui Allah, numai cei înzestrați cu știință se tem de El.»⁸⁰

Dacă știința nu îl însoțește pe chemător de la primul pas pe care îl face pe drumul chemării până la ultimul, el merge fără drum și înaintează fără îndreptare. Îi este tăiată calea prin care ar ajunge la țintă și îi este închis drumul călăuzirii și al izbânzii. Nu îndepărtează de cunoaștere decât tâlharii drumului, locțiitorii lui Iblīs și slujbașii săi.⁸¹

5. Blândețea

Chemătorul trebuie să fie blând cu cei cărora li se adresează, îngăduitor cu ei, cu chip deschis, cu purtare lină și cu vorbe plăcute. După cum a spus Profetul ﷺ:

«Blândețea nu se află într-un lucru fără să-l înfrumusețeze și nu este smulsă dintr-un lucru fără să-l urâțească.»⁸²

El ﷺ a spus:

«Allah este Blând, iubește blândețea și dăruiește pentru blândețe ceea ce nu dăruiește pentru asprime și nici pentru altceva în afara ei.»⁸³

El ﷺ a mai spus:

«Dați vești bune și nu îndepărtați! Ușurați și nu îngreunați!»⁸⁴

Și el ﷺ a spus:

«Cine este lipsit de blândețe este lipsit de bine.»⁸⁵

Scopul chemării la Allah este transmiterea către făpturi a rânduielilor lui Allah. Aceasta nu se împlinește decât atunci când inimile lor înclină către chemător, iar sufletele lor își găsesc liniștea alături de el, ceea ce se întâmplă atunci când chemătorul este milostiv și nobil. De aceea, Allah Preaînaltul i-a spus Trimisului Său ﷺ, mai-marele profeților și al trimișilor:

«Prin mila lui Allah ai fost blând cu ei. Dacă ai fi fost aspru și cu inima împietrită, s-ar fi risipit din jurul tău.»⁸⁶

Dacă ai fi fost dur și neîndurător în purtarea față de ei, s-ar fi îndepărtat de tine, ar fi fugit de tine și nu și-ar fi găsit liniștea la tine; astfel nu s-ar fi împlinit țelul călăuzirii lor și al îndrumării lor spre calea cea dreaptă.

Apoi, oricare ar fi rangul chemătorului, oricâtă minte și știință ar avea, el nu este mai bun decât Mūsā și Hārūn, pacea fie asupra amândurora. Iar cel căruia îi adresează chemarea nu este mai ticălos decât Faraon. Allah le-a poruncit amândurora să-i vorbească cu blândețe, spunând:

«Vorbiți-i cu vorbe blânde! Poate își va aminti sau se va teme.»⁸⁷⁸⁸

6. Răbdarea

Ea este o trăsătură nobilă și aleasă, una dintre puterile sufletului prin care acesta se îndreaptă, se curăță și se statornicește. Este una dintre cele mai importante îndatoriri, dintre cele mai mari obligații, mai ales pentru cei care cheamă la Allah și la religia Sa cea neabătută. De aceea, Allah le-a poruncit-o profeților și trimișilor Săi, pacea fie asupra lor, care sunt mai-marii, întâistătătorii și călăuzele celor care cheamă la Allah. I-a poruncit-o și imamului lor și ultimului dintre ei, Muḥammad ﷺ. Preaînaltul a spus:

«Rabdă, așa cum au răbdat trimișii înzestrați cu hotărâre fermă, și nu te grăbi în privința lor!»⁸⁹

Preaînaltul a spus:

«Rabdă! Răbdarea ta nu este decât prin Allah. Nu te întrista pentru ei și nu fi strâmtorat de ceea ce uneltesc! Allah este, cu adevărat, cu cei care se tem de El și cu cei care împlinesc binele.»⁹⁰

Și Preaînaltul a spus:

«Au fost socotiți mincinoși și trimiși de dinaintea ta, dar au răbdat când au fost socotiți mincinoși și vătămați, până când le-a venit ajutorul Nostru. Nimeni nu poate schimba cuvintele lui Allah. Ți-au venit deja vești despre trimiși.»⁹¹

Dacă nu este răbdător, chemătorul se oprește și face cale întoarsă chiar de la începutul drumului. Îl vor atinge, negreșit, unele vătămări și încercări. Dacă nu se împodobește cu răbdare, nu poate continua pe drumul chemării. Preaînaltul a spus:

«Dacă răbdați și vă temeți de Allah, viclenia lor nu vă va vătăma cu nimic. Allah cuprinde pe deplin ceea ce fac ei.»⁹²

„Aceste trei însușiri sunt neapărat necesare: cunoașterea, blândețea și răbdarea. Cunoașterea vine înainte de poruncire și de oprire, blândețea le însoțește, iar răbdarea vine după ele; totuși, fiecare dintre cele trei trebuie să fie prezentă în toate aceste stări. După cum se transmite de la unii dintre înaintași: «Nu poruncește ceea ce este cuvenit și nu oprește răul decât acela care cunoaște ceea ce poruncește și ceea ce oprește, este blând în ceea ce poruncește și în ceea ce oprește și este îngăduitor în ceea ce poruncește și în ceea ce oprește.»”⁹³

7. Pilda bună

Cel care cheamă la Allah trebuie să se grăbească spre bine, să se întreacă în fapte de ascultare și să stea departe de rău. Cei cărora li se adresează să nu vadă la el decât caracter frumos, relații nobile cu oamenii, purtare bună, sârguință și străduința de a împlini ceea ce spune. Allah Preaînaltul redă astfel vorbele profetului Său Shuʿayb, pacea fie asupra lui:

«Nu voiesc să fac, împotrivindu-mă vouă, tocmai ceea ce vă opresc să faceți.»⁹⁴

El se deosebește astfel de chemătorii falsității și de imamii răului, care spun ceea ce nu fac și fac ceea ce nu poruncesc altora să facă.

Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el, spune: „Învățații răi s-au așezat la poarta Paradisului: prin cuvintele lor îi cheamă pe oameni la el, dar prin faptele lor îi cheamă în Foc. Ori de câte ori vorbele lor le spun oamenilor: «Veniți!», faptele lor le spun: «Nu-i ascultați! Dacă ceea ce vă cheamă să urmați ar fi adevărat, ar fi primii care ar răspunde.» La înfățișare, ei sunt călăuze, dar în realitate sunt tâlhari care taie drumul.”⁹⁵

Prin purtarea sa bună și prin frumoasa împlinire a celor la care cheamă, chemătorul îi înrâurește pe oameni mai puternic decât prin vorbe. După cum se spune: chemarea prin starea omului este mai grăitoare decât chemarea prin cuvinte.

8. Caracterul bun

Prin caracterul său bun, prin frumoasa purtare cu oamenii și prin relațiile nobile cu ei, chemătorul îi înrâurește puternic pe cei cărora li se adresează. Le atrage inimile către el, le câștigă sufletele și le mișcă simțămintele. Profetul ﷺ a spus:

«Dintre cei mai buni ai voștri sunt cei care au caracterul cel mai bun.»⁹⁶

El ﷺ a spus:

«Printre cei mai iubiți de mine și cei mai apropiați de mine ca ședere în Ziua Învierii sunt cei cu caracterul cel mai bun.»⁹⁷

El, binecuvântarea și pacea fie asupra lui, a mai spus:

«Am fost trimis numai pentru a desăvârși trăsăturile nobile ale caracterului.»⁹⁸

Caracterul bun, după cum spune Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el, se sprijină pe patru stâlpi, fără de care nu se poate statornici: răbdarea, cumpătarea, curajul și dreptatea.

**1. Răbdarea** îl îndeamnă să suporte, să-și stăpânească mânia, să se abțină de la vătămare, să fie îngăduitor, chibzuit și blând și să se ferească de nechibzuință și grabă.

**2. Cumpătarea** îl îndeamnă să se ferească de vicii și de lucrurile urâte în vorbă și în faptă și îl îndrumă către pudoare, care este începutul oricărui bine. Îl oprește de la fapte rușinoase, zgârcenie, minciună, bârfă și purtarea vorbelor de la unii la alții.

**3. Curajul** îl îndeamnă la demnitate, la alegerea caracterului și a purtărilor înalte, la dărnicie și generozitate. Îl îndeamnă să-și stăpânească furia și să fie îngăduitor.

**4. Dreptatea** îl îndrumă către echilibrul caracterului și către calea de mijloc între exagerare și neglijență.

Din aceste patru însușiri se nasc toate trăsăturile nobile ale caracterului.⁹⁹

Prin asemenea însușiri minunate, calități nobile și pilde înalte, mai-marii chemătorilor și imamii călăuzirii i-au înrâurit pe oameni și le-au atras inimile către această religie dreaptă.

9. Străduința deplină

Pe lângă acestea, trebuie depusă întreaga putere și străduință în chemarea la Allah, cu sârguință și stăruință în răspândirea binelui, fără delăsare și fără lene în această misiune măreață. Allah, Cel Măreț, spune:

«Pe cei care se străduiesc pentru Noi îi vom călăuzi, negreșit, pe căile Noastre. Allah este, cu adevărat, cu cei care împlinesc binele.»¹⁰⁰

10. Credința că îndrumarea și reușita sunt numai în mâna lui Allah

Numai Allah dă călăuzirea și reușita: El îl călăuzește pe cine voiește și îl lasă să rătăcească pe cine voiește. Preaînaltul spune:

«Tu nu-l călăuzești pe acela pe care îl iubești, ci Allah îl călăuzește pe cine voiește. El îi cunoaște cel mai bine pe cei călăuziți.»¹⁰¹

Ceea ce îi stă chemătorului în putere, prin ajutorul lui Allah, este lămurirea, îndrumarea și chemarea cu înțelepciune și bună povățuire.

Chemătorul trebuie să folosească mijloacele potrivite și căile drepte și să nu deznădăjduiască dacă nimeni nu îi răspunde chemării. Hotărârea Îi aparține lui Allah de la început până la sfârșit. Dintre profeții lui Allah sunt unii care vor veni în Ziua Învierii fără ca cineva să le fi răspuns chemării, unii vor veni cu un singur om, iar alții cu doi. După cum a spus el, binecuvântarea și pacea fie asupra lui:

«Mi s-au arătat comunitățile. Am văzut un profet însoțit de un grup mic, un profet însoțit de un om sau de doi și un profet fără nimeni alături.» Relatat de al-Bukhārī și Muslim.¹⁰²

11. Cererea ajutorului numai de la Allah și întoarcerea neîncetată către El

Aceasta cuprinde numeroase rugi și cererea ajutorului și a reușitei de la El. Preaînaltul redă vorbele profetului Său Shuʿayb, pacea fie asupra lui:

«Nu voiesc decât îndreptarea, pe cât îmi stă în putere. Reușita mea nu este decât prin Allah. În El mă încred și către El mă întorc.»¹⁰³

Chemătorul se roagă pentru călăuzirea celor cărora li se adresează. Poate să-i spună celui chemat: „Allah să te călăuzească!”, „Allah să-ți dăruiască reușita de a primi adevărul!”, „Allah să te ajute să primești adevărul!” De aceea, când i s-a spus Profetului ﷺ despre cei din Daws că au fost nesupuși, el s-a rugat:

«O, Allah, călăuzește-i pe cei din Daws și adu-i!»¹⁰⁴

Astfel, binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra lui, s-a rugat pentru călăuzirea lor.¹⁰⁵

Muslim a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său de la Yazīd ibn ʿAbd al-Raḥmān, care a spus: Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, mi-a povestit:

„O chemam pe mama mea la Islam, pe când ea Îi asocia alții lui Allah. Într-o zi am chemat-o, iar ea mi-a spus despre Trimisul lui Allah ﷺ lucruri care îmi displăceau. Am venit plângând la Trimisul lui Allah ﷺ și i-am spus: «O, Trimis al lui Allah, o chemam pe mama mea la Islam, dar mă refuza. Am chemat-o și astăzi, iar ea mi-a spus despre tine lucruri care îmi displac. Roagă-L pe Allah să o călăuzească pe mama lui Abū Hurayrah!» Trimisul lui Allah ﷺ a spus: «O, Allah, călăuzește-o pe mama lui Abū Hurayrah!»

Am plecat plin de bucurie pentru ruga Profetului lui Allah ﷺ. Când am ajuns la ușă, am găsit-o închisă. Mama mi-a auzit pașii și a spus: «Așteaptă acolo, Abū Hurayrah!» Am auzit zgomotul apei. Ea s-a îmbăiat, și-a pus cămașa și, de grabă, a lăsat vălul deoparte, apoi a deschis ușa. A spus: «Abū Hurayrah, mărturisesc că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah și mărturisesc că Muḥammad este robul și Trimisul Său.» M-am întors la Trimisul lui Allah ﷺ și am venit la el plângând de bucurie. I-am spus: «O, Trimis al lui Allah, primește vestea cea bună! Allah a răspuns rugii tale și a călăuzit-o pe mama lui Abū Hurayrah.» El L-a lăudat pe Allah, I-a adus preamărire și a spus cuvinte bune.

I-am spus: «O, Trimis al lui Allah, roagă-L pe Allah să mă facă iubit, pe mine și pe mama mea, robilor Săi credincioși și să ni-i facă iubiți pe ei!» Trimisul lui Allah ﷺ a spus: «O, Allah, fă-i iubiți robilor Tăi credincioși pe acest mic rob al Tău — adică pe Abū Hurayrah — și pe mama lui și fă-i iubiți lor pe credincioși!» De atunci, nu există credincios care să audă de mine ori să mă vadă și să nu mă iubească.”¹⁰⁶

În această întâmplare sunt multe foloase și învățăminte importante, pe care chemătorul le dobândește meditând la înțelesurile ei și cugetând la ceea ce arată.

Reușita este numai în mâna lui Allah; El, Preaslăvitul, este Cel Care călăuzește către calea cea dreaptă. Binecuvântarea și pacea lui Allah fie asupra Profetului nostru Muḥammad, asupra familiei sale și a tuturor companionilor săi.