Text integral · Pasaje · 32
Dezbinarea condamnată și unitatea lăudată
ذم التفرق في الكتاب والسنة ومدح الاجتماع
În Cartea cea Măreață, dezbinarea este amintită numai cu dezaprobare și cu amenințarea pedepsei. Unirea în jurul adevărului și al călăuzirii este amintită numai cu laudă și cu făgăduința unei mari răsplăți, datorită foloaselor ei din această viață și din cea viitoare.
În Sunna s-au transmis de la Profet — Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace — multe hadithuri care poruncesc să rămânem alături de comunitate.11
إن بني إسرائيل تفرقت على ثنتين وسبعين ملة، وتفترق أمتي على ثلاث وسبعين ملة، كلهم في النار إلا ملة واحدة. قالوا: ومن هي يا رسول الله؟ قال: ما أنا عليه اليوم وأصحابي.
Fiii lui Israel s-au împărțit în șaptezeci și două de grupări religioase, iar comunitatea mea se va împărți în șaptezeci și trei. Toate vor fi în Foc, în afară de una. Ei au întrebat: „Care este aceea, Trimis al lui Allah?” El a spus: „Cea care urmează ceea ce urmăm astăzi eu și companionii mei.”1213
Relatare profetică
În acest hadith, el ﷺ a vestit că în această comunitate se va produce în mod inevitabil dezbinarea. El nu vorbește după pofta sa. Ceea ce el ﷺ a vestit trebuie să se întâmple.
Această vestire a sa ﷺ cuprinde interdicția dezbinării și avertizarea împotriva ei. De aceea a spus: „Toate vor fi în Foc, în afară de una.”14
Când a fost întrebat ﷺ care este acea singură grupare salvată, a spus: „Cei care urmează ceea ce urmăm astăzi eu și companionii mei.”15
Cei care rămân pe calea Trimisului ﷺ și a companionilor săi se află printre cei salvați de Foc. Cei care se abat de la ea sunt amenințați cu Focul, pe măsura îndepărtării lor de adevăr. Dacă gruparea lor este una a necredinței și a apostaziei, vor fi dintre locuitorii Focului care rămân veșnic în el. Dacă gruparea lor nu i-a scos din credință, asupra lor apasă totuși o amenințare aspră. De această amenințare nu scapă decât una dintre cele șaptezeci și trei de grupări: „gruparea salvată”, cei care urmează calea Trimisului ﷺ și a companionilor săi — Cartea lui Allah, Sunna Trimisului Său ﷺ, metoda dreaptă și calea limpede.
Aceasta este calea pe care se afla Trimisul ﷺ. De aceea Allah Preaînaltul a spus:
وَٱلسَّـٰبِقُونَ ٱلْأَوَّلُونَ مِنَ ٱلْمُهَـٰجِرِينَ وَٱلْأَنصَارِ وَٱلَّذِينَ ٱتَّبَعُوهُم بِإِحْسَـٰنٍ رَّضِىَ ٱللَّهُ عَنْهُمْ وَرَضُوا۟ عَنْهُ
Cei dintâi înaintași dintre emigranți și ajutoare și cei care i-au urmat în bine — Allah este mulțumit de ei, iar ei sunt mulțumiți de El.16
Coran 9:100 · Fragment coranic
وَٱلَّذِينَ ٱتَّبَعُوهُم بِإِحْسَـٰنٍ
Și cei care i-au urmat în bine.17
Coran 9:100 · Fragment coranic
Aceasta arată că oamenilor de mai târziu din această comunitate li se cere să urmeze metoda celor dintâi înaintași dintre emigranți și ajutoare, care este metoda Trimisului ﷺ și ceea ce a adus el ﷺ.
Cel care se împotrivește metodei celor dintâi înaintași dintre emigranți și ajutoare va fi dintre cei rătăciți. Allah Preaslăvitul a spus:
وَمَن يُطِعِ ٱللَّهَ وَٱلرَّسُولَ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ مَعَ ٱلَّذِينَ أَنْعَمَ ٱللَّهُ عَلَيْهِم مِّنَ ٱلنَّبِيِّـۧنَ وَٱلصِّدِّيقِينَ وَٱلشُّهَدَآءِ وَٱلصَّـٰلِحِينَ ۚ وَحَسُنَ أُو۟لَـٰٓئِكَ رَفِيقًا ذَٰلِكَ ٱلْفَضْلُ مِنَ ٱللَّهِ ۚ وَكَفَىٰ بِٱللَّهِ عَلِيمًا
Cei care Îl ascultă pe Allah și pe Trimis vor fi împreună cu cei asupra cărora Allah Și-a revărsat binefacerea: profeții, cei cu totul sinceri, martirii și cei drepți. Ce buni însoțitori sunt aceștia! Acesta este harul de la Allah, iar Allah este de ajuns ca Știutor.18
Coran 4:69–70
Oricine Îl ascultă pe Allah și îl ascultă pe Trimis, în orice timp și loc — fie în vremea Trimisului ﷺ, fie că este ultimul musulman din lume —, dacă trăiește în ascultare de Allah și de Trimisul Său, este alături de gruparea salvată:
فَأُو۟لَـٰٓئِكَ مَعَ ٱلَّذِينَ أَنْعَمَ ٱللَّهُ عَلَيْهِم مِّنَ ٱلنَّبِيِّـۧنَ وَٱلصِّدِّيقِينَ وَٱلشُّهَدَآءِ وَٱلصَّـٰلِحِينَ ۚ وَحَسُنَ أُو۟لَـٰٓئِكَ رَفِيقًا
Ei vor fi împreună cu cei asupra cărora Allah Și-a revărsat binefacerea: profeții, cei cu totul sinceri, martirii și cei drepți. Ce buni însoțitori sunt aceștia!19
Coran 4:69 · Fragment coranic
Cel care se abate de la această metodă nu va dobândi această făgăduință și nu va fi alături de acești buni însoțitori, ci alături de cei potrivnici cărora li s-a alăturat.
De aceea rostim această măreață invocare, repetată în rugăciune la fiecare unitate, la sfârșitul surei al-Fātiḥa:
ٱهْدِنَا ٱلصِّرَٰطَ ٱلْمُسْتَقِيمَ صِرَٰطَ ٱلَّذِينَ أَنْعَمْتَ عَلَيْهِمْ غَيْرِ ٱلْمَغْضُوبِ عَلَيْهِمْ وَلَا ٱلضَّآلِّينَ
Călăuzește-ne pe calea cea dreaptă, calea celor asupra cărora ai revărsat binefacerea Ta, nu a celor care au stârnit mânia și nici a celor rătăciți.20
Coran 1:6–7
Aceasta este o invocare măreață. În fiecare unitate a rugăciunii noastre Îi cerem lui Allah să ne călăuzească pe calea celor asupra cărora El Și-a revărsat binefacerea. Este calea adusă de trimiși — binecuvântarea și pacea fie asupra lor — și urmată de adepții lor până în Ziua Învierii. Ultimul dintre ei este Muḥammad ﷺ, care trebuie urmat, ascultat și luat drept pildă, fiindcă este Profetul sfârșitului vremurilor. De când Allah l-a trimis și până la venirea Ceasului, tuturor oamenilor li s-a poruncit să-l urmeze ﷺ. Chiar dacă s-ar presupune că ar veni unul dintre profeții de mai înainte, ar trebui să urmeze acest Trimis ﷺ. El ﷺ a spus:
لو كان موسى حيًّا بين أظهركم ما حل له إلا أن يتبعني
Relatare profetică
Aceasta este arătată în cuvintele lui Allah Preaînaltul:
وَإِذْ أَخَذَ ٱللَّهُ مِيثَـٰقَ ٱلنَّبِيِّـۧنَ لَمَآ ءَاتَيْتُكُم مِّن كِتَـٰبٍ وَحِكْمَةٍ ثُمَّ جَآءَكُمْ رَسُولٌ
Și când Allah a luat legământul profeților: „Orice v-aș da din Carte și înțelepciune, apoi ar veni la voi un trimis…”
Coran 3:81 · Fragment coranic
Adică Muḥammad ﷺ.23
مُّصَدِّقٌ لِّمَا مَعَكُمْ لَتُؤْمِنُنَّ بِهِۦ وَلَتَنصُرُنَّهُۥ ۚ قَالَ ءَأَقْرَرْتُمْ وَأَخَذْتُمْ عَلَىٰ ذَٰلِكُمْ إِصْرِى ۖ قَالُوٓا۟ أَقْرَرْنَا ۚ قَالَ فَٱشْهَدُوا۟ وَأَنَا۠ مَعَكُم مِّنَ ٱلشَّـٰهِدِينَ فَمَن تَوَلَّىٰ بَعْدَ ذَٰلِكَ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلْفَـٰسِقُونَ أَفَغَيْرَ دِينِ ٱللَّهِ يَبْغُونَ
„…care întărește ceea ce aveți, să credeți în el și să-l sprijiniți!” El a spus: „Ați încuviințat și ați luat asupra voastră legământul Meu pentru aceasta?” Ei au spus: „Am încuviințat.” El a spus: „Fiți, așadar, martori, iar Eu sunt împreună cu voi dintre martori!” Cei care se întorc după aceasta sunt cei nelegiuiți. Oare caută ei altă religie decât religia lui Allah?24
Coran 3:81–83 · Fragment coranic
După trimiterea lui Muḥammad ﷺ nu mai există altă religie de urmat decât religia lui Muḥammad ﷺ. Cel care caută alta dintre religii nu va fi primit și, în Ziua Învierii, va fi dintre cei pierduți:
وَمَن يَبْتَغِ غَيْرَ ٱلْإِسْلَـٰمِ دِينًا فَلَن يُقْبَلَ مِنْهُ وَهُوَ فِى ٱلْـَٔاخِرَةِ مِنَ ٱلْخَـٰسِرِينَ
Celui care caută altă religie decât Islamul nu i se va primi, iar în Viața de Apoi va fi dintre cei pierduți.25
Coran 3:85
غَيْرِ ٱلْمَغْضُوبِ عَلَيْهِمْ
Nu a celor care au stârnit mânia.26
Coran 1:7 · Fragment coranic
Aceștia sunt toți cei care au cunoaștere, dar nu o pun în practică, dintre evrei și dintre alți învățați rătăciți care au cunoscut adevărul și l-au părăsit, urmându-și patimile, scopurile și interesele personale. Cunosc adevărul adus de Trimis ﷺ, dar nu îl urmează, ci își urmează poftele, dorințele și ceea ce le dictează sentimentele, apartenențele doctrinare ori altele. Aceștia sunt socotiți dintre cei care au stârnit mânia, fiindcă I s-au împotrivit lui Allah în cunoștință de cauză, iar Allah S-a mâniat asupra lor.
وَلَا ٱلضَّآلِّينَ
Și nici a celor rătăciți.27
Coran 1:7 · Fragment coranic
Aceștia sunt cei care lucrează fără cunoaștere și se străduiesc în adorare, dar urmează altă cale decât cea a Trimisului ﷺ: inovatorii și adepții superstițiilor care se străduiesc în adorare, renunțare la cele lumești, rugăciune și post, născocind acte de adorare pentru care Allah nu a coborât nicio dovadă. Se ostenesc cu lucruri pe care Trimisul ﷺ nu le-a adus. Ei sunt rătăciți, iar fapta lor este respinsă, după cum a spus Trimisul ﷺ:
من عمل عملا ليس عليه أمرنا فهو رد
Relatare profetică
Aceștia sunt cei rătăciți. Printre ei se află creștinii și oricine Îl adoră pe Allah în neștiință și rătăcire, chiar dacă are o intenție bună și un scop frumos, fiindcă hotărâtoare nu sunt numai scopurile, ci urmarea căii corecte.
Notele originale
Ibn Ḥajar a spus în al-Fatḥ, 13/391: „Porunca de a rămâne alături de comunitate apare în mai multe hadithuri. Între ele se află relatarea lui al-Ḥārith ibn al-Ḥārith al-Ashʿarī — Allah să fie mulțumit de el — pe care al-Tirmidhī a transmis-o și a declarat-o autentică. Este un hadith lung, în care se spune: «Vă poruncesc cinci lucruri pe care Allah mi le-a poruncit: ascultarea, supunerea, jihadul, emigrarea și comunitatea. Cine se desparte de comunitate chiar și cu o palmă și-a scos de la gât legătura Islamului.»” Imamul Aḥmad l-a transmis ca relatare profetică în al-Musnad, 4/130, 4/202 și 5/344, iar al-Tirmidhī, 2863–2864, a spus: „Hadith bun, autentic și neobișnuit.”
În cunoscuta cuvântare a lui ʿUmar, ținută la al-Jābiya, se spune: „Rămâneți alături de comunitate și feriți-vă de dezbinare! Diavolul este cu cel singur, iar de doi este mai departe.” Imamul Aḥmad a transmis-o ca relatare profetică în al-Musnad, 1/18; al-Tirmidhī, al-Sunan, 2165; al-Nasāʾī, al-Kubrā, 9219 și 9226; al-Baghawī, Tafsīr, 2/86; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, 86–88; al-Lālakāʾī, Sharḥ uṣūl iʿtiqād Ahl al-Sunna, 1/106–107; al-Ḥākim, al-Mustadrak, 1/114, care a declarat-o autentică, iar al-Dhahabī a fost de acord. În ea se mai spune: „Cine dorește mijlocul întins al Paradisului să rămână alături de comunitate.”
Ibn Baṭṭāl a spus: „Rostul capitolului este îndemnul la ținerea de comunitate. Prin comunitate se înțeleg oamenii cu autoritate de decizie din fiecare epocă.” Al-Kirmānī a spus: „Porunca de a rămâne alături de comunitate cere ca omul răspunzător religios să urmeze lucrurile asupra cărora mujtahidii au ajuns la consens.” Aici se încheie citatul din Fatḥ al-Bārī. Al-Tirmidhī a spus în al-Sunan, după hadithul 2167: „La oamenii științei, comunitatea înseamnă oamenii cunoașterii religiei, ai științei și ai hadithului.”
Datorită însemnătății acestei chestiuni, al-Bukhārī — Allah să aibă milă de el — a intitulat un capitol din Ṣaḥīḥ: „Astfel v-am făcut o comunitate de mijloc… și porunca Profetului de a rămâne alături de comunitate, adică de oamenii științei.” Al-Nawawī a intitulat un capitol din Ṣaḥīḥ Muslim: „Obligația de a rămâne alături de comunitatea musulmanilor la apariția tulburărilor și în orice situație; interdicția ieșirii din ascultare și a despărțirii de comunitate.” Al-Tirmidhī are în al-Sunan capitolul „Cele transmise despre rămânerea alături de comunitate”. Al-Dārimī are două capitole în al-Sunan: „Rămânerea în ascultare și alături de comunitate”, în Cartea expedițiilor, și „Ascultarea și rămânerea alături de comunitate”, în Cartea înduioșării inimilor. Al-Ājurrī are tot două capitole în al-Sharīʿa: „Porunca rămânerii alături de comunitate” și „Porunca Profetului către comunitatea sa de a rămâne unită și avertizarea împotriva dezbinării”. La fel au procedat și alți imami ai hadithului. După aceste titluri au adus relatările transmise în această privință, între care:
De la Ibn ʿAbbās — Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său —, Profetul a spus: „Cine vede la conducătorul său ceva care îi displace să aibă răbdare, fiindcă acela care se desparte de comunitate chiar și cu o palmă și moare astfel moare ca în ignoranța preislamică.” Aḥmad, al-Musnad, 1/275, 297 și 310; al-Bukhārī, 7053, 7054 și 7143; Muslim, 1849; al-Dārimī, 2519; al-Baghawī, 2458; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, 1101; al-Ṭabarānī, al-Muʿjam al-kabīr, 12759; al-Bayhaqī, 8/157.
ʿAwf ibn Mālik al-Ashjaʿī a spus: „L-am auzit pe Trimisul lui Allah spunând: «Cei mai buni conducători ai voștri sunt cei pe care îi iubiți și care vă iubesc, pentru care vă rugați și care se roagă pentru voi. Cei mai răi sunt cei pe care îi urâți și care vă urăsc, pe care îi blestemați și care vă blestemă.» Am întrebat: «Să ne ridicăm atunci împotriva lor, Trimis al lui Allah?» El a spus: «Nu, atât timp cât statornicesc rugăciunea între voi. Dacă cineva are un conducător și îl vede săvârșind un păcat împotriva lui Allah, să urască păcatul, dar să nu-și retragă mâna din ascultare.»” Aḥmad, al-Musnad, 6/24; Muslim, 1855; al-Dārimī, 2797; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, 1017; al-Bayhaqī, 8/158.
Ibn ʿAbbās a relatat că Trimisul lui Allah a spus: „Mâna lui Allah este cu comunitatea.” Al-Tirmidhī, 2166. Ibn ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său — a relatat că Trimisul lui Allah a spus: „Allah nu-mi unește comunitatea într-o rătăcire. Mâna lui Allah este cu comunitatea, iar cel care se abate singur se abate spre Foc.” Al-Tirmidhī, 2167.
Abū Dharr — Allah să fie mulțumit de el — a relatat că Profetul a spus: „Doi sunt mai buni decât unul, trei sunt mai buni decât doi și patru sunt mai buni decât trei. Rămâneți alături de comunitate, căci Allah, Cel Puternic și Măreț, nu-mi unește comunitatea decât în călăuzire.” Aḥmad, al-Musnad, 5/145. Un om a spus: „Am ajuns la Profet pe când spunea: «Oameni, rămâneți alături de comunitate și feriți-vă de dezbinare! Oameni, rămâneți alături de comunitate și feriți-vă de dezbinare!»”, de trei ori. Aḥmad, al-Musnad, 5/371. Faptul că omul nu este cunoscut nominal nu dăunează, deoarece este companion, iar companionii sunt cu toții integri, prin consens. Allah să fie mulțumit de ei toți.
Muʿādh ibn Jabal — Allah să fie mulțumit de el — a relatat că Profetul lui Allah a spus: „Diavolul este lupul omului, asemenea lupului turmei: prinde oaia îndepărtată și pe cea retrasă deoparte. Feriți-vă de cărările separate și țineți-vă de comunitate, de mulțimea musulmanilor și de moschee.” Aḥmad, al-Musnad, 5/233 și 243.
Abū Hurayra — Allah să fie mulțumit de el — a relatat că Trimisul lui Allah a spus: „Rugăciunea ispășește ceea ce a fost de la rugăciunea dinaintea ei, vinerea ispășește ceea ce a fost de la vinerea dinaintea ei, iar luna — adică luna Ramaḍān, așa cum arată cealaltă versiune — ispășește ceea ce a fost de la luna dinaintea ei, în afară de trei lucruri.” El a spus: „Am înțeles că era vorba despre ceva nou.” „În afară de asocierea cu Allah, încălcarea legământului și părăsirea Sunnei.” El a explicat: „Încălcarea legământului înseamnă să-i dai cuiva jurământul tău de ascultare și apoi să lupți împotriva lui cu sabia. Părăsirea Sunnei înseamnă ieșirea din comunitate.” Aḥmad, al-Musnad, 2/229 și 2/506.
Din pricina numeroaselor rele ale despărțirii de comunitate, Legiuitorul cel Înțelept a făcut din ucidere pedeapsa celui care se desparte de ea. ʿArfaja al-Ashjaʿī a spus: „L-am văzut pe Profet pe amvon, ținând oamenilor o cuvântare. A spus: «După mine vor fi tulburări și tulburări. Pe cel pe care îl vedeți despărțindu-se de comunitate ori urmărind să dezbine comunitatea lui Muḥammad, oricine ar fi, ucideți-l! Mâna lui Allah este cu comunitatea, iar diavolul aleargă alături de cel care se desparte de ea.»” Muslim, 1852; Abū Dāwūd, 4762, capitolul despre lupta împotriva khārijiților. Din titlul pus de Abū Dāwūd se înțelege că acela care se desparte de comunitate este un khārijit. Al-Nasāʾī, 4032, a transmis-o cu această formulare și a intitulat capitolul din Cartea interzicerii vărsării sângelui musulmanului: „Uciderea celui care se desparte de comunitate”.
Ce să mai spunem, atunci, despre cel care se desparte de comunitate și li se alătură dușmanilor lui Allah, asociatorii, în țările lor, pretinzând că sprijină astfel religia lui Allah și răspândind publicații prin care îi defăimează pe învățați și micșorează cinstea conducătorilor? Trimisul lui Allah a spus: „Cine se alătură asociatorului și locuiește cu el este asemenea lui.” Abū Dāwūd, al-Sunan, din relatarea lui Samura ibn Jundab, 2787.
El a mai spus: „Mă dezic de orice musulman care locuiește în mijlocul asociatorilor.” Ei au întrebat: „De ce, Trimis al lui Allah?” El a spus: „Focurile lor să nu se vadă unul pe altul.” Abū Dāwūd, 2645; al-Tirmidhī, 1604. Al-Faḍl ibn Ziyād a spus: „L-am auzit pe Aḥmad — Allah Preaînaltul să aibă milă de el — fiind întrebat despre sensul cuvintelor «Focurile lor să nu se vadă unul pe altul». A răspuns: «Să nu te așezi lângă asociatori într-un loc din care, dacă aprinzi focul, ei îl văd, iar dacă îl aprind ei, tu îl vezi. Îndepărtează-te de ei.»”
Jarīr ibn ʿAbd Allāh al-Bajalī — Allah să fie mulțumit de el — a spus: „I-am depus Trimisului lui Allah jurământul de a împlini rugăciunea, de a da zakātul, de a-i sfătui cu sinceritate pe toți musulmanii și de a mă despărți de asociatori.” Aḥmad, al-Musnad, 4/365; al-Nasāʾī, 7/148; al-Bayhaqī, 9/13.
Șeicul erudit Ḥammūd ibn ʿAbd Allāh al-Tuwayjirī — Allah să aibă milă de el — a spus în Tuḥfat al-ikhwān, p. 27: „S-a transmis interdicția de a li se alătura asociatorilor și de a locui cu ei în țările lor, cu avertismente aspre în această privință, fiindcă aceasta se numără printre cele mai puternice cauze ale loialității și afecțiunii față de ei. Hadithurile sunt numeroase.” Șeicul a adus apoi mai multe hadithuri și a spus: „Musulmanii care locuiesc alături de dușmanii lui Allah Preaînaltul să cugete la aceste hadithuri și să le pună în practică așa cum se cuvine. Allah Preaînaltul a spus:”
فَبَشِّرْ عِبَادِ ٱلَّذِينَ يَسْتَمِعُونَ ٱلْقَوْلَ فَيَتَّبِعُونَ أَحْسَنَهُۥٓ ۚ أُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ هَدَىٰهُمُ ٱللَّهُ ۖ وَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمْ أُو۟لُوا۟ ٱلْأَلْبَـٰبِ
Vestește-le, așadar, robilor Mei, celor care ascultă cuvântul și urmează ceea ce este mai bun din el. Aceștia sunt cei călăuziți de Allah și aceștia sunt cei înzestrați cu minte.
Coran 39:17–18 · Fragment coranic
Aici se încheie citatul.
Al-Tirmidhī, Cartea credinței, nr. 2641.
Relatat de al-Tirmidhī, nr. 2641; al-Lālakāʾī în Sharḥ iʿtiqād Ahl al-Sunna, nr. 147; al-Ājurrī în al-Sharīʿa, p. 15; al-Marwazī în al-Sunna, p. 18; și Ibn Baṭṭa în al-Ibāna al-Kubrā, nr. 264 și 165, de la ʿAbd Allāh ibn ʿAmr ibn al-ʿĀṣ — Allah să fie mulțumit de amândoi. În lanțul său se află ʿAbd al-Raḥmān ibn Ziyād al-Ifrīqī, care este slab. Hadithul este însă autentic prin relatările care îl susțin, între care:
**1. Relatarea lui Abū Hurayra** — Allah să fie mulțumit de el: Aḥmad, al-Musnad, 2/332; Abū Dāwūd, nr. 4596; al-Tirmidhī, nr. 2640; Ibn Mājah, nr. 3991; al-Ājurrī, al-Sharīʿa, p. 25; Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 252; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, nr. 66; și al-Ḥākim, al-Mustadrak, 1/128. Acesta a spus: „Acest hadith este autentic potrivit condiției lui Muslim, dar cei doi nu l-au transmis.” Al-Dhahabī a fost de acord. Ibn Ḥibbān l-a declarat autentic, nr. 2614. L-au mai transmis Abū Yaʿlā al-Mawṣilī în al-Musnad, nr. 541–542, și al-Marwazī în al-Sunna, p. 17.
**2. Relatarea lui Muʿāwiya ibn Abī Sufyān** — Allah să fie mulțumit de amândoi: Aḥmad, 4/201; Abū Dāwūd, nr. 4597; Abū Dāwūd al-Ṭayālisī, nr. 2754; al-Dārimī, nr. 2521; al-Lālakāʾī, Sharḥ uṣūl iʿtiqād Ahl al-Sunna, nr. 150; Ibn Abī ʿĀṣim, nr. 1 și 65; al-Ājurrī, al-Sharīʿa, p. 18; al-Marwazī, al-Sunna, p. 14–15; Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 266; și al-Ṭabarānī, al-Kabīr, 19/884–885.
**3. Relatarea lui Anas ibn Mālik** — Allah să fie mulțumit de el: Aḥmad, 3/120 și 145; al-Ājurrī, al-Sharīʿa, p. 16; al-Lālakāʾī, Sharḥ uṣūl iʿtiqād Ahl al-Sunna, nr. 148; Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 269–271; și Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, nr. 74.
**4. Relatarea lui ʿAwf ibn Mālik** — Allah să fie mulțumit de el: Ibn Mājah, nr. 3992; al-Bazzār, nr. 172; al-Lālakāʾī, nr. 149; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, nr. 63; Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 272; și al-Ḥākim, al-Mustadrak, 4/430.
**5. Relatarea lui Ibn Masʿūd** — Allah să fie mulțumit de el: Ibn Jarīr, Tafsīr, 27/239; al-Ṭabarānī, al-Kabīr, nr. 10375 și 10531; Ibn Abī ʿĀṣim, nr. 70–71; și al-Marwazī, al-Sunna, p. 16.
**6. Relatarea lui Abū Umāma** — Allah să fie mulțumit de el: al-Lālakāʾī, Sharḥ iʿtiqād Ahl al-Sunna, nr. 151–152; al-Marwazī, al-Sunna, p. 16–17; Ibn Abī ʿĀṣim, nr. 86; al-Ṭabarānī, al-Kabīr, nr. 8035–8051; și al-Bayhaqī, 8/88.
**7. Relatarea lui ʿAlī ibn Abī Ṭālib** — Allah să fie mulțumit de el: al-Marwazī, al-Sunna, p. 19; Ibn Waḍḍāḥ, p. 85; și Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 274–275.
**8. Relatarea lui Saʿd ibn Abī Waqqāṣ** — Allah să fie mulțumit de el: Ibn Baṭṭa, al-Ibāna al-Kubrā, nr. 263, 266 și 267; al-Marwazī, al-Sunna, p. 17; și al-Ājurrī, al-Sharīʿa, p. 17. În lanțul său se află Mūsā ibn ʿUbayda al-Rabadhī, care este slab.
Ibn Mājah, Cartea tulburărilor, nr. 3993.
Al-Tirmidhī, Cartea credinței, nr. 2641.
Coran 9:100.
Coran 9:100.
Coran 4:69–70.
Coran 4:69.
Coran 1:6–7.
Aḥmad, 3/338; al-Dārimī, Introducerea, nr. 435.
Aḥmad, 3/338 și 387; al-Dārimī, 1/115; al-Bazzār, nr. 124, din relatarea lui Jābir ibn ʿAbd Allāh. Lanțul său se întemeiază pe Mujālid ibn Saʿīd, care este slab. Shuʿayb a spus în al-Siyar, 13/324: „Hadithul se întărește însă prin relatările care îl susțin: relatarea lui ʿAbd Allāh ibn Thābit, la Aḥmad, 3/470–471, în al cărei lanț se află Jābir al-Juʿfī, care este slab; relatarea lui ʿUmar, la Abū Yaʿlā, în al cărei lanț se află ʿAbd al-Raḥmān ibn Isḥāq al-Wāsiṭī; relatarea lui ʿUqba ibn ʿĀmir, la al-Rūyānī în al-Musnad (9, 50, 2), în al cărei lanț se află Ibn Lahīʿa; și relatarea lui Abū al-Dardāʾ, la al-Ṭabarānī în al-Kabīr.” A se vedea Majmaʿ al-zawāʾid, 1/173–174.
Șeicul Ḥāfiẓ al-Ḥakamī a spus în al-Jawhara al-Farīda:
وكان بعثته للخلق قاطبة وشرعه شامل لم يعده أحد ولم يسع أحدا عنها الخروج ولو كان النبيون أحياء لها قصدوا
Trimiterea sa a fost către toate făpturile, iar Legea sa le cuprinde pe toate, fără să lase pe cineva în afara ei. Nimănui nu i-a fost îngăduit să iasă de sub ea; chiar de-ar fi fost profeții în viață, către ea s-ar fi îndreptat.
Al-Jawhara al-Farīda
Coran 3:81.
Coran 3:81–83.
Coran 3:85.
Coran 1:7.
Coran 1:7.
Al-Bukhārī, Cartea împăcării, nr. 2697; Muslim, Cartea judecăților, nr. 1718; Abū Dāwūd, Cartea Sunnei, nr. 4606; Ibn Mājah, Introducerea, nr. 14; Aḥmad, 6/146.
Aḥmad, al-Musnad, 6/180, 146 și 256. Al-Bukhārī a citat această formulare fără lanț complet în Cartea ținerii de Carte și de Sunna, 13/391. Muslim a transmis-o în Ṣaḥīḥ, nr. 1718, versiunea 18; al-Bukhārī, cu lanț complet, în Khalq afʿāl al-ʿibād, p. 43; Abū ʿAwāna, 4/18–19; și Abū Dāwūd al-Ṭayālisī în al-Musnad, nr. 1422, din relatarea lui ʿĀʾisha — Allah să fie mulțumit de ea.
Formularea „Cel care introduce în această rânduială a noastră ceva ce nu face parte din ea, acel lucru este respins” a fost transmisă de Aḥmad, 6/240 și 270; al-Bukhārī, cu lanț complet, în Ṣaḥīḥ, nr. 2697; Muslim, nr. 1718, versiunea 17; Abū Dāwūd, nr. 4606; Ibn Mājah, nr. 14; Abū ʿAwāna, 4/18; al-Baghawī, Sharḥ al-Sunna, nr. 103; Ibn Abī ʿĀṣim, al-Sunna, nr. 52–53; al-Bayhaqī, 10/119; și al-Dāraquṭnī, 4/224, 225 și 227. Ibn Baṭṭa a transmis-o în al-Ibāna al-Kubrā, nr. 148, cu formularea: „Cel care face în rânduiala noastră ceva neîngăduit, acel lucru este respins.” Aḥmad, al-Musnad, 6/173, a transmis formularea: „Cel care face un lucru care nu este din rânduiala noastră, acel lucru este respins.”