Text integral · Pasaje · 18
Rugăciunea pentru persoana decedată
Meritul ei
Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Cel care ia parte la funeralii până când se împlinește rugăciunea pentru persoana decedată primește un qīrāṭ, iar cel care rămâne până la înhumare primește doi qīrāṭ.” A fost întrebat: „Ce sunt cei doi qīrāṭ?” A răspuns: „Asemenea a doi munți uriași.”5 Relatat de al-Bukhārī și Muslim.
Rânduiala ei
Este o obligație colectivă: dacă o împlinesc unii, păcatul nu mai apasă asupra celorlalți, pentru care rămâne recomandată. Dacă o părăsesc toți, toți păcătuiesc.
Condițiile ei
Intenția; îndreptarea spre qibla; acoperirea părților intime; puritatea celui care se roagă și a persoanei pentru care se împlinește rugăciunea; ferirea de impurități; apartenența la Islam atât a celui care se roagă, cât și a persoanei pentru care se împlinește rugăciunea; prezența trupului, dacă se află în localitate; și faptul că persoanei care se roagă îi revin îndatoririle religioase.
Stâlpii ei
Poziția în picioare, cele patru takbīr-uri, recitarea surei al-Fātiḥa, binecuvântările asupra Profetului ﷺ, invocația pentru persoana decedată, respectarea ordinii și salutul de încheiere.
Practicile recomandate
Ridicarea mâinilor la fiecare takbīr; cererea ocrotirii lui Allah înainte de recitare; invocația pentru sine și pentru musulmani; recitarea în șoaptă; o scurtă oprire după al patrulea takbīr, înainte de salutul de încheiere; așezarea mâinii drepte peste stânga, pe piept; și întoarcerea spre dreapta la salutul de încheiere.
Felul împlinirii ei
Imamul și cel care se roagă singur se așază în dreptul pieptului bărbatului sau în dreptul mijlocului trupului femeii. Cei care îl urmează stau în spatele imamului; este recomandat să formeze trei rânduri. Apoi se rostește takbīr-ul de început și, imediat după el, se cere ocrotirea lui Allah, fără invocația de deschidere. Se rostește numele lui Allah și se recită al-Fātiḥa. Apoi se rostește takbīr și se trimit binecuvântări asupra Profetului ﷺ, ca în tashahhud-ul rugăciunii. Apoi se rostește takbīr și se fac invocațiile transmise pentru persoana decedată, printre care:
اللهم اغفر لحينا وميتنا وشاهدنا وغائبنا وصغيرنا وكبيرنا وذكرنا وأنثانا، إنك تعلم متقلبنا ومثوانا، وأنت على كل شيء قدير، اللهم من أحييته منا فأحيه على الإسلام والسنة، ومن توفيته منا فتوفه عليهما.
O, Allah, iartă-i pe cei vii și pe cei morți dintre noi, pe cei prezenți și pe cei absenți, pe cei mici și pe cei mari, pe bărbații și pe femeile noastre! Tu cunoști mișcarea și șederea noastră și ai putere asupra tuturor lucrurilor. O, Allah, pe cel căruia îi dăruiești viață dintre noi ține-l în viață pe Islam și pe Sunna, iar pe cel căruia îi iei viața dintre noi fă-l să moară pe acestea două!
اللهم اغفر له وارحمه، وعافه واعف عنه، وأكرم نزله، ووسع مدخله، واغسله بالماء والثلج والبرد، ونقه من الذنوب والخطايا كما ينقى الثوب الأبيض من الدنس، وأبدله دارا خيرا من داره، وزوجا خيرا من زوجه، وأدخله الجنة، وأعذه من عذاب القبر وعذاب النار، وافسح له في قبره، ونور له فيه.
O, Allah, iartă-l și ai milă de el, izbăvește-l și trece-i cu vederea greșelile! Dă-i o primire de cinste și lărgește-i locul de intrare! Spală-l cu apă, zăpadă și grindină și curăță-l de păcate și greșeli, așa cum este curățată haina albă de murdărie! Dă-i un sălaș mai bun decât sălașul său și un partener de viață mai bun decât partenerul său! Fă-l să intre în Rai și ocrotește-l de chinul mormântului și de chinul Focului! Lărgește-i mormântul și luminează-l pentru el!
Dacă persoana pentru care se împlinește rugăciunea este femeie, se spune „O, Allah, iart-o”, folosindu-se pronumele feminin în întreaga invocație. Dacă este un copil mic, se spune:
اللهم اجعله ذخرا لوالديه وفرطا وأجرا وشفيعا مجابا، اللهم ثقل به موازينهما، وأعظم به أجورهما، وألحقه بصالح سلف المؤمنين، واجعله في كفالة إبراهيم وقه برحمتك عذاب الجحيم.
O, Allah, fă din el o comoară păstrată pentru părinții săi, un înaintaș, o răsplată și un mijlocitor a cărui mijlocire este primită! O, Allah, fă să li se îngreuneze prin el talerele faptelor bune și mărește-le prin el răsplățile! Alătură-l înaintașilor drepți dintre credincioși, pune-l în grija lui Ibrāhīm și, prin îndurarea Ta, ocrotește-l de chinul Iadului!
Apoi se rostește takbīr, se face o scurtă oprire și se încheie cu un singur salut spre dreapta. Cel care a pierdut o parte din rugăciunea funerară se alătură imamului pentru ceea ce a rămas. După ce imamul încheie cu salutul, recuperează ceea ce a pierdut, împlinind partea respectivă așa cum se cuvine. Dacă se teme că trupul va fi ridicat, rostește takbīr-urile unul după altul — adică fără pauză între ele —, apoi încheie cu salutul. Cine nu a împlinit rugăciunea pentru persoana decedată înainte de înhumare se roagă la mormântul ei.
Cel care se află în afara localității în care se găsește persoana decedată și află de deces poate împlini pentru ea, cu intenție, rugăciunea în absență. Dacă sarcina unei femei este pierdută, copilul fiind mort după ce împlinise cel puțin patru luni, se împlinește pentru el rugăciunea funerară. Dacă avea mai puțin de patru luni, nu se împlinește pentru el această rugăciune.
Notele originale
Al-Bukhārī, Cartea credinței (47); Muslim, Cartea funeraliilor (945); al-Tirmidhī, Cartea funeraliilor (1040); al-Nasāʾī, Cartea funeraliilor (1997); Abū Dāwūd, Cartea funeraliilor (3168); Ibn Mājah, Cartea celor transmise despre funeralii (1539); Aḥmad (2/387).