Cum să folosim cele șase culegeri de hadith

Hadith — Relatare transmisă despre Profet, cu textul și lanțul ei de transmitere.

Isnād — Lanțul de transmițători prin care este relatat un hadith.

Matn — Textul relatării, deosebit de lanțul prin care este transmis.

Muttafaqun ʿalayh — În uzul obișnuit, hadith inclus de al-Bukhārī și Muslim. În Muntaqā al-akhbār, al-Majd Ibn Taymiyyah îi include prin această expresie și pe Aḥmad, alături de cei doi.

Ṣaḥīḥ — Autentic. Lucrarea prezintă șapte trepte ale hadithurilor autentice, în raport cu cele două Ṣaḥīḥ-uri și condițiile lor.

Ḥasan — Bun: una dintre treptele prin care este apreciat un hadith.

Ḍaʿīf — Slab: apreciere folosită atât pentru o relatare, cât și pentru un transmițător.

Thiqah — Transmițător demn de încredere.

Ṣadūq — Transmițător apreciat ca sincer în relatare.

Shawāhid — Relatări care susțin un alt hadith; autorul arată un exemplu în discuția despre Jāmiʿ al-Tirmidhī.

Gharīb — Relatare singulară pe o anumită cale de transmitere; termen folosit de al-Tirmidhī în exemplul amintit în text.

Aṭrāf — Începuturi sau fragmente care identifică hadithurile; lucrările de acest fel ajută la găsirea locurilor și a lanțurilor lor de transmitere.

Lanț cu trei transmițători — Lanț în care între autorul culegerii și Profet se află trei transmițători.

Lanț cu patru transmițători — Lanț în care între autorul culegerii și Profet se află patru transmițători.

Tamyīz — Semn folosit la biografia unui transmițător pentru a-l deosebi de o altă persoană cu același nume.