Text integral · Pasaje · 39
Zakātul și foloasele sale
Zakātul este una dintre obligațiile Islamului și unul dintre stâlpii săi, cel mai important după cele două mărturisiri de credință și rugăciune. Obligativitatea lui este dovedită de Cartea lui Allah Preaînaltul, de Sunnah Trimisului Său și de consensul musulmanilor. Cel care îi neagă obligativitatea este un necredincios apostat de la Islam. I se cere să se căiască; dacă se căiește, este primit, iar dacă nu, este ucis. Cel care îl reține din zgârcenie ori îl micșorează cu ceva face parte dintre cei nedrepți, care merită pedeapsa lui Allah Preaînaltul. Allah Preaînaltul a spus:
وَلَا يَحْسَبَنَّ ٱلَّذِينَ يَبْخَلُونَ بِمَآ ءَاتَىٰهُمُ ٱللَّهُ مِن فَضْلِهِۦ هُوَ خَيْرًا لَّهُم ۖ بَلْ هُوَ شَرٌّ لَّهُمْ ۖ سَيُطَوَّقُونَ مَا بَخِلُوا۟ بِهِۦ يَوْمَ ٱلْقِيَـٰمَةِ ۗ وَلِلَّهِ مِيرَٰثُ ٱلسَّمَـٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ ۗ وَٱللَّهُ بِمَا تَعْمَلُونَ خَبِيرٌ
Să nu creadă cei care sunt zgârciți cu ceea ce Allah le-a dăruit din harul Său că aceasta este bine pentru ei! Dimpotrivă, este rău pentru ei. Ceea ce au reținut cu zgârcenie le va fi pus în jurul gâtului în Ziua Învierii. A lui Allah este moștenirea cerurilor și a pământului, iar Allah este Bineștiutor a ceea ce faceți.
Coranul 3:180
În Ṣaḥīḥ al-Bukhārī, Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că Trimisul lui Allah, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Celui căruia Allah i-a dăruit avere, dar nu i-a plătit zakātul, averea îi va fi înfățișată în Ziua Învierii ca un șarpe chel cu două pete, care i se va încolăci în jurul gâtului. Apoi îl va apuca de cele două colțuri ale gurii și va spune: «Eu sunt averea ta! Eu sunt comoara ta!»”17
Shujāʿ înseamnă șarpe mascul, iar aqraʿ este cel a cărui piele de pe cap a rămas golașă din pricina mulțimii veninului. Preaînaltul a spus:
وَٱلَّذِينَ يَكْنِزُونَ ٱلذَّهَبَ وَٱلْفِضَّةَ وَلَا يُنفِقُونَهَا فِى سَبِيلِ ٱللَّهِ فَبَشِّرْهُم بِعَذَابٍ أَلِيمٍ يَوْمَ يُحْمَىٰ عَلَيْهَا فِى نَارِ جَهَنَّمَ فَتُكْوَىٰ بِهَا جِبَاهُهُمْ وَجُنُوبُهُمْ وَظُهُورُهُمْ ۖ هَـٰذَا مَا كَنَزْتُمْ لِأَنفُسِكُمْ فَذُوقُوا۟ مَا كُنتُمْ تَكْنِزُونَ
Celor care strâng aur și argint și nu le cheltuiesc pe calea lui Allah vestește-le o pedeapsă dureroasă! În Ziua în care acestea vor fi încinse în Focul Gheenei și li se vor înfiera cu ele frunțile, coastele și spinările: „Aceasta este ceea ce ați strâns pentru voi înșivă! Gustați ceea ce ați strâns!”
Coranul 9:34-35
În Ṣaḥīḥ Muslim, Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, a relatat că Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Orice stăpân de aur ori argint care nu le plătește dreptul, când va veni Ziua Învierii, va avea făcute din ele plăci de foc. Acestea vor fi încinse în Focul Gheenei și cu ele îi vor fi înfierate coastele, fruntea și spinarea. De fiecare dată când se vor răci, vor fi încinse din nou, într-o zi a cărei durată este de cincizeci de mii de ani, până când se va judeca între robi.”18
Zakātul are numeroase foloase religioase, morale și sociale. Le menționăm pe cele de mai jos.
Foloase religioase
1. El reprezintă împlinirea unui stâlp al Islamului, de care depinde fericirea robului în această viață și în Viața de Apoi.
2. Îl apropie pe rob de Domnul său și îi sporește credința, asemenea tuturor faptelor de ascultare.
3. Împlinirea lui aduce o mare răsplată. Allah Preaînaltul a spus:
يَمْحَقُ ٱللَّهُ ٱلرِّبَوٰا۟ وَيُرْبِى ٱلصَّدَقَـٰتِ
Allah nimicește dobânda și face să sporească milosteniile.
Coranul 2:276
Preaînaltul a mai spus:
وَمَآ ءَاتَيْتُم مِّن رِّبًا لِّيَرْبُوَا۟ فِىٓ أَمْوَٰلِ ٱلنَّاسِ فَلَا يَرْبُوا۟ عِندَ ٱللَّهِ ۖ وَمَآ ءَاتَيْتُم مِّن زَكَوٰةٍ تُرِيدُونَ وَجْهَ ٱللَّهِ فَأُو۟لَـٰٓئِكَ هُمُ ٱلْمُضْعِفُونَ
Ceea ce dați cu dobândă, pentru a spori în averile oamenilor, nu sporește la Allah. Dar ceea ce dați ca zakāt, dorind Fața lui Allah, aceia sunt cei care își înmulțesc răsplata.
Coranul 30:39
Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Cine dă milostenie cât o curmală dintr-un câștig bun — iar Allah nu primește decât ceea ce este bun —, Allah o primește cu Dreapta Sa, apoi o face să crească pentru cel care a dat-o, așa cum unul dintre voi își crește mânzul, până când ajunge asemenea unui munte.” Relatat de al-Bukhārī și Muslim.19
4. Allah șterge păcatele prin el. Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Milostenia stinge păcatul așa cum apa stinge focul.”20
Prin „milostenie” se înțeleg aici atât zakātul, cât și milostenia voluntară.
Foloase morale
1. Zakātul îl alătură pe cel care îl plătește celor generoși, îngăduitori și darnici.
2. Îl face să arate milă și compasiune față de frații săi lipsiți de mijloace, iar celor milostivi Allah le arată milă.
3. Se vede că ajutorarea musulmanilor prin bani și prin osteneala trupului lărgește pieptul, înveselește sufletul și îl face pe om iubit și cinstit, potrivit folosului pe care îl aduce fraților săi.
4. Zakātul curăță purtarea celui care îl dă de zgârcenie și lăcomie. Preaînaltul a spus:
خُذْ مِنْ أَمْوَٰلِهِمْ صَدَقَةً تُطَهِّرُهُمْ وَتُزَكِّيهِم بِهَا
Ia din averile lor o milostenie prin care să-i cureți și să-i purifici!
Coranul 9:103
Foloase sociale
1. Zakātul împlinește nevoile săracilor, care alcătuiesc marea majoritate în cele mai multe țări.
2. Îi întărește pe musulmani și le înalță rangul. De aceea, una dintre destinațiile zakātului este jihādul pe calea lui Allah, după cum vom arăta, dacă voiește Allah Preaînaltul.
3. Înlătură ura și resentimentele din inimile săracilor și nevoiașilor. Când îi văd pe bogați bucurându-se de averi, fără ca ei să primească din ele nici puțin, nici mult, cei săraci pot ajunge să-i urască și să le poarte dușmănie, fiindcă nu le-au fost recunoscute drepturile și nu le-a fost împlinită nevoia. Dacă, la sfârșitul fiecărui an, bogații le dau ceva din averile lor, aceste sentimente dispar și apar afecțiunea și buna înțelegere.
4. Zakātul face să sporească averile și să se înmulțească binecuvântarea lor. Într-un hadith, Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Milostenia nu micșorează averea.”21
Cu alte cuvinte, chiar dacă milostenia scade averea ca număr, nu-i scade binecuvântarea și sporirea viitoare. Dimpotrivă, Allah o înlocuiește și binecuvântează averea celui care a dat-o.
5. El lărgește circulația averilor. Când o parte din bani este cheltuită, cercul folosirii lor se mărește și numeroși oameni beneficiază de ei. Lucrurile stau altfel când banii circulă numai între bogați, iar săracii nu primesc nimic.
Toate aceste foloase arată că zakātul este necesar îndreptării omului și a societății. Slăvit să fie Allah, Atoateștiutorul, Cel Înțelept!
Bunurile pentru care se datorează zakātul
Zakātul se datorează pentru anumite bunuri, printre care aurul și argintul, cu condiția atingerii niṣābului. Pentru aur, acesta este de unsprezece guinee saudite și trei șeptimi de guinee; pentru argint, de cincizeci și șase de riyāli saudiți de argint sau echivalentul lor în bancnote. Suma datorată este un sfert dintr-o zecime, adică 2,5%. Nu există deosebire între aurul și argintul sub formă de monede, metal neprelucrat ori bijuterii.
Prin urmare, zakātul este obligatoriu pentru bijuteriile de aur și argint ale femeii, dacă ating niṣābul, chiar dacă le poartă sau le împrumută altora spre folosire. Dovezile care impun zakātul pentru aur și argint sunt generale, fără această deosebire. În plus, există hadithuri care arată în mod deosebit obligativitatea zakātului pentru bijuterii, chiar dacă sunt purtate.
Un exemplu este relatarea lui ʿAbd Allāh ibn ʿAmr ibn al-ʿĀṣ, Allah să fie mulțumit de amândoi: „O femeie a venit la Trimisul lui Allah, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, împreună cu fiica sa, care purta la mână două brățări groase de aur. El a întrebat-o: «Plătești zakātul pentru acestea?» Ea a răspuns: «Nu.» El a spus: «Te-ai bucura ca Allah să-ți pună în locul lor, în Ziua Învierii, două brățări de foc?» Ea le-a scos, le-a pus înaintea Profetului, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, și a spus: «Sunt pentru Allah și pentru Trimisul Său.»” În Bulūgh al-marām se spune: „L-au relatat cei trei, iar lanțul său este puternic.”22
Aceasta este și calea mai prevăzătoare, iar ceea ce este mai prevăzător are întâietate.
Printre bunurile pentru care se datorează zakātul se află mărfurile comerciale: orice este destinat comerțului — proprietăți, automobile, animale, țesături și celelalte feluri de avere. Suma datorată este un sfert dintr-o zecime, adică 2,5%. La împlinirea anului, proprietarul le evaluează la prețul lor de atunci și plătește 2,5% din această valoare, fie că ea este mai mică, mai mare ori egală cu prețul de cumpărare.
Cât despre proprietăți, automobile, utilaje și altele asemenea, pregătite pentru nevoile proprii ori pentru închiriere, nu se datorează zakāt pentru ele. Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Musulmanului nu-i este cerută milostenie pentru robul său ori pentru calul său.”23
Zakātul se datorează însă pentru venitul din chirie după împlinirea anului și pentru bijuteriile de aur și argint, după cum s-a arătat.
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī, Cartea zakātului, capitolul despre păcatul celui care reține zakātul, nr. 1403.
Relatat de Muslim, Cartea zakātului, capitolul despre păcatul celui care reține zakātul, nr. 987.
Relatat de al-Bukhārī, Cartea zakātului, capitolul despre milostenia dintr-un câștig bun, nr. 1410; și de Muslim, Cartea zakātului, capitolul despre primirea milosteniei din câștigul bun și sporirea ei, nr. 1014.
Relatat de al-Tirmidhī, Cartea credinței, capitolul despre sfințenia rugăciunii, nr. 2616, care l-a numit bun și autentic; de Ibn Mājah, Cartea încercărilor, capitolul despre stăpânirea limbii în timpul încercărilor, nr. 3973; și de Aḥmad, 3/321.
Relatat de Muslim, Cartea bunătății și a legăturilor de rudenie, capitolul despre încurajarea iertării și smereniei, nr. 2588; de al-Tirmidhī, Cartea bunătății și a legăturilor de rudenie, nr. 2029; și de Aḥmad, 2/235.
Relatat de Abū Dāwūd, Cartea zakātului, capitolul despre comoară și zakātul bijuteriilor, nr. 1563; de al-Tirmidhī, Capitolele zakātului, capitolul despre zakātul bijuteriilor, nr. 637; și de al-Nasāʾī, Cartea zakātului, capitolul despre zakātul bijuteriilor, nr. 2479.
Relatat de al-Bukhārī, Cartea zakātului, capitolul că musulmanul nu datorează milostenie pentru robul său, nr. 1464; și de Muslim, Cartea zakātului, capitolul că musulmanul nu datorează zakāt pentru robul și calul său, nr. 982.