Capitole despre post, rugăciunea tarāwīḥ și zakāt

Printre numele lui Allah Preaînaltul se află „Cel Înțelept” — al-Ḥakīm. Înțeleptul este cel care are înțelepciune, iar înțelepciunea înseamnă a face lucrurile desăvârșit și a le așeza la locul lor. Acest nume al Său cere ca tot ceea ce Allah Preaînaltul a creat ori a legiuit să aibă o înțelepciune deplină, cunoscută de cei care o cunosc și necunoscută de cei care nu o cunosc.

Postul, pe care Allah l-a legiuit și l-a impus robilor Săi, are mari înțelepciuni și numeroase foloase.

Una dintre înțelepciunile postului este că el reprezintă o adorare prin care robul se apropie de Domnul său, renunțând la lucrurile iubite în chip firesc: mâncarea, băutura și relațiile conjugale. El caută astfel mulțumirea Domnului său și dobândirea sălașului cinstirii Sale. Se vede astfel că dă întâietate celor iubite de Domnul său înaintea celor iubite de sufletul său și Vieții de Apoi înaintea vieții lumești.

O altă înțelepciune a postului este că el duce la evlavie, dacă cel care postește își împlinește îndatoririle postului. Allah Preaînaltul a spus:

O, voi cei care credeți! V-a fost prescris postul, așa cum le-a fost prescris celor de dinaintea voastră, pentru ca voi să aveți evlavie.

Celui care postește i se cere să aibă evlavie față de Allah, adică să-I împlinească poruncile și să se ferească de interdicțiile Sale. Acesta este scopul cel mai înalt al postului. Nu se urmărește chinuirea celui care postește prin renunțarea la mâncare, băutură și relații conjugale. Profetul, Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace, a spus: „Cine nu renunță la vorbele mincinoase, la faptele legate de ele și la purtarea nechibzuită, Allah nu are nevoie să renunțe la mâncarea și băutura sa.” Relatat de al-Bukhārī.³

„Vorbele mincinoase” cuprind orice vorbire interzisă: minciuna, bârfa, insulta și celelalte fapte oprite.

„Faptele legate de minciună” înseamnă orice faptă interzisă: agresarea oamenilor prin trădare, înșelăciune, lovirea trupurilor, luarea averilor și altele asemenea. Aici intră și ascultarea celor interzise: cântece oprite și maʿāzif, adică instrumente de divertisment. „Purtarea nechibzuită” înseamnă ușurătatea, îndepărtarea de dreapta purtare în vorbă și în faptă. Dacă cel care postește urmează cerințele acestui verset și ale acestui hadith, postul îi educă sufletul, îi șlefuiește caracterul și îi îndreaptă purtarea. Ramaḍānul nu se încheie fără să-l fi influențat profund, într-un chip vizibil în sufletul, caracterul și purtarea sa.

O altă înțelepciune a postului este că omul bogat înțelege cât de mare este binefacerea lui Allah asupra sa prin avere. Allah, Binecuvântat și Preaînalt, i-a ușurat dobândirea hranei, băuturii și relațiilor conjugale pe care le dorește, pe care El le-a îngăduit prin Legea Sa și i le-a înlesnit prin hotărârea Sa. Astfel, el Îi mulțumește Domnului său pentru această binefacere și își amintește de fratele său sărac, căruia nu-i este ușor să le dobândească, arătându-i dărnicie prin milostenie și binefacere.

O altă înțelepciune a postului este deprinderea stăpânirii sufletului, astfel încât omul să-l poată conduce către ceea ce îi aduce binele și fericirea în această viață și în Viața de Apoi. El se îndepărtează astfel de a fi asemenea unui animal, neputincios să-și oprească sufletul de la plăceri și pofte atunci când binele său cere aceasta.

Printre înțelepciunile postului se află și foloasele pentru sănătate care rezultă din reducerea hranei, odihnirea aparatului digestiv pentru o anumită perioadă, sedimentarea unor reziduuri și umori vătămătoare trupului și altele.